283 matches
-
în sfârșit „piua moldovenească sau cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care se tăbăceau pieile, adică se executa curățirea de păr, înmuierea, dubirea, fermentarea, uscarea. Ele erau de fapt mici ateliere, cu 1-3 lucrători salariați. Cele mai multe dintre ele erau situate în orașe, mai precis la marginea lor, întrucât locuitorii se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fapt mici ateliere, cu 1-3 lucrători salariați. Cele mai multe dintre ele erau situate în orașe, mai precis la marginea lor, întrucât locuitorii se opuneau înființării lor în cartierele locuite deoarece „stricau sănătatea orășenilor”. În 1860-1862, existau în Moldova aproximativ 88 de tăbăcării și dubălării, dintre care 85 funcționau în orașe, cu câte un singur horn, cu 219 lucrători angajați, printre care 11 copii și trei femei. Salariul lor era de 1-2 lei pe zi pentru copii și femei și de la 1-10 lei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașe, cu câte un singur horn, cu 219 lucrători angajați, printre care 11 copii și trei femei. Salariul lor era de 1-2 lei pe zi pentru copii și femei și de la 1-10 lei pentru bărbați. Cel puțin o treime dintre tăbăcării se plasează în mica producție de mărfuri. În toate se prelucrau piei de boi, de bivoli, de cai, de oi și capre, obținându-se talpă, „săftian”, teletin și meșină. Cel mai mare centru de prelucrare a pieilor era orașul Botoșani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piele într-o măsură din ce în ce mai mare din mediul urban, căci este imposibil să se socotească că, de exemplu, numeroșii cojocari din Botoșani lucrau numai pentru nevoile târgoveților. Pielea devenea utilizabilă după argăsire, care se efectua în atelierele de dubălărie și tăbăcărie, care se aflau în marea lor majoritate în târguri și orașe. În „Statisticeștile științi” din anii 1848-1851 sunt menționate următoarele dubălării situate în sate: una la Baia (Suceava) și patru în ținutul Covurlui. În statistica din 1862 se indică ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor majoritate în târguri și orașe. În „Statisticeștile științi” din anii 1848-1851 sunt menționate următoarele dubălării situate în sate: una la Baia (Suceava) și patru în ținutul Covurlui. În statistica din 1862 se indică ca funcționând în sate numai trei tăbăcării din totalul de 88 câte se aflau în Moldova. Un meșteșug specific sătesc era producerea frânghiilor și a rogojinilor. Frânghieria era practicată mai ales în ținuturile Roman, Bacău, Suceava, Tecuci și îndeosebi în satele lipovenești din ocolul Moldovei (Suceava), iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aducând o documentare de ordin pitoresc. Am ucis pe Dumnezeu are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune și de amabilă ticăloșie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un bătrân tată neamț care își căuta fiul mort într-o pădure. Ca să ușureze chinurile condamnatului, Lucu, amicul său, îl minte că a fost grațiat, apoi îl împușcă prin surprindere. AURELIU CORNEA Vagabond, fost lucrător prin fabrici de metalurgie și tăbăcărie în Franța, actor ambulant, Aureliu Cornea promitea să fie un fel de Maxim Gorki al nostru. Spiritul său de observație se coboară sub conturul general al lucrurilor, pentru a mări disproporționat amănuntul. Mișcarea sufletească e dedusă din însîngerarea "vinișoarelor" ochilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
personajele din carte se bucură (Ă). Dar aș vrea să pun autorului două Întrebări și anume: cum se face că muncitorimea n-a participat organizată la răscoala din 1907 și În legătură cu aceasta, de ce toți cei ce munceau În atelierele de tăbăcărie, zugrăviți În carte, sunt eroi negativi?”. Răspunde autorul: - Eu nu mi-am propus să Înfățișez În Desculț răscoala petrecută atunci. De altfel nici nu aș fi avut documentele pentru așa ceva, pentru că ele n-au apărut decât atunci când volumuî era deja
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
