387 matches
-
în care s-a încheiat campania. Forgach le scria fraților săi, la Oradea, că a trimis mai multe iscoade spre Moldova ca să culeagă informații în legătură cu regele și oastea lui, dar acestea n-au ajuns decât până la Brașov. În orașul de sub Tâmpa se aflau alți 200 de inși veniți și ei după vești. Dar de la Brașov nu s-a putut merge mai departe, deoarece drumurile spre Moldova fuseseră închise, în munți, cu copaci doborâți pentru a bloca trecătoarea Oituz, iar drumul era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Împreună cu familia. 0 parte din drum am mers cu trenul. Am trecut prin păduri verzi, prin câmpii cu flori colorate. Râuri șerpuiau prin lunci. Am coborât În stație și am luat autobuzul spre Brașov. Ne-am instalat cortul pe muntele Tâmpa. După ce totul a fost instalat și mama a Început să pregătească masa, am plecat cu fratele meu să cunoștem Împrejurimile; aerul curat de pădure se simțea pretutindeni, văzduhul era plin de cântecul păsărilor, de zumzetul gâzelor și iarba grasă parca
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
sufixul toponimic ad. Forma săsească Nassendraf a mai sugerat o bază, tot puțin verosimilă, sl. nosŭ, „nas“ + sufixul săsesc de genitiv -en + sufixul toponimic maghiar -d + săs. darf („sat“), acceptabilă dacă ar exista un munte abrupt, ca un nas (tip Tîmpa, din alte locuri) deasupra Năsăudului. Existența în Bihor a toponimului Săud (magh. Szód) a dat ideea combinării acestuia cu slav na „la“, ca în multe formații toponimice. Tema ar fi sl. svod, „boltă“, „cotitură“ (e drept și o procedură juridică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de la vechiul Stroia), după modelul Coziele (Cozyelye, Kozolya) < Cozia. Originea toponimului Strei oferă încă un argument la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un areal atît de larg și cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putut fi denumite, prin transfer, celelalte categorii de topice), și anume un apelativ romînesc străvechi, tămpă, tîmpă, provenit dintr-un radical preroman, cu urmași în unele dialecte meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Interesant este că unul dintre vîrfurile Tîmpei este numit de sași Raupenberg, adică „muntele omizilor“, evident o etimologie populară pentru Ruppin Berg (e atestat sub forma Ruppin Berg, iar alt toponim Ruppegaz) în care la baza primului termen component stă un vechi apelativ romînesc (prezent și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar alt toponim Ruppegaz) în care la baza primului termen component stă un vechi apelativ romînesc (prezent și în Rupea) provenit din lat. rupes, „stîncă“. Întregului perete stîncos sașii îi zic Zinne, „culme abruptă“, care traduce de fapt numele romînesc Tîmpa. Tîrgoviște Este numele municipiului de reședință al județului Dîmbovița și care a fost o perioadă capitala Țării Romînești precum și al unui sat din județul Timiș. De la numele municipiului s-a format, prin polarizare, toponimul Cîmpia Tîrgoviștei. Sufixul -iște, de origine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
până în vestul Asiei, pe cadavre. l=12-22 mm. -ab. bistrimaculatus Rtt. Banda posterioară neagră a elitrelor estre întreruptă, fiind formată din mai multe pete mici. 7 Nicrophorus interruptus Stephens (fossor Er.) Corpul negru. Ultimele 3 articole antenale și clipeul roșcate. Tâmpele sunt acoperite cu o pubescență gălbuie. Pronotul glabru, ușor îngustat posterior. Elitrele prezintă 2 benzi portocalii cu marginile zimțate, ele nu ating sutura, iar epipleurele au o pată neagră. Suprafața elitrelor cu o cută humerală accentuată și cu un tubercul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
