295 matches
-
orice își dorea, acum eram mai greu de cap și n-am priceput aluziile. Prin Mexic caut obiectele comandate. Între timp inflația o luase la galop, dar nu-mi păsa, că doar nu plătesc din buzunarul meu. Nici nu mă tîrguiesc cu toată tragerea de inimă. Cele cumpărate trăgeau greu și gențile cu pietroaie îmi rupeau mîinile. Dar mă bucur că fac un serviciu balaurului plămădit de revoluție și, mai ales, de la București. Ajung cu dificultate în biroul lui și vesel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în șanțuri astupate. Dacă mașina era temperată prin acele locuri, atunci scăpa unsă cu balegă doar pînă un pic mai sus de praguri. Dar tot frumoasă rămînea. Mai ales că era roșie ca o cireașă bine coaptă. Uneori opream să tîrguiesc un harbuz și atunci portiera rămînea deschisă, lăsînd să se audă cîntecul Yo no soy marinero pînă la căruța vînzătorului. Copiii priveau cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pospai peste aramă -, căutați calul la dinți - nu Însă și când era de dar -, vânturați Între palme grâul ș.a.m.d. Asta v’a rămas În sânge până astăzi când, În piață, gustați brânza, cireșele ori murăturile Înainte de a vă târgui și cumpăra; iar vânzătorul - „om cinstit“, dar de fapt suferind și el de același bun păcat - vă oferă chiar o mostră. Că uneori asta nu e la fel cu grosul mărfii, e o altă poveste... Doar că asta nu era
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
însă, pentru cine ar fi observat și s-ar fi documentat asupra celor patru " K", ar fi concluzionat că activitatea ei s-a concentrat de totdeauna pe primul "K", bucătăria. Mergea zilnic sau aproape zi de zi la piață. Se târguia cu precupețele. Avea prietene și cunoștințe în satele din preajmă. Multe gospodine veneau cu noaptea-n cap, aduceau zilnic sau la două-trei zile: lapte, brânză, carne, uneori și vânat între care păstrăv proaspăt sau afumat. Era extrem de căutat păstrăvul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
masa împreună, cu câte-o țuică și, în final și cu câte-un pahar de vin. În zilele de odihnă ieșeau, uneori, la un grătar cu mici și cu bere. Sau urcau, în deal, la Cabana Deea. Fără a se târgui cu zgârcenie pentru banii ceruți lunar de coana Zitta, Bițu se bucura de un tratament preferențial, exemplar, de "domn". Și în acest fel se îndepărta treptat-treptat, se răzbuna de vremea lipsurilor și umilințelor din studenție, ca de un vis urât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se risipea peste lanuri de porumb, peste dealuri și pâlcuri de pădure. Mi se Închideau ochii. III Până să oprească trenul, zărisem pe geam ceasul de pe peronul gării Timișoara. Trecuse de opt și jumătate când mă tot sfădeam și mă târguiam cu Andrei pe culoar, În fața ușii compartimentului În care dormea Laur. Sforăia cu mâinile Încrucișate peste capul căzut Într-o parte și cu gura Întredeschisă. Cât Îl mai fugărisem, sărmanul de el, și Andrei, nu, ca să-l lăsăm aici să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
banii pe care-i ținea prinși cu o clemă Între coperțile de piele ale unui portofel. Îl cumpărase la prânz când se Întorsese de la plajă, dăduse șapte mii pe el și mă Întrebă dacă merită. Habar n-aveam, nu prea târguisem portofele În vremea din urmă, dar de bună seamă că-i foarte util, fiindcă ține banii acolo fără să-i mototolească prin buzunare și să-I piardă, oricât de mulți ar avea. Avea un tanc Îndesat și gros de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-mi apuci Către mâna dreaptă, Că-i calea curată, Cu boi albi arată, Cu grâu semănată, Și-s tot mese-ntinse, Cu făclii aprinse. Nainte-i mergea Și mi s-o făcea Tot un bălciuleț. Și să te oprești Ca să-mi târguiești Cu banul din mână Trei mahrame negre Trei sovoane noi Și trei chiți de flori. Și ți-or mai ieși Tot trei voinicei. Mâna-n sân s-o bagi, Mahrame să tragi; Să le dăruiești, Vama să plătești. Și ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
politice; e, În fapt, un boicot În mare parte doar oficial: „liberalii, pentru a nu-și călca jurământul și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau În prăvălie, dar trimeteau om să le târguiască fără a spune pentru cine.” (Politică și delicatețe). Abil, negustorul o determină pe „cucoana lui cuconul Iancu”, care „e tot atât de celebră pentru mesele-i de gală ca și pentru eleganța ei.”, să intre În prăvălie și, „Îmbătată de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
