563 matches
-
striviți, pe când era vreme caldă, cu (bănuiam eu) un tratat masiv și cartonat de Rezistența Materialelor. Se vedea că locuia acolo cu chirie, Înconjurată de mobilă veche, pestriță, cu lacul plesnit. M-am arătat, În joacă, nespus de gelos pe tâmpitu’ ăla de Gelu și i-am dovedit că fostul ei iubit era un analfabet, că nu știa să despartă cum trebuie În silabe, iar versurile lui șchiopătau. N-a zis nimic, dar am văzut că se supărase. Când ne iubeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eu am să fac o călătorie. Am să călătoresc într-o închisoare când n-o să se mai poate călători în afară. Societatea în care călătoresc produce mereu oribile pensiuni complete. Acolo unde este țelul călătoriei mele, oamenii pier și mai tâmpește decât în blestematul ăsta de local. Ieri au murit oameni, acum mor oamenii ca și porcii îndopați înainte în ei, și mâine vin în pustiu, cred că acolo or să poată supraviețui. SCHWEINDI: Și noi o să întreprindem o călătorie. Hasi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și realizările noii societăți: Orașul Stalin (pentru Brașov), Orașul Dr. Petru Groza (pentru Stei), Orașul Gh. Gheorghiu-Dej (pentru Onești), Victoria, Zorile, Avîntul, 6 Martie, 30 Decembrie etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
străfundurile istoriei, călătorind pe valurile vinului ce-i poartă numele: Iubite domn Valeriu Cotea săraca Țară Românească numai fărădelegi și cote-a tot trebuit să mai plătească numai vexațiuni și împi- și împilări - (să se înțeleagă!) și asta numai fiindcă tâmpii Ioni- te leagă-te-dezleagă, și asta fiindcă Nicolaie și alți băloși care bat câmpii, precum ușor belești o oaie, ne-au tot și ne tot belesc tâmpii! ! e un destin ce ne subjugă, ca piticanii monstruoase să ne tot mânce, să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plătească numai vexațiuni și împi- și împilări - (să se înțeleagă!) și asta numai fiindcă tâmpii Ioni- te leagă-te-dezleagă, și asta fiindcă Nicolaie și alți băloși care bat câmpii, precum ușor belești o oaie, ne-au tot și ne tot belesc tâmpii! ! e un destin ce ne subjugă, ca piticanii monstruoase să ne tot mânce, să ne sugă până și măduva din oase! ! ei, la așa destin parșivul, din când în când mai dăm cu parii, da-i tot mai câștigat bețivul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
adună bani pe-acolo ! Dar, n-are timp nici să-și vadă construcția, care a fost supravegheată de rude, așa că nu l-am văzut la față. Am apucat vremea în care trebuiau eforturi fizice și mentale încât omul se simțea tâmpit de atâta muncă. Și oamenii și țara au obținut atunci rezultate istorice: "cinei harnic și muncește/ ori nu-i prost, ori mai gândește"! întreb, de unde bani, dacă mulți așteaptă cofe de moși adică să le vină cam de-a gata
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lupta cu morile de vânt echivalează cu vaca tunsă ? (MERIDIANUL, An VIII, nr.47 (673), joi, 23 noiembrie 2006, Editorial) "Pre mulți i-am făcut eu harnici" (G. Ibrăileanu). într-o exprimare cu arhaisme, zic și eu <pre mulț i tâmpiți i-am făcut eu să creadă că au valoare> (și unii chiar și-au descoperit-o) ! Munca didactică de vreo 40 de ani a însemnat descoperirea talentelor (de toate felurile) timp și suflet depus pentru cizelarea lor, tensiune între colegi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
acestora sub motiv că "am auzit eu că..." într-o încercare de a-l 260 arunca între adversari pe fostul apropiat. Când cutare ALES vrea, e "lesne a găsi pricină" cuiva ! Tot această perioadă e timpul în care unii se tâmpesc ! Dramul de noroc îl face pe cel din grupul învingător să i se urce la cap, găsindu-și merite peste merite, deși până atunci se simțea ca o zdreanță ! Puterea corupe. în sfârșit, unii riscă totul și necontrolați, neajutați, pot
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1. Viața bună nu înseamnă doar prețul bun al benzinei Într-un articol publicat la 29 aprilie 1882, Eminescu face o referire instructivă la economistul german Friedrich List: "Liberul schimb absolut e atât de periculos pentru calitățile unui popor, le tâmpește atât de mult pe toate încât genialul List poate spune cu drept cuvânt: cel mai mare rău ce ne-ar putea face dușmanul e să ne dea marfa lui nu ieftin, ci gratis."41 Astăzi, americanii nu primesc nimic gratis
