255 matches
-
Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la oi. Un clopot s-auzea stâns iar câte-un cățelandru urla subțire către lună. Atunci, din abur se isca umbra celui vechi, moșul ce căuta mioarele, olicăind după mirosul de la târlă. Oile se opreau din rumegat ; tremurând, câinii rămâneau cu boturile pe labe. Toate simțeau umbra iar baciul, cu ochii în jar și știind că trece stăpânul, nu cuteza să întoarcă fața. După ce umbra se mistuia în râpi, oile se mișcau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să facă pozna asta. Alții au dar să nu le facă rău dihăniile. Asta am văzut-o eu cu ochii mei când eram băietănaș. Umblam cu oile în zăvoi, pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam oile la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam oile la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain, flăcăul s-a mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi oamenilor, cum dezleagă flăcăul cânele și se învârte de trei ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi oamenilor, cum dezleagă flăcăul cânele și se învârte de trei ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis mâlc, ba încă scheuna când a plecat flăcăul. - Ptiu ! Cruce de aur ! Se vede c-avea daravelă cu Nichipercea. La noi în sat trăia baba Maraftoaia, scurtă, groasă, cu tulpanul peste gură
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mat în crucifixul sfințit prin suferință. Lemnul dă glas de departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu capre.” Moșu a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu capre.” Moșu a tras două focuri, ca semn că se lucrează pe vale
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Așa... că te găsiși tu... altă grijă... Și ce dacă bombăn ? Nu m-aude el, n are cum, a trecut tocma la patul din colț... Nu-i el ăla... nu... Doctorul ăl mare nu-i ăsta ! Ăl mare vine cu târla după el, bărbați, muieri, el merge nainte, el e generalu ! Ș-ăștia, tot ni-ni-ni pe lângă el, care de care să-l lingușească... Și nu vine în toate zilele, vine când îi năzare... Da ăsta d adineaori, nebunu ăsta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ani, toți bărbații buni vor dispărea în curând. Nici nu am nevoie de o mamă, se gândi Ashling. Nu când o am pe Joy prin preajmă. Și tu ai douăzeci și opt de ani, replică Ashling. — Da. Și mă culc cu o târlă de bărbați. Nu te simți niciodată singură? întrebă Joy pe un ton mai blând. Abia am terminat o relație care a durat cinci ani - e nevoie de ceva vreme până să depășești un astfel de moment. Phelim nu fusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îmbrăcat în salopetă obișnuită și cu o înfățișare destul de modestă. E proprietarul turmelor. Are câteva mii de oi și câteva sute de vaci, răspândite pe câmpiile din fața noastră. Vitelor nu le dă nicio îngrijire. Se îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai înainte. Proprietarul unui ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute în regiunea porumbului pentru îngrășat. Când e lipsă de fân
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
într-o curte cu o grădină frumoasă, în care se jucau doi copilași, dau drumul mielului, așez pe iarbă sticla și biberonul și dispar. Sper că acei doi copii s-au bucurat, dar eu și mai mult pentru că am desfăcut târla. La Bismarck (Dakota de nord). Tragedia generalului Custer Statul Dakota de nord ne primește cu o zi radioasă. Regiunea prin care trecem acum e presărată cu ferme frumoase. Grâul a răsărit iar fermierii se ocupă acum cu pregătirea terenului pentru
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
părțile, râuri furioase ce trag în matca lor șuvițele despletite ale pâraielor ș-arunc-o plasă de argint peste podoabele Buzăului. În depărtare, cât gonesc ochii se desfac podișuri verzi, plaiuri luminoase se lasă în cascade prin văile munților către satele răzlețe; târle de oi se zăresc pe sub poalele codrilor.” (Al. Vlahuță - România pitoreascăă La munte Într-o zi frumoasă de vară, purtată de marile aripi ale fanteziei, am pornit pe cărări de munte spre lumea miresmelor tari, către piscurile ascuțite de calcar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
oile, abia se uita la el. Slăbea ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o și pe asta în târlă, printre oi: Da’ ce nu i-a adus! Zmeură, fragi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o și pe asta în târlă, printre oi: Da’ ce nu i-a adus! Zmeură, fragi, mure, mere, căpșuni, carne, mă rog, ce mai mânca și el. — Bine, frate, lasă ursu, grăi supărat Stejeran, și spune ce-a făcut Mădălina! — Păi ce să facă? Tu ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Tot cu stele mărunțele, Printre ele mai mărele. Luce luna cu lumina Și soarele cu căldura (9, p. 13). în continuarea colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre Indra și V«tra este similar cu cel al înfruntării dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ați