477 matches
-
cu nimic pe justițiarii vasluieni deoarece, potrivit celor declarate de el, „...sâmbătă când s’a întâmplat acest fapt, fiind sărbătoarea Sft. Toader, am fost ocupat cu serviciul în biserică până la ora 12 din zi și când am eșit din biserică târgușorul era devastat așa că eu nu i’am văzut pe devastatori”. Vizavi de zvonurile privind prezența studenților la Pungești, tot preotul declara: „În comuna și parohia mea n’a fost nimeni, nici străin, nici localnic cari să îndemne pe oameni la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sub omăt sau cine știe în ce alte cotloane ale unei gospodării. La data de 5 mai 1907, Ion Gh. Melian din Pungești, scrise laconic următoarele fraze în declarația sa de justificare: „N’am luat parte la stricarea și jefuirea târgușorului Pungești. N’am nici o cunoștință despre obiectele ce s’au găsit ascunse în eslele din ocolul vitelor mele și nu știu cine le’a ascuns acolo. Altă știință nu am”. l. Și morții denunțaseră devastările de la Pungești Alecu Sion de 52 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
asemănătoare, se pare că unii trimiseseră memorii chiar ministrului Justiției, de vreme ce anchetatorii îi căutau de zor pe autori. Referindu-se asupra acestui fapt, Sion declarase: „...n’am nici o cunoștință despre denunțurile adresate D-lui Ministru de Justiție relative la devastarea târgușorului Pungești, înregistrate sub No. 3078 și 3079 din 23 Martie ce îmi arătați; nu sunt făcute și iscălite de mine aceste denunțări. Numele de I. Zaiu, N. Andoni iscălite în aceste denunțuri sunt ale unor oameni morți cu câțiva ani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
casânci și 2 barizuri”. Puștanul ascunsese aceste lucruri sub o grămadă de lemne. Vrând și el să-i vadă la revoluție pe „studienții veniți la Pungești”, așa cum auzise prin vecini, Dumitru Grigore Butnaru de 17 ani, din Gârceni, luase drumul târgușorului aflat la sud de satul său, de doar-doar va putea să-i și pipăie sau să-i întrebe de sănătatea de prin cel mare târg al Eșilor. Nu a reușit, pentru că nici nu erau veniți „studienți” la Pungești, însă, ca să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
l’am ascuns îngropându-l în omăt la rădăcina unui copac, de unde l’am dat geandarmilor la percheziție”. Nemăritata de 20 de ani Aurica Gh. Leonte din Pungești, speriindu-se de focurile de armă trase de soldații aduși să apere târgușorul de furia răsculaților, a făcut cale-ntoarsă spre casă, nu înainte însă de a culege „de pe drum o cămașă și o pălărie”, abandonate cine știe de cine. Marandei T. Mărgean, 22 de ani, măritată, din satul Slobozia, i s au „lipit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1907 a cuprins aproape tot teritoriul istoric al județului Vaslui dar, din nefericire, arhivele sunt pustii sau au fost pustiite așa că trebuie să ne mulțumim doar cu cioburile ce ne-au mai rămas. Iată ce s-a întâmplat în acest târgușor prăfuit, în ziua de 7 martie a anului 1907. a. „(...) îmi impută că de ce i’am luat jidanul din mână” Ca și în episoadele precedente, vom cita din declarațiile martorilor date în fața judelui instructor Grigoriu de la Tribunalul Vaslui, sub prestare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dughene” Recunoașterea sinceră a celor scrise mai sus i-a aparținut muncitorului de 25 de ani din Negrești, Iftime Codiță care, probabil, a dat această declarație autoacuzatoare strâns bine cu ușa. Iată cum descria acesta evenimentele petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau altă treabă, am văzut foarte mulți oameni adunați în fața casei lui Herșcu Nacht și dintre dânșii P. Bărbosu vroind să intre înăuntru șeful
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
probabil, a fost adusă armata pentru a liniști spiritele. d. „Am înconjurat o dugheană cu lumânări” Desfășurarea răscoalei de la Negrești a fost descrisă de toți martorii ca fiind extrem de dramatică. Astfel, cetățeanul Ion Baciu de 25 de ani, tot din târgușor, le-a povestit anchetatorilor următoarele: „Mercuri am găsit în oraș vreo 300-400 de oameni de prin Căzănești și alte sate cu bețe și ciomege în mână în fața casei lui H. Nacht unde era pusă o gardă”. Toți declaranții au fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