respinsă de vorbitorii ceilalți (Ă). - Sunt student (Ă). Cred Însă că romanul ar fi putut să fie mai sincer (Ă). Și iată de ce. Când cineva l-a Întrebat pe dl. Zaharia Stancu de ce lipsesc elementele pozitive din acel atelier de tăbăcărie, d-sa a răspuns că la vremea aceea nu le-a văzut (Ă) Eu nu sunt de acord cu acest răspuns (Ă) pentru că dl. Stancu se contrazice. Când s-a referit la autobiografia lui Darie, a afirmat că Darie de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Armata a IX-a a Rusiei. Întreaga producție a fabricii de hârtie Letea, precum și a întreprinderilor textile a fost destinată armatei. Importanța strategică a orașului este subliniată și de următoarele detalii: prin intermediul morilor „Filderman” și „Calmanovici”, precum și al fabricii de tăbăcărie deținută de același S. Filderman, Bacăul asigura armatei române cea mai mare parte din necesarul de încălțăminte și pâine. Multe din personalitățile militare ale timpului au locuit pentru o bună perioadă de timp la Bacău. Amintim aici pe Al. Averescu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Universală de la Paris, în anul 1867, Brusturoasa, Căiuți), ape minerale (Băile Slănic, Băile Năstăsache, Băile Sărata), bogat fond forestier (în zona Asău, Agăș, Târgu Ocna, Slănică - cât și în cel de prelucrare - morărit/panificație, mezeluri, băuturi alcoolice/vinuri/spirt/bere, tăbăcărie, celuloză și hârtie, textile etc. Așa cum vom arăta, orașul Bacău va deveni, treptat, centrul de comandă al acestei rețele de unități industriale județene. Începuturile dezvoltării industriei locale - secolul al XIX-lea Industria extractivă are în județul Bacău o veche și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
erau departe de „cerințele și standardele din comerț”. Singurul produs ce avea o piață de desfacere rapidă era petrolul lampant, necesar atât eclerajurului citadin cât și satelor din întregul județ. Printre cele mai vechi fabrici din orașul Bacău se numără tăbăcăria din strada Florilor înființată în prima jumătate a secolului al XIX-lea de frații Leibu și Iosif Brill. Mutată ulterior în strada Tăbăcarilor, această fabrică va funcționa până la naționalizarea industriilor din anul 1948. O altă tăbăcărie a fost înființată de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașul Bacău se numără tăbăcăria din strada Florilor înființată în prima jumătate a secolului al XIX-lea de frații Leibu și Iosif Brill. Mutată ulterior în strada Tăbăcarilor, această fabrică va funcționa până la naționalizarea industriilor din anul 1948. O altă tăbăcărie a fost înființată de David Iuftaru în anul 1850 Poziționată în zona de nord a orașului, aceasta a fost prima fabrică de pielărie ce a funcționat pe „sistem rusesc” (iuftă. Pielea tăbăcită aici era întrebuințată în special pentru ciubotele locuitorilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prima fabrică de pielărie ce a funcționat pe „sistem rusesc” (iuftă. Pielea tăbăcită aici era întrebuințată în special pentru ciubotele locuitorilor din satele învecinate Bacăului. Venit din Focșani în anul 1876, Samuel Filderman, a pus bazele unui rudimentar atelier de tăbăcărie în orașul Bacău (1876). Așa cum rezultă dintr-un memoriu semnat de fiul său, Manny Filderman (1941), decizia de înființare a acestui atelier a avut la bază următoarea motivație: „În primul rând l-a izbit faptul că se făcea export de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreprinderii, însuși proprietarul aduna în saci reziduuri de la păsări și coji de stejar, pe care le folosea drept tanin”. Grație sprijinului și experienței lui S. Filderman, la sfârșitul secolului al XIX-lea în oraș au mai fost înființate și alte tăbăcării, precum cele ale Moise Brüll, David și Haim Abramovici, Weiss, Zelțer. Beneficiind de avantajele legii de încurajare a industriei naționale din 17 iunie 1887, tăbăcăria condusă de S. Filderman avea să ajungă una dintre cele mai importantă unitate de producție
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Filderman, la sfârșitul secolului al XIX-lea în oraș au mai fost înființate și alte tăbăcării, precum cele ale Moise Brüll, David și Haim Abramovici, Weiss, Zelțer. Beneficiind de avantajele legii de încurajare a industriei naționale din 17 iunie 1887, tăbăcăria condusă de S. Filderman avea să ajungă una dintre cele mai importantă unitate de producție de profil din întreaga Moldovă, trei ani mai târziu aceasta fiind înscrisă în registrul firmelor industriale. La acel moment, S. Filderman deținea un adevărat monopol
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
importantă unitate de producție de profil din întreaga Moldovă, trei ani mai târziu aceasta fiind înscrisă în registrul firmelor industriale. La acel moment, S. Filderman deținea un adevărat monopol la achiziționarea pieilor, fabrica ajungând chiar să preia o parte din tăbăcăriile din jurul Bacăului, inclusiv modesta tăbăcărie din Roman. Dealtfel, Romanul s-a transformat într-un important centru de achiziție a pieilor crude, în beneficiul noii firme băcăuane. Dinamica dezvoltării acestei afaceri este impresionantă, anul 1908 fiind esențial pentru evoluția ulterioară a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