PĂDUREANU, Ion Bujor (10. XII. 1934, Tâmpa, j. Hunedoara), prozator și poet. Își începe școala în satul natal (1940-1945), urmând apoi Școala Normală din Deva (1945-1952) și Facultatea de Filologie, secția română-istorie, din cadrul Universității din București (1954-1959). Un timp lucrează ca învățător sau ca profesor în localitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
ha) apoi Parcurile naționale: Retezat (38047 ha); DomogledValea Cernei (60100 ha); Bucegi (32663 ha); Cozia (17100 ha); Piatra Craiului (14800 ha) și Parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina(10000 ha). Enumerăm astfel din rîndul rezervațiilor: Albești de Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Costescu, artista divorțează. Se mută la București, unde s-a căsătorit a doua oară, cu un domn Mihăilescu, decedat. a treia oară, pe când locuia la Brașov, s-a căsătorit cu Evsei Kalmicov, cazac de la Don, fost comerciant În orașul de sub Tâmpa. A murit și acesta, Înaintea ei. Ca ofițer, a luptat În războiul civil din Rusia, Împotriva comuniștilor, În 1917-1918. 555 vorbit, și a fost hrănită artificial deoarece nu mai putea Înghiți nimic. În ziua de 9 iunie la orele 16
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au și mari posibilități, câștigă mult cu arta!... I-am plimbat cu funicularul pe vârful Postăvarului, de unde cu greu i-am desprins. Vederea spre Predeal și toți munții Carpați din cotitură, este minunată. Am suit cu ei - tot cu funicularul -, Tâmpa, unde s-a construit de curând un restaurant „Panoramic”. Au rămas Încântați. Așa cred că veți fi și Dvs. cu soția În anul viitor. Dorim din suflet Însănătoșirea tuturor celor bolnavi, spre a vă da posibilitatea ca să ne vizitați. Brașovul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care nu l-am găsit, dar cu Casian Teodorescu se Întâlnește și v-ar putea pune În corespondență și cu el. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu 658 Profesorul D. Teodorescu-Bădia a funcționat la un liceu În orașul de sub Tâmpa. Maria Mihăescu l-a cunoscut. Într-o scrisoare mi-a pomenit că a fost Înmormântat În Brașov. La Dolheștii Mici, Ion Teodorescu avea o serie de lucrări, Între care și un peisaj din Vâlcov, Basarabia. Pentru Otto Briese, care a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
are condițiile necesare. Au venit apoi peste el și soția sa, ani de boală și de suferință la care nu se așteptau. La sfârșit, prietenul meu Puiu, s a sinucis, a fost găsit spânzurat pe una din aleile de la poalele Tâmpei în Brașov, având în buzunar un bilet de rămas bun adresat fratelui său care era ofițer de poliție. Pe de altă parte, îmi amintesc de un cântec popular vesel care spunea cam așa: Câți copii ai măi țigane? Douăzeci și unu măi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spus chiar că se împușcă dacă nu îi corectează nota la purtare. Acesta însă a rămas de neînduplecat, iar colegii răutăcioși, îl apostrofau zgomotos spunândui: ai zis că te împuști Ioniță. Și Ioniță s-a împușcat pe o alee sub Tâmpa. Cortegiul mortuar a trecut prin fața ferestrelor profesorului Baboe, nici asta însă nu l-a impresionat. Era o replică des folosită de părinți când își dojeneau copiii care nu reușeau undeva, ceva: „ce o să zică lumea?” Și replica asta stupidă se
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de la Sibiu, iar în iunie 1948 a fost arestat. În februarie 1950 a fost torturat de Gebac, Negrilă și Teutan, după care a trecut de partea acțiunii, activând îndeosebi la Gherla. Recunoaște că au murit și din cauza lui următorii: Cristea, Tîmpa și Petre Popescu. A activat și la Peninsula, din iulie 1951. Gheorghe Popescu a activat în 1946 în aripa tânără a PNȚ, iar din 1948 ar fi fost încadrat și în Legiune, avându-l ca șef pe Titus Leonida 1