opintelile greoaie ale unui frigider plin ochi cu bere „la rece” spre alinarea caniculei, este spartă de respirația greoaie și tusea unui vecin din cartier. Bărbat, cam la treizeci de ani, alcoolic, trădat de ochii opaci, de o sfericitate suspectă. Târguiește un pachet de țigări ieftine, o pungă de paste făinoase și trei ouă. Face apoi un semn discret din mână, iar vânzătoarea scoate de sub tejghea o sticlă unsuroasă de plastic și-i servește o cinzeacă de rachiu, trecând consumația într-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se uita acum la mine, dar fără să zâmbească, neîncrezător, cu o privire anxioasă. Ce gură sensibilă și tânără avea! Cum s-a descurcat tânărul ăsta blajin și timid ca militar? Mama era aceea care lua hotărârile și care se târguia cu negustorii. Poate că ceva din duritatea ei nordică se infiltrase și în mine, făcându-mă să vreau să intimidez lumea, determinând-o să mă accepte la valoarea pe care mi-o asumasem singur. Pe urmă am văzut, ivindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a devenit mai subtilă și nu mai are nevoie să stea la drumul mare pentru a ucide.” (O. Paler, Galilei, 164) „Voi umbla primăvara întreagă prin târguri căutând vânzători de sămânță.” (L. Blaga, 229), „Pe urmă cârciumarul a plecat la târguit.” (E. Barbu, 97), • locuțiuni adverbiale: pentru aceea (aceasta), de aceea: „Eu sunt Lixandru, prietenul lui Iozi. Și vreau să știu ce s-a întâmplat cu Iozi și pentru asta am venit la d-ta.” (M.Eliade, 241) b. dezvoltat; se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
său, ca și cum acesta ar rezulta din însăși natura lucrului. Este, desigur, o iluzie, deoarece prețul este aplicat obiectului ca o etichetă pe un articol și, în realitate, el se modifică neîncetat, în timp ce obiectul rămîne același. Dar chiar și cînd ne tîrguim, ca și cum ne-am da seama de toate artificiile care intră în determinarea prețurilor, în realitate rămînem convinși că există un preț adevărat, care corespunde valorii lucrului, pe care negustorul ni-l ascunde și căutăm să-l facem să recunoască, sau
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
confunda cu limba vorbită. În Irlanda, un activist al Irish Republican Army, Frank Ryan, s-a înrolat în Brigăzile internaționale în timpul războiului din Spania; însă, după ce a fost capturat de trupele generalului Franco, îl vom regăsi la Berlin încercînd să tîrguie cu puterea hitleristă susținerea acesteia de către IRA, în schimbul unei promisiuni de reunificare a națiunii etnice irlandeze după terminarea războiului. Ar mai fi de amintit motivele diverse care au inspirat renașterea ebraismului ca vector al culturii pro-fane în comunitățile din Germania
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în menținerea sistemului de repartizare a puterii de la Nisa, cu o singură rectificare ca să crească voturile Germaniei de la 29 la 31 și iată, cinci ani mai târziu, reluarea dezbaterii asupra sistemului dublei majorități. "În acest caz, dacă începem să ne târguim, eu rămân cu Nisa", amenință Chirac. O altă soluție propusă de Aznar constă în reducerea posibilităților formării unei minorități de blocaj, menținând formatul de la Nisa. "Nu era rău, dar propunerea a venit prea târziu", spune un important membru al Comisiei
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
-l ajută limba de lemn, dar sensul acesta a fost. Voi sunteți vocea celor mulți, voi care fugiți din sala parlamentului când vine vorba de declarațiile de avere? Voi sunteți urmașii stângii? Niște complotiști, una vorbiți și alta fumați, vă târguiți pe funcții ca-n afacerile voastre oneroase. Dar era târziu, prea târziu. Iliescu a avut 15 ani la dispoziție, în care putea rosti acest discurs și s-a mulțumit cu aluzii. A avut toate pârghiile pentru a și-l pune
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Cartea Milionarului și era, dincolo de orice îndoială, un manual de îmbogățire. Am plătit fără să șovăi și am ieșit fericit, uitând săți răspund vânzătorului, care mă întrebase când vine tata să ia marfa serioasă, căci nuți venea a crede că târguisem o carte așa, de florile mărului. (E de precizat că pe atunci „marfa serioasă“ însemna cuie, tablă, gaz, detergent la sac ori ciment - la care aveai drept numai dacă achiziționai și cărți de la raionul de librărie, ca sățși facă planul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