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
tot învârți? Haide, alege odată! Ești primul, pune mâna!" Într-un final alegea o bucată de pâine, ne luam și noi ceilalți pâinea, apoi la scurt timp Mocănașu făcea: Dom'le, sunt un tâmpit! Da! Gata! Am declarat oficial: sunt tâmpit, am luat-o tot pe aia mai mică" (râdem). C. I.: Indiferent cât de mare o fi fost bucata aceea de pâine tot mică ți se părea din perspectiva foamei acumulate. S. Ț.: Mai tot timpul avem momente din acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a cunoașterii ar dispărea și omul ar deveni mineral. Funcția pozitivă a misterului este incitația spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect și mister se datorește nu numai intelectului, vocațional, ci și misterului. Trebuie să recunoaștem că suntem tâmpiți...” 1 Când asumă acest exercițiu de umilință, omul poate fi înțeles ca mister apofatic, purtând amprenta iconică a Dumnezeirii. Pentru că teologia creștină vede în om un inel mediator între Dumnezeu și lume, revelația misterului persoanei refuză obiectualizarea conceptuală de orice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ceară sau să refuze personal un consult medical. Rezultatele unei examinări medicale se discută numai cu pacienta, iar dacă ea vrea să dezvă luie ceva din aceste rezultate, hotărăște singură, chiar dacă este minoră. Împotriva masturbării „Nu te masturba, că te tâmpești“. Deși este caraghioasă de-a binelea, o astfel de afirmație este rostită frecvent cu maximă seriozitate de unii părinți care consideră masturbarea o boală gravă și o rușine fără margini. Pentru ca masturbarea să aibă efecte observa bile la un băiat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
date prin D-voastră. Trimet câteva vederi din Brașov, cari să vă trezească interesul de a-l vizita Împreună cu D-na. Este un oraș 103 Vasile Ciurea s-a stins la 7 octombrie 1973 și a fost Înmormântat la Cimitirul Tâmpești (Grădini) lângă părinții săi. 104 Rudă cu familia Ciurea. Stabilită la Brașov. 105 Prof. Ciurea s-a născut În Fălticeni la 22 august 1883. 587 foarte frumos din toate punctele de vedere. De altfel și orașul Suceava a luat un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aptitudinile artistice, s-a dovedit modestă prin propriile afirmații. 118 Mama mea, grav bolnavă, avea să se mai chinuiască până În 3 martie 1977, când a trecut la cele veșnice. și-a găsit loc de odihnă lângă mama ei, În cimitirul Tâmpești (Grădini) din Fălticeni. 596 Atenția și bunătatea Dvs., cu care ați scris despre mine, În revista Nr. 2 a Muzeelor și Monumentelor 119, m-a Încântat, dar și m-a Înduioșat! Negăsind revista la chioșcurile de ziare, am apelat la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vă doresc un Crăciun vesel, cum spun francezii și un An Nou bun și cu noroc. Aceleași urări de bine doamnei. Gr. Miron 6 București, 4.I.1995 Stimate Domnule Dimitriu, Fratele meu din Fălticeni a fost cântăreț la Biserica Tâmpești, când preot paroh era Paul Todicescu-Paulică. Când Paulică a decedat, i-a spus fratelui, să mai ajute preoteasa rămasă și a făcut-o după puteri. A auzit că a plecat În Australia și ar vrea să-i scrie, dacă se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În viață de la Iași din 1883. Comunicare, apărută În Buletinul Inst. Pedagogic-Univ. „Al.I. Cuza”, Iași. 280 Referire la Alexandru Todicescu, fiul preotului Paul Todicescu, acesta din urmă fiul Învățătorului Gh. Todicescu din Botești. A fost paroh la biserica cimitirului TÎmpești (azi „Grădini”) din Fălticeni, ctitorie a paharnicului Tudorache Ciurea. Alexandru, este profesor la Conservatorul din capitala Australiei, unde s-a stabilit după o perioadă petrecută În Olanda. 