profil din întreaga Moldovă, trei ani mai târziu aceasta fiind înscrisă în registrul firmelor industriale. La acel moment, S. Filderman deținea un adevărat monopol la achiziționarea pieilor, fabrica ajungând chiar să preia o parte din tăbăcăriile din jurul Bacăului, inclusiv modesta tăbăcărie din Roman. Dealtfel, Romanul s-a transformat într-un important centru de achiziție a pieilor crude, în beneficiul noii firme băcăuane. Dinamica dezvoltării acestei afaceri este impresionantă, anul 1908 fiind esențial pentru evoluția ulterioară a Întreprinderilor Filderman. În acel an
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1875). Acesta din urmă, pentru prima dată în România, a reușit să introducă în procesul de fabricație cromul, producând astfel piele neagră și colorată. Prin asocierea celor doi au fost puse bazele „Primei fabrici de pielărie fină sistem crom și tăbăcărie sistematică din România”. Trebuie să facem aici loc unui detaliu semnificativ pentru calitatea și productivitatea acestei fabrici: în perioada refugiului din Moldova (1917 1918), fabricile Filderman au fost singurele întreprinderi din țară care au aprovizionat armata cu piele și talpă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și la nivelul orașului. După cum putem bănui, începuturile procesului de industrializare consemnează un bilanț relativ modest. În anul cuceririi independenței de stat a României, industria băcăuană era reprezentată prin „șase fabrici de cărămizi, în care lucrau 80 de muncitori, cinci tăbăcării, a căror capacitate de producție se ridica la 540 de piei pe an, o fabrică de bere, una de sifoane, una de lumânări și o alta de țuică”. Doi ani mai târziu, acestora li s-au adăugat „dou) fabrici de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iosif Zilberman, Moise Zilberman, Leibu Rapaport; moară sistematică - Calmanovici, Bercovici, Altăr Simon, Paul Kristen, H. Șreiner; turnătorie - Samoil Davidovici; fabrică de sumane - Leon Gross, Manas Gross; fabrică de lumânări - Moise Herslingher; fabrică de sodă - M. Elimberg, Lesbel Abason; fabrică de tăbăcărie - S. Filderman, H. Pfeferman, dr. H. Perlbergher, Moise Brill; fabrică de cărămidă - Vențel Zingher; fabrică de nasturi - Nuham Adelstein. După cum putem observa, în anul 1906, cu excepția fabricii de bere condusă de elvețianul Felix Grivel, marea industrie a Bacăului era în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
incendiului din noaptea de 29/30 august 1922 -, prin mărirea capacității de producție a fabricii de postav Singher, „prin reorganizarea întreprinderilor de cherestea - Bicazul, Kendler, Lemncom -, a celor de morărit (Filderman și Calmanovici), a celor textile (Isvoranu), precum și a noilor tăbăcării și a fabricii de încălțăminate”. În anumite cazuri, creșterile de capital social înregistrate de societățile băcăuane sunt impresionante. Spre exemplu, fabrica Letea a reușit să-și sporească acest capital de la 4,8 milioane în anul 1918 la 12 milioane în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
chimice (4) - frații Brüll, Gheorghe Florescu, „Saturn”A. Adelstein (1922; Șerbănești) și „Unirea”Mendel Brüll, Leon Zeilicovici; fabrică de săpun - I. Horky; fabrici de perii și pensule (2) - „România” și „Munca” S. A.; fabrică de scărmănat lâna - Avram Gheller; fabrici de tăbăcărie (9) - Herman Abramovici (1916), S. Ch. Brill & N. Grinberg (1898), S. Filderman (1886), Ozias Herșcovici (1919), L. O. Klein (1880), H. Perlberger, Aizic Herman, I. Ettinger și D. Hirsch Grünberg; fabrici de tricotaje (6) - L. Solomon & I. Drimer, „Zimbru”Lazăr
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în Bacău au fost înregistrate 48 de falimente și 18 cereri de concordate. Totuși, chiar și în aceste condiții, în orașul Bacău au continuat să funcționeze în această perioadă, cu numeroase întreruperi, „patru mari fabrici de pielărie, patru ateliere de tăbăcărie, trei mari fabrici de postav și filatură, dou) mori sistematice, dou) fabrici de cherestea, o fabrică de produse chimice, șase ateliere de lumânări, săpun, unsori, patru fabrici de cartoane, dou) fabrici de mezeluri, patru ateliere de turnătorie și reparații mecanice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]