generale de la sfârșitul Primului Război Mondial. Totuși, apreciau georgiștii, țara nu putea să accepte punerea în discuție a dreptului românesc asupra teritoriilor dintre granițele sale. În consecință, declara șeful georgiștilor: "România nu formulează revendicări imperialiste, dar nu are de cedat, sau de târguit nici cel mai mic petec al teritoriului pe care îl stăpânește"710. Plasându-și discursul în aceeași zonă de interes, Gheorghe Brătianu a abordat, deschis, și problema delicată a relațiilor dintre România și Ungaria. În presa maghiară apăruseră câteva articole
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reamintea că exista, încă, populație de etnie românească, necuprinsă în granițele statului național. Considerând că aceasta reprezenta o "concesie" făcută păcii generale, Gheorghe Brătianu preciza că România nu dorea să formuleaze revendicări imperialiste, dar nu avea de cedat sau de târguit nici cel mai mic petec al teritoriului care îi aparținea 827. Lupta împotriva revizuirii tratatelor de pace și împotriva revizionismului manifestat de unele din țările vecine României a fost o direcție constant afirmată de georgiști. Comentând acțiunea din septembrie 1934
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cererii. Se vorbește pe drept cuvînt despre o piață a ideilor, în care cunoașterea crește și se rafinează datorită circulației și liberei concurențe a produselor intelectuale. Se vorbește despre o piață larg deschisă a bunurilor simbolice, unde individul își poate tîrgui după plac ingredientele propriei viziuni asupra lumii. Tradițiile spirituale se văd concurate în supermarketul religiilor de inventivitatea unor nou-venite, a căror atracție stă tocmai în noutatea lor eclectică, într-o religiozitate de nivel accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să prindă în vîrtejul cetelor de duhuri pe curva lui Ioan. La 14 august 410 Roma este cucerită de armata condusă de Alaric și timp de trei zile, cetatea este jefuită la meserie, iar hoțomanii nu au vrut să se tîrguiască cu ni-meni. Unde era atunci întunecatul Iahwe, Satana și tot tineretul drăcesc să apere pletora de lepre sataniste care ciuguleau numai din botul Talpei Iadului învățături nemuritoare și luminătoare pentru feciorașii lui? Împăratul imperiului roman de răsărit Arcadius nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cererii. Se vorbește pe drept cuvînt despre o piață a ideilor, în care cunoașterea crește și se rafinează datorită circulației și liberei concurențe a produselor intelectuale. Se vorbește despre o piață larg deschisă a bunurilor simbolice, unde individul își poate tîrgui după plac ingredientele propriei viziuni asupra lumii. Tradițiile spirituale se văd concurate în supermarketul religiilor de inventivitatea unor nou-venite, a căror atracție stă tocmai în noutatea lor eclectică, într-o religiozitate de nivel accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spațiul public. Oameni Încărcați de responsabilități, persoane publice care reclamă respect nu Încearcă nici o rușine, nu au nici un sentiment de culpabilitate când sunt prinși cu Înșelăciuni, minciuni, gesturi reprobabile. Neagă faptele evidente, resping, aruncă vina pe alții, evocă comploturi, se târguiesc sau pur și simplu nu le pasă. Dau semne clare ca nu cunosc nici o jenă. N-au remușcări. Emoția aceasta culturală le este străină, nu au În limbajul lor noțiunea. Nu-i atinge oprobiul public, disprețul celorlalți. trăim, se pare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
față tinerii (viitorii miri) să spună dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ, vite, casă, mobilă, zestre, bani, ce vor primi fiecare din cei doi: mire și mireasă. Rareori se târguiesc, părinții asupra înzestrării mirilor și pețitorul intervine arătând rolul primordial al dragostei într-o familie. După ce-au servit din toate bunătățile și au căzut de acord asupra unirii celor doi, se fixează data nunții. Gazda arată că tinerii se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că doar ați venit cu bicicletele - zice hoțomanul. Să știi că amândoi avem mașini, mersul pe bicicletă este o plăcere pentru noi, a răspuns George. Nu știu cât a fost de convins Poșoarcă de ăsta, dar nu mai conta. S-au mai târguit, la un moment dat era cât pe ce să plecăm, dar ne-am reașezat la masă de câteva ori, pentru că nu se lăsa nici unul, nici celălalt. Dacă tot eram și eu pe acolo, mi-am dat cu părerea: "Ca să nu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]