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunea la camera 102, ajutat de Ion Voin, Liviu Boeru, Aurel Șindrilaru, Grigore Romanescu și Tudor Păcuraru. Îi enumeră în anchetă pe cei bătuți la camera 102 sub comanda lui: Ion Cristea, Tudor Păcuraru, Pop, Ioan Botoacă, Alexandru Fulicea, Ion Tâmpa, Vasile Fürtos, Gheorghe Coadă, Gheorghe Popescu, Florică Andronescu, Constantinescu, Victor Lădaru, Aurel Dechi, Grigore Bașotă, Filip Oprea, Artemie Colibaba, Petru Deliman, menționând că Cristea, Tâmpa și Gh. Popescu au decedat. Oarecum în apărarea sa, spune că Popa i-a cerut
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 102 sub comanda lui: Ion Cristea, Tudor Păcuraru, Pop, Ioan Botoacă, Alexandru Fulicea, Ion Tâmpa, Vasile Fürtos, Gheorghe Coadă, Gheorghe Popescu, Florică Andronescu, Constantinescu, Victor Lădaru, Aurel Dechi, Grigore Bașotă, Filip Oprea, Artemie Colibaba, Petru Deliman, menționând că Cristea, Tâmpa și Gh. Popescu au decedat. Oarecum în apărarea sa, spune că Popa i-a cerut să fie dictator și să se folosească de deținuții din cameră. După ce și-a terminat activitatea în camera 102, în mai 1951 a fost mutat
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Șleam Augustin (ofițer politic) 61-67, 169-170, 236 Șoltuz Laurențiu 104 Ștefănescu 157 T Tacu Aurel 37, 40-41, 54, 60, 133, 140, 143, 167, 182 Talea Paul 29 Tamaș Ioan 29 Tatulea 25 Tănase Cezar 54, 60-61, 140 Tăutu Vladimir 84 Tâmpa Ion 91, 121 Târnoveanu Mircea 121 Teja Constantin 76, 83, 94, 148, 151-152, 195-196 Teodorescu Constantin 29 Teodorescu Eugen 84 Teodosiu 29 Tetiu Doru 29 Teutan (Tăutan) Gheorghe 53, 90, 210 Thatcher Margaret 118 Timaru Mihai 76, 144, 148, 151
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
despărțit -, am plecat la Brașov, unde am vizitat-o pe sculptorița fălticeneană Maria Mihăescu. E o artistă foarte talentată. La cei 76 de ani ai ei, are o condiție fizică și o prospețime spirituală excepțională. Vă închipuiți, face ascensiuni pe Tâmpa ! A fost profesoară de desen și caligrafie la Fălticeni, București, Brașov. E licențiată și în filosofie. L a avut coleg printre alții, pe Mihai Ralea. De la 75 Textul prezentat de Coca Codreanu pentru a fi citit chiar de ea la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de-al doilea soț), profesoară și sculptor originară din Fălticeni, am prezentat peste 100 diapozitive color cu casele și locurile memoriale din târgul lui E. Lovinescu și A. Gorovei. Sala a fost plină cu numeroși fălticeneni stabiliți în orașul de sub Tâmpa. Expunere liberă, succes nesperat. 392 CASA DE CULTURĂ „MIHAI EMINESCU” București, Sector 2 Str. Mihai Eminescu nr. 89 1 Nr. 61 din 23.IV.1980 Stimate Tovarășe Eugen Dimitriu, Casa noastră de cultură, onorată de prezența dumneavoastră în luna martie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe echipe, fiecare cu obiectivul său, legionarii au pornit atacul, principalul punct a fost Chestura de Poliție din Brașov. Aici a acționat Comandantul ajutor dr. Victor Apostolescu cu un grup de 45 legionari. Oamenii au fost strânși mai întâi sub Tâmpa și de acolo au plecat direct spre Chestură, care se găsește în centrul orașului. Într-un minut au putut să pătrundă înăuntru, reușind să prindă acolo întreg personalul polițienesc, rămas până târziu la serviciu din cauza inspecției colonelului Enescu și a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
culori proaspete, de fundalul creat de muzica vântului și de cea a susurului apelor și, bineînțeles, nu omiteți Sahaja Yoga... Așa veți obține o aproximativă părere despre starea celor ce am ocupat habitaclul BR 02 YCR în drum spre poalele Tâmpei. După ce am depășit Ploieștiul, am ales intenționat varianta de drum mai dificilă, cea prin Cheia, tocmai pentru a ne îndestula din... amrutul descris mai devreme; acțiunea s-a dovedit a fi o reușită, deoarece priveliștea ce ni se desfășura dinaintea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]