7,229 matches
-
Eu, dimpotrivă, pretind că sînt unul dintre cei mai mari poeți care au existat vreodată..." Dosariada Cronicarul n-a comentat confesiunea lui Sorin Antohi, atunci cînd a apărut în Cotidianul și în 22. I s-a părut o mărturisire cam tîrzie (,acum, că i-au luat foc pantalonii", spunea cineva), dar, nu-i așa, mai bine mai tîrziu decît niciodată (,numai în pielea lui să nu fii", spunea altcineva). Cronicarul se aștepta însă ca o dramă atît de puternică, un asemenea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
în anii cincizeci despre proprietatea întregului popor. Mulți au văzut în asta un act de impostură și de cameleonism politic marcînd o uriașă ironie a sorții. Fostul profet al comunismului se transformase într-un stîlp al capitalismului românesc. Din convingerea tîrzie că acesta e drumul sau din oportunismul unei inteligențe cinice care nu admitea înfrîngerea? Judecînd după rîsul lui, cred că și dintr-una și din cealaltă.}
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
temnița lebedelor" (EZ - 29.08.2006); " Cu Wurmbrand în temniță" (EZ, 9.09.2006); aceluiași registru îi aparține azi derivatul întemnițat. Interesant e și termenul argotic pîrnaie, pătruns și în limbajul familiar și pentru care dicționarele noastre oferă atestări mai tîrzii, omițînd-o pe una din secolul al XIX-lea: cuvîntul e pomenit de Filimon, într-o notă lingvistică din Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala: "Oamenii din plebe, în limbagiul lor caustic, dă închisorilor cînd numele de bobîrlău, cînd iarăși
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
Neaoș-aristocratic din țările de sus, zemos și fin, "un vis cu clinchete de linguri și gust de ciocolată Lindt". începuturile au ceva de ghicitoare, spusă cînd Păresimi dă prin lunci, sau cînd "pășunea/ reînverzise,-n șaizecișapte". Altei literaturi, de poezii "tîrzii și coapte", i se spunea, atunci, prologul. Și, pentru-un cerc de pasionați, care ocupă, într-o seară, stalul, cînd Foarță le semnează invitații, așa o să arate, ever, poezia. Și mot de passe - cine oare să fi povestit că,-n
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
primul volum al memoriilor lui Constantin Argetoianu, Pentru cei de mîine. Amintiri din vremea celor de ieri, editate în 1991, după manuscris, de Humanitas. Politician cu ochii bine deschiși, cu limba nu tocmai scurtă și suficient de cinic, la vîrsta tîrzie la care se pune pe scris, Argetoianu face, din niște aduceri-aminte pe care le-ar fi putut umfla și măslui după plac, literatură credibilă și mărturie nemincinoasă. Informații de toată mîna, de la arhondologii craiovene, bune de pus alături cu aceea
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
umane este de natură gnostică. Toți suntem gnostici fără să o știm. E grăitor în această privință un citat din cartea lui Culianu: "Pe vremuri credeam că gnosticismul e un fenomen bine definit, care ține de istoria religioasă a Antichității tîrzii. Aveam să învăț în curînd că fusesem un naďf. Nu doar gnoza a fost gnostică, ci și autorii catolici, și neoplatonicienii; Reforma a fost gnostică, comunismul a fost gnostic, nazismul a fost gnostic, liberalismul, existențialismul și psihanaliza au fost gnostice
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
plus ultra. Așa-numitul postmodernism e chiar regiunea în care precumpănește incertitudinea, aproximarea, căutarea. La originea criticii astfel înțelese s-ar afla Montaigne cu Eseurile sale. în epoca noastră ea ar fi fundamentată de "polifonia" lui M. Bahtin, de faza tîrzie a lui R. Barthes (,de care mă simt aproape, mărturisește Lucian Raicu, și pe care îl iubesc pur și simplu"), precum și de al nostru Matei Călinescu, "care și el simte de mult nevoia deschiderii, a spărturilor în pereții cam strîmți