281 Prof. Magdalena Butnaru, colega mea de serviciu de la „Galeria oamenilor de seamă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bine, Însă Îmi pare rău că nu am avut și rama care era tare frumoasă, a rămas În sat la un gospodar de unde am căpătat numai tabloul. Nu știu de cine este pictat, deasemenea nici unde sunt Îngropați; poate la Tâmpești 326 sau În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat politic din Serbia. Nastasia Cichirdic avea În dosul caselor din str. Sucevei 327 vreo 20-30 ha teren care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Data de 1868, s-ar putea să fie o referire la fiul său, avocatul, care, e posibil să se fi stins la o vârstă tânără. 419 Cântăreață talentată, Sevastia Ciudin a fost Înrudită cu familia paharnicului Tudorache Ciurea din mahalaua Tâmpești (azi Grădini), din partea de apus a Fălticenilor. 871 deasupra geamurilor și vei vedea Însemnele masoneriei (compasul, echerul și nu mai știu ce). Eu m-am uitat și, așa este. Aceste ciudate Însemne sunt făcute În zid, pe deasupra geamurilor, la Telefoane
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin sticle și să rupem ce era pe acolo. Vă dați seama, numai sticle de whisky și cartușe de Kent. Eu aveam un pardesiu lung, i-am rupt buzunarele și am băgat în el 4 cartușe de țigări. Ce, eram tâmpit să rup așa ceva? Cu încă un coleg, stăteam cu câte o sticlă în mână și turnam dintr-una în WC, iar din alta beam noi. Când ne-a întâlnit Constantinescu ne-a întrebat dacă eram chercheliți. Dar noi am zis
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
i-a spus: "Păi, atunci când un om stă cu casca pe urechi 50 de minute și se chinuie să asculte ce a zis ăla, ce a zis celălalt, să nu iasă și el 10 minute la o țigară? Păi, se tâmpește altfel. De aici, se duce direct la ospiciu". Și vă reamintesc, el era un nefumător. S.B.: Avea puterea de a înțelege că fumatul era un debușeu pentru lucrător. G.Ș.: Și revenind la acel moment, așa i-a spus lui
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mai ales că foarte multă lume învăța engleza în pușcărie... Fără să scrie, fără să citească, fără nimic, decât... din auzite. „Par oreille” s-a-nvățat... Adică trebuia să faci ceva, să-ți pui mintea la contribuție, pentru că altfel te tâmpeai, că dorința lor asta a fost, să ne tâmpească total. Dar dacă vă prindeau în ce fel vă pedepseau? Pe mine m-au pedepsit odată la Aiud, că sub patul meu au găsit o sticlă... Erau sticle din alea dreptunghiulare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pușcărie... Fără să scrie, fără să citească, fără nimic, decât... din auzite. „Par oreille” s-a-nvățat... Adică trebuia să faci ceva, să-ți pui mintea la contribuție, pentru că altfel te tâmpeai, că dorința lor asta a fost, să ne tâmpească total. Dar dacă vă prindeau în ce fel vă pedepseau? Pe mine m-au pedepsit odată la Aiud, că sub patul meu au găsit o sticlă... Erau sticle din alea dreptunghiulare cu sirop de tuse, și dacă erai răcit îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
septembrie m-am prezentat la examenul de admitere la facultate. Și am reușit sub linie... Știți? Depășisem nota 5, pentru că se dădeau 5 examene: limba și literatura română, scris și oral, istorie, scris și oral, și socialismul. Socialismul m-a tâmpit... Acolo am ratat-o, și n-am luat medie de intrare, că vroiam să intru la zi. M-am prezentat în al doilea an... da’ n-am învățat bine socialismul, că nu l-am putut asimila deloc. Și mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
m-am dus să mă culc, dar băieții din trupă au luat și au însemnat absolut totul din meniul de breakfast în cameră, au pus să li se facă toți pantofii, să li se aducă porridge la 6 dimineața, de tâmpiseră tot personalul hotelului! Zenaida nu ieșea niciodată, stătea numai în cameră, venea direct la teatru și deodată se făcea superbă! și era atât de amabilă... Ei, întorcându-ne la București prin Londra, nu mai știu cum s-a făcut de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de noi. Ce-i, mă, la voi, e casă de oameni sau spital? La ce vă trebuie, mă, atâta curățenie?“ S-a făcut chiar și o ședință, unde s-a vorbit despre o trimitere la psihiatru. Cine-i atât de tâmpit în România să muncească neplătit? Deci omul trebuie dus la balamuc. Totuși, locatarii n-au chemat doctorul și au îndurat încă vreo doi ani umilința, până ce pensionarul Popa a murit. I-a căzut în cap un cărucior de copil, aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]