certitudine moartea vreunei persoane pe 9 și 10 martie 1907 la Pungești și 7 și 8 martie, același an, la Negrești, așa că tindem să credem că acțiunile autorităților s-au oprit numai la stadiul amenințărilor și intimidărilor ori, în cazul târgușorului Pungești, la slobozirea unor focuri de armă în aer, fără a răni pe cineva. Totuși, trebuie reținută măcar moartea unui țigan la Pungești, fapt confirmat de un martor ocular. După cum s-a văzut, o mare parte din lucrurile sustrase de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Jiu, unul din Regimentul 25 Infanterie „Racova” Vaslui și unul din Regimentul 75 Infanterie Urziceni. Media de vârstă a fost de 30,2 ani. Totalul celor morți pe raza satului Buhăiești a fost de 180 de oameni. e. Codăiești În târgușorul Codăiești (așa cum era denumit acest sat în documentele cercetate de noi) și-au pierdut viața 79 de militari din mai multe regimente. Majoritatea și-au dat sufletul la Spitalul Jubiliar „Carol I” (actualul spital rural), trecut în documente „casa nr.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Administrativ Galați, vizavi de starea de spirit a populației: „...o oarecare stare de agitație provocată de frică se observă la populația evreiască, care este foarte numeroasă în urma evacuării din mediul rural”. Pentru evrei, mediul rural de atunci era reprezentat de târgușoarele - reședințe de Plăși ca: Negrești, Pungești și Codăiești, în cazul județului Vaslui interbelic. Primarul mai notase următoarele: „În orașul Vaslui nu s’a remarcat nici un curent subversiv demn de a fi consemnat (subl.ns.)”. Atunci, unde erau vajnicii „ilegaliști” de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Călin, Vă rog foarte mult - în cazul cînd mi se publică cel de-al doilea articol despre Ibrăileanu - să îndreptați textul așa cum voi indica eu cu roșu: 1. Th. Ibrăileanu a fost administrator la moșia Băcești etc. „Băceștii sat și tîrgușor - din 8 noiembrie 1844 - este așezat pe calea ferată...” 2. Ibrăileanu a învățat șc[oala] primară la școala armeană din Roman. Eu am scris cam așa: „Școlile de acest fel erau controlate de autoritățile locale și superioare. Erau conduse de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
, Constantin (21.V.1855, Slavianka, Ucraina - 7.V.1920, București), critic și teoretician literar. Provine dintr-o familie de mici negustori evrei, purtând inițial numele Solomon Katz. A făcut școala primară în târgușorul natal, iar gimnaziul la Ekaterinoslav. În 1872, pleacă la Harkov, unde își pregătește bacalaureatul și devine student audient al Facultății de Științe. Intrând în cercurile narodnice studențești, participă la acțiunile acestora și cutreieră satele făcând propagandă revoluționară printre țărani. Urmărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
descrierea vizitelor sale la comunitățile evreiești, tânărul medic nota că „s-a adeverit vechea zicătoare despre frumoasele evreice poloneze”, mai ales cele din Galiția <endnote id="(194)"/>. Prin 1926, prozatorul rus Isaac Babel scria și el despre fetele atrăgătoare din „târgușoarele evreiești” de la granița Galiției cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles istoria pătimașă a acestui ținut mărginaș, am priceput povestirile [...] despre fetele pe care le siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1881, după conferința sionistă de la Focșani, ar fi avut o idee cam trăsnită, menită să demonstreze „guvernului român că evreii constituiau un element important În dezvoltarea țării”. „Planul original - nota Gaster - a fost să golim complet [de evrei] unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității, și să-i transferăm În Palestina. Orașul s-ar fi transformat În sat. Întreaga sa dezvoltare economică ar fi intrat În impas și ar fi fost o demonstrație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1923) și Landsberger (1925) au prins contur În unele țări din Europa anilor ’30-’40 (inclusiv În România), după ce evreii au fost - din cauza legilor rasiale - excluși din activitățile economice și comerciale. Să luăm, de exemplu, chiar situația din „unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității”, cum scria Gaster. Primarul Botoșaniului se plângea ministrului de Interne, În ianuarie 1941, că Înlăturarea „elementului jidănesc” din ramurile economice și comerciale „Întâmpină cele mai mari greutăți”, având
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație preponderent evreiască și cu un substanțial aport economic și comercial În regiune. Acest tip de târgușor evreiesc a fost un loc important de naștere și dezvoltare a relațiilor capitaliste În zonă. Evident, mărfurile produse de meșteșugari trebuiau să fie vândute. Locurile predilecte erau bâlciurile. Cele organizate În stetl- urile din regiunea respectivă s-au adăugat bâlciurilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrăjit -, este ucis În timpul unui pogrom („l-au găsit crucificat cu piroane pe ușa casei incendiate”), declanșat În urma unei acuzații de infanticid ritual. Nu Întâmplător acest eveniment a fost plasat de Thomas Mann undeva În vestul Rusiei țariste, „Într-un târgușor din vecinătatea frontierei galițiano-volinice” (deasupra Bucovinei), și datat cândva În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea <endnote id="(786, III, pp. 5-7)"/>. Prozatorul german și-a scris romanul În perioada 1913-1924, deci după evenimentele din Chișinău și Kiev, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