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme de expoziții. Unele dintre alegeri sunt greu de explicat și țin probabil de considerente politice și nu pur artistice. Este de neînțeles cum, după expoziții fabuloase dedicate portretelor lui Memling și picturii târzii a lui Goya, o instituție de talia Colecției Frick a ales să pună sub reflectoare opera unui pictor de provincie, Jean-Étienne Liotard. Elvețianul (1702-1780) a pictat portretele unor personaje celebre - Mme de Pompadour, Marie-Antoinette copil - dar asta nu înseamnă prea
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
nr. 3, op. 37, în do minor (1800-1801), incluzându-le și pe următoarele două, nr. 4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op. 73, în Mi-bemol major, „Imperialul” (1809-1810) etc. (3) A treia perioadă - a creației târzii - este cuprinsă între anii 1815-1827. Dintre lucrările reprezentative putem menționa: ultimele cinci sonate pentru pian, între op. 90, în mi minor (1814) și op. 111, în do minor (1822), ultimele șase cvartete, între op. 127, în Mi-bemol major (1823
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
albanezii, sârbii, columbienii. Cehii, polonezii? ,Pardon, ei au universități încă din secolul XIV". Dacă mimetismul, copierea servilă ne ,sincronizează" cu Occidentul în felul celei de-a cincea roți la căruță, asumarea unei situații particulare (un popor vechi cu decantări scripturale târzii) ne-ar oferi o șansă reală. Și aceasta, putem adăuga, fiindcă în lumea globalizată de astăzi sunt la mare preț tocmai notele diferențiale, accentul idiomatic, specificul. O gândire liberă și o scriitură personală. Cu rezerva unor comparații deplasate (între criticii
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Architecture (1977) de Charles Jencks și multe altele. Însă, între aceste limite, sub "umbrela" postmodernismului vor intra, fără prea multe rețineri și nedumeriri, compozitori din mai multe generații, într-un spectaculos amestec de atitudini, școli și, important, vârste creative: creația târzie a lui John Cage și Dmitri Șostakovici, Luigi Nono și Luciano Berio, muzica stocastica a lui Iannis Xenakis, urmând Olivier Messiaen, Benjamin Britten, Karlheinz Stockhausen, Michael Tippett, Pierre Boulez și, bineînțeles, reprezentanții școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley, La
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Emergentă postmodernismului prin creația unor artiști că Laurie Andreson (performance), George Rochberg (care își începe carieră componisitcă prin orientarea înspre serialism, pentru a o "rectifica" prin orientarea înspre tehnică de citat și colaj și ulterior înspre neoromantism: reminiscențe din creația târzie a lui Beethoven, precum și din muzica lui Mahler), Kalrheinz Stockhausen se prezintă prin lucrări de tentă postmodernă precum Hymnen (1966-1967), Mantra*<footnote Titlurile de lucrări marcate cu o steluța - * - reprezintă titluri selectate din: Ramaut-Chevassus, op.cit. footnote> (1970), Inori* (1974) sau
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
într-un șantier arheologic din orașul Drăgănești-Olt. Descoperitorul ei, Traian Zorzoliu - profesor, pictor și director al Muzeului din localitate; arheolog împătimit - mă ajută să înțeleg valoarea acestei descoperiri de excepție. Rețin, astfel, faptul că este vorba de o așezare neolitică târzie, cea mai mare, sub formă de movilă, descoperită până acum în județul Olt. Cercetări de câțiva ani au adus noi contribuții privitoare la cultura materială și spirituală a purtătorilor civilizației neolitice Sălcuța, din zona de contact cu civilizația Gumelnița, ale
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
7 mănăstiri, care atrag pe întreg parcursul anului numeroși credincioși din întreaga țară. Catedrala Mitropolitană funcționează cu regim de mănăstire, întregul personal fiind compus din monahi; aceasta găzduiește și moaștele Sfintei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renașterii italiene, asemănător cu al bisericii Trinita del Monte din Roma, iar elementele decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de baroc. Mănăstirea Sf. Teodora a fost înființată pentru monahiile de la Centrul eparhial Iași, biserica din