spus: „Ionuț, o vom lua de la capăt, adică de la abecedar!” Și așa a fost! Vați aplecat asupra mea cu încredere și blândețe. Când tata nu mă lăsa la școală, eu purtam abecedarul cu mine la păscut oile, iar la târlă, în momentele de răgaz, scriam la masa din adăpost pe un caiet zoios cu un creion tocit. Prin dumneavoastră s-a întâmplat minunea. În clasa a șasea am trecut prin abecedar și prin manualul clasei a doua. La sfârșitul clasei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei Și tuleam și eu cu ei. I Tot așa o dată, iar, La un sfânt prin Făurar Ori la sfinții Mucenici, Târla noastră de pitici Odihnea pe creastă, sus, - Eu voinic prea tare nu-s: Rupt din fugă, Subt o glugă De aluni, pe buturugă, Odihnii Și eu curând... Vezi, atunci mi-a dat prin gând Că tot stând și alegând Jos
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fiți cuminți, luați seama Nu toți semănați cu mama. Ca boala să nu ia proporții, Păziți de necazuri nepoții Dați‐ le zestre de datini Nu ură, mocirlă și patimi. 29.03.1984 MAMA NOASTRĂ Sub poală de codru verde În târla perjerilor, Te‐ ai născut precum se cade La aripa oilor Când bunica fericită Te‐ nfășa cu țoalele În copaia de răchită Te‐ ncălzeau mioarele. Ai crescut curat, cinstit, Ca o floare‐ n glastră ș‐apoi cum ne‐a fost sortit
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
din umeri. Dar cine credeți că sunt? - Respectiv, adică sunteți doamna Inochenta Pancratz? - Exact. Soțul meu... De fapt, părinții lui n-au vrut cu țî normal. Pe vremea lor spuneau că-i mitocănește cu țî de-ăsta obișnuit, ca la târlă ziceau ei. Cum au stat mai mult pe-afară au ales forma asta, mai occidentală. Au fost intendenți în diplomație. Și soțul, la fel. L-am luat că... În fine, era mai tânăr, eu mai fusesem măritată cu Procopie, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
după puterea și pregătirea fiecăruia să trăim și- ntr-un mod cât de cât, egal și cinstit. Deci, statele care au fost așa zis comuniste până la înalta trădare a lui Gorbaciov din anii 1989, 1990, acum trecute într-un capitalism de târlă, sau de cocină, vor renunța la acest sistem și vor fi din nou comuniste, dar sper în asemenea caz, să fie fără trădători și neamuri proaste. Dacă este să vorbim pe aia dreaptă, cum spune vecinul meu de la parter, eu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
spre peire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, Bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stima i-a fost dată C-a putut a fi licheaua [.............. ] Ci în loc de ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta-i pentru-o târlă De cătane fu cățeaua; În zădar cu-a lor mândrie Tu îngreuni canapeaua, Crezi că lumea te admiră Când colinzi în lung șoseaua; În zădar mai taie mutre Serioase mascaraua, Cu blazoane-nchipuite Ș-a împodobit cupeaua. Știm ce-aramă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de departe... „Fa Anucă, fa... ci faci, pe‟ ici, fa...?! El o îndrăgea pe fată, de la horă, dar nu cuteza să se apropie de dânsa. Niște dulăi flocoși, cu hămăit rar și gros, o simțiră... dar, s-au potolit singuri. Târla stânii era măturată și stropită cu apă, iar grămada de gunoaie ardea mocnit cu fumul drept în sus, ca o coloană... Mirosul înțepător de oaie și fum, îi năvăli în nări de departe. Anuca își simți sufletul răscolit de aceasta
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
latinitatea nației, nu buruiana de pe băligar. Cu capul mare și țepos, amicul îmi păru profet. Știam în ce chip a ajuns cărturar. Îi murise, de copil, mama iar tacă-său începu să-l ia cu el la oi. Ședeau în tîrlă, doi bărbați nespălați și rău hrăniți. La vremea ploilor de toamnă cînd, ud și flămînd, copilul găsea acasă așternuturile reci și vatra fără foc, Toader se apuca de rupt vreascuri, fierbea mămăliga și băga în jeratic ulcica cu apă pentru
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
caz nu vom împărți puterea noastră cu ei... Atunci ei vor închide ochii și vor aștepta evenimentele. Creștinii sunt o turmă de oi, și noi suntem, pentru ei, lupi. Și știți ce li se întâmplă oilor când lupul pătrunde în târlă? Ei vor mai închide ochii, mai ales, pentru că le vom promite că le redăm libertățile luate, când inamicii păcii vor fi potoliți și partidele reduse la neputință. De prisos să mai spun că vor aștepta mult și bine această întoarcere
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de locuitorii de pe malurile mării, vai de neamul cheretiților! Așa a vorbit Iahwe împotriva ta Canaane, țara filistenilor: Te voi nimici și nu vei mai avea locuitori. 2,6 Malurile mării vor ajunge izlazuri de pășunat, locuințe pentru păstori și tîrle de oi. 2,7 Malurile acestea vor fi pentru rămășițele casei lui Iuda; acolo vor paște, se vor odihni seara în casele Ascalonului; căci Iahwe al lor nu-i va uita și va aduce înapoi pe prinșii lor de război
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]