254, p. 124). Este o prejudecată depreciativă pe care a surprins-o și Ion Pas, În nuvela Binder groparul, publicată În 1927. „El e jidov și [dacă e ucis] nu-i nici un păcat”, spune moș Radu, un gropar dintr-un târgușor nord - moldovenesc. Evident, „moș Radu era antisemit” - spune autorul nuvelei ; el „dădea asigurări că jidanii se hrănesc cu sânge de creștin și că, În groapă, ei stau cu fața În jos”, ca strigoii (100, p. 150). 267. The Jew in
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Occident. Țările române la Începutul epocii moderne (1800- 1848), traducere de Maria Carpov, Editura Humanitas, București, 1995. 364. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Minerva, București, 1981. 365. Elias Schwarzfeld, Din istoria evreilor. Împopularea, reîmpopularea și Întemeierea târgurilor și a târgușoarelor În Moldova, Uniunea Evreilor Pământeni, București, 1914. 366. Alecu Russo, Iassy et ses habitants en 1840, lucrare publicată postum. Cf. Alecu Russo, Opere complete, Editura Cugetarea, București, 1942, pp. 103-134. 367. Povestirea „Rabinul din Bacharach”, În Heinrich Heine, Proză, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ascunse”, tragediile tăcute ale vieții la țară: boli, crime, sărăcie, muncă, indiferență a funcționarilor față de țărani (Din întuneric). Interesantă este aici mai ales perspectiva diferită asupra unui loc celebru: Mirceștii lui V. Alecsandri. Atmosfera din târgul mic este sadoveniană (În târgușorul dintre vii..., 1939). Autoarea s-a exersat și în literatura memorialistică (Prietenii mei scriitorii..., 1960) și, întâmplător, în teatru (Unchiul din America). SCRIERI: Lumini și umbre, Iași, 1923; Unchiul din America, Iași, 1924; Fluturi de noapte, București, 1926; Din întuneric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
1926; Din întuneric. Fapte și întâmplări adevărate (Din carnetul unei doctorese), București, 1928; Grădina cu amintiri și alte schițe, București, 1929; Licurici. Cronici fanteziste și umoristice, București, 1930; Cântec de comoară, București, 1931; Jucării, București, 1938; Poezii, București, 1939; În târgușorul dintre vii..., București, 1939; A murit Luchi..., București, 1942; Catinca și Catiușa, două fete din vecini (în colaborare cu Th. Kiriacoff-Suruceanu), București, 1947; Stăpânul lumii (în colaborare cu Th. Kiriacoff-Suruceanu), București, 1947; Alb și negru (în colaborare cu Th. Kiriacoff-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
a eroului, epuizat de o neliniște care nu poartă nici un nume, ci este încă doar o imagine: ochii condamnatului. Îl pacifică melodia doinei soldatului, "trezindu-i din somn șiraguri de amintiri și strămutîndu-i sufletul, pe aripi de vis, acasă, în tîrgușorul Parva, de pe valea Someșului..." Născut în chiar zilele așteptării sentinței care avea să-l trimită la închisoare pe tatăl său, avocatul Iosif Bologa ("cel mai tînăr condamnat în procesul Memorandului"), Apostol va fi înconjurat de "dragostea maternă idolatră". Sosirea tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lat. caseus + suf. - in. CĂIUȚI, pârâu și sat, situate în zona Trotușului mijlociu, la 14 km. de Onești. Localitatea numără peste 6000 de locuitori. În documentele vremii, acest toponim apare și cu formele: Căiuțul, Căiuțul Mic, Târgul Căiuțului, Târgul Căiuțul, Târgușorul Căiuți, Căiuțiul, Căiuțul-Târgușor, Căiuții-Sat, Căiuții-Târg. În 1774, existau 37 de case, în 1816 trăiau aici 350 de locuitori, iar la recensământul din 1977 erau înregistrați 1592 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Astăzi, comuna Căiuți se compune
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în secolele al XVIII-lea și al XIX lea, ultima mențiune fiind din 1921. Dată fiind varietatea actelor oficiale și limba în care au fost redactate, înțelegem lesne varietatea și bogăția numelor topice cu care este denominată localitatea: Satul Moinești, Târgușorul Moinești, Târgul Moinești, Moenești, Târgul Moineștii, Moinescht (1774, germană), Moinest (germană), Moinestu, Moinesty, Moynescht și Markt Moinesty (germană). Dacă în 1774 satul număra doar 75 de locuitori, recensământul din 2002 a înregistrat un număr de 24.210. Biserica “Sfântul Ioan
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]