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
Sunt zeul umbrei mele, Destin, Pagină de jurnal, Coaxiale, Generații, Preț pentru luciditate ș.a. Aceeași idee, de data aceasta, tradițional, răsucită stilistic bine de tot în modernitate dar tot începând de la titlu: însemnări din târgul copilăriei, Amintiri din copilărie, întoarcere târzie, Odihnă în câmp, Casa noastră, Badea Ion, Bunici ș.a. Un motiv literar al decrepitudinii vieții pe pământ este al viziunii acesteia ca târg al deșertăciunilor, derivat clar al acelui biblic vanitas vanitatum. A se vedea poemul în fiecare zi (o
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
deșertăciunilor, derivat clar al acelui biblic vanitas vanitatum. A se vedea poemul în fiecare zi (o... păunesciană calificată): Lăsăm apusului un semn că va mai fi / O lungă zi peste fierbintea noapte / Copiii dorm cu degetele coapte / Mamele-nchină pâinile târzii.// Mâine, iarăși o zi de târg / Ne vindem rostul la tarabă / Copiilor să dăm, când plâng, / Puțin din visul destrămat în grabă. într-o alternativă a hanului, ca spațiu de pierzanie a timpului și a idealurilor, se găsește cântecul și
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
pe talgerul ... poetului: Mai cântă cobzarul în târguri o dramă / Boii uitați îi țesală vântul / Mă readuce acasă dorul de mamă / Pământul se umflă, zbicește cuvân tul.// Se rostuiesc țăranii în piețele centrale / Alegere febrilă a muzicii de nuntă / Speranța târzie răsună-n pocale / Adă crâșmare vinul ce binecuvântă.// Iubito, cum de nu simți că sunt aici / Să rostuim a omenirii trudă / Hai să mai naștem un copil, ce zici ? / Să aibă rost și florile în lumea crudă. Desprind câteva versuri
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
scurtă (desigur, nu numai!), despre popasurile benefice ale religiosului. Și mai ales, despre ritmicitate sau cadență în proza scurtă, despre efectele simetriei într-o ase menea tip de comunicare. în unele proze, autorul este per so naj și narator - întoarcere târzie (regrete că a părăsit lumea satului, cam în linia mesajului unor poezii de Goga; o proză ca Ne cheamă pământul poar tă titlul volumului din 1916 al bardului de la Rășinari), Un Paște trist. Splendidă este proza Ceartă arhaică. Dispusă în
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
atrăgător în mici proze: Tristețea ceasului solar, Portret, Generații, Melan colie, Noapte de Crăciun. Toate se încarcă mulțumitor, narativ vorbind, și punctează stări de a fi ale omului, argint viu cât trăiește, adesea contemplativ. Un poem în proză rămâne Seară târzie. Miluirea unui cerșetor, în ceas de noapte, îi creează scriitorului o reală bucurie, dar nu de durată, deoarece îi produce un „fragil echilibru”. Multe asemenea încrustări narative sunt derivate din propria-i biografie. Ele îl conduc pe scriitorul Virgil Pătrașcu
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
prealabil prin telefon: 0256 - 482 056); Banca HVB: „Oare parfumurile, toamna vorbesc între ele? “ - pictură Cristina Dumitrescu și Lucia Kolla Stoica (10-16; - s. -d. , închis); Centrul Cultural German: „Herbarium“ - grafică Ana Adam (10-20). în librării Luis Landero - Jocuri ale vârstei târzii (Ed. Humanitas, 275 000 lei); Marina Picasso - Bunicul (Ed. Vivaldi, 180 000 lei); Daniel Pennac - Zîna carabină (Ed. Polirom, 149 000 lei); Eugen Ionesco - Teatru, vol. I-III (Ed. Humanitas, 460 000 lei); Gijs Van Hensbergen - Gaudi. Biografie (Ed. Universal
Agenda2003-47-03-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281753_a_283082]
-
e incitat de Gil - figură încă mai umilă, trăind la țară - să-i vorbească despre lumea orașului, iar Gregorio e tentat să fabuleze și își construiește un personaj seducător - poetul Faroni - căruia i se substituie. Luis Landero: Jocuri ale vârstei târzii. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 275 000 lei.
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]