237 matches
-
viță-de-vie ai căror struguri se pot utiliza pentru constituirea producției de vinuri spumante de calitate de tip aromat și de vinuri spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. - Busuioacă de Bohotin - Gewurztraminer Rs - toate tipurile de Muscat - Tămâioasă românească Anexa 4.III la normele metodologice Practici oenologice autorizate și restricții aplicabile vinurilor licoroase și vinurilor licoroase cu D.O.C. sau cu I.G. A. Vinuri licoroase 1. Produsele utilizate la fabricarea vinurilor licoroase și a vinurilor licoroase cu
NORME METODOLOGICE din 20 iulie 2016 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273975_a_275304]
-
doar sânii strânși violent în corset știau să-și deconspire relieful bogat De o parte și de alta a pavajului tremurau aceleași flori mărunte aceleași ierburi mizerabile tin minte: am intrat într-un butic, am cumpărat un vin roșu, o tămâioasă de Segarcea sau așa ceva, tu ai mai cerut un Monte Carlo eu - cu voce joasă - două latex prophilactics Am ajuns în fața blocului, (un kitsch în culori țipătoare), de curând dat în folosință, cineva cobora val-vârtej treptele lăsând în urmă o
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
(sau "Muscat de Hambourg" și "Tămâioasă Hamburg") este o varietate de struguri rezultată din încrucișarea varietăților Muscat d'Alexandrie și Trollinger (soi cunoscut și cu numele Frankenthal). Însă confirmarea prin analize ADN încă nu a fost făcută. Încă nu este clar dacă includerea numelui orașului Hamburg
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
pentru copt pâine și la bucătărie fl. 12 d. 50; 6 f[onti] piper fl. 10 d. 50; 1 1/2 f[onti] cuisoare fl. 4 d. 50; 1 f[ont] scorțisoară fl.3; 1 f[ont] floare de nucă tămâioasă ("szerecsendiovirág") fl. 4; 15 f[onti] migdale fl.10. Vinuri; 313 eitel á d. 12 ... fl. 33 d. 47 . Lui Mihail Székely și celorlalte persoane conducătoare 148 eitel á d. 12... 17 d. 76. Vin roșu pentru conducători 45 eitel
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
comune: Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus și Șarânga, care au fost unificate în 1968. Deși inițial era un centru pentru extragerea de piatră pentru materiale de construcție, astăzi viticultura este principala ramură economică a comunei, cunoscută pentru vinul de Tămâioasă românească. Centrul de cercetare în viticultură aflat aici este administrat de Universitatea de Științe Agronomice din București. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, care reprezintă punctul de maximă altitudine al comunei (). Principalele sate se află pe versantul
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
istoric, alături de numeroasele situri arheologice din comună, de clădirea stațiunii de cercetare în viticultură și de mai multe cruci de piatră din diverse puncte. Începând cu anul 2008, în luna septembrie, în preajma culesului viilor, ANTREC România organizează la Pietroasele „Sărbătoarea Tămâioasei”, care include un concurs culinar, unul de vinuri și o tradițională zdrobire a strugurilor cu picioarele goale de către fetele de măritat. Un artist popular de referință al comunei este Ion Moacă, cioplitor în calcar. Curtea sa plină cu statui din
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
stație meteorologică. Închisă temporar în perioada comunistă, stațiunea a fost reînființată și refăcută în 1972. Din 2005 a fost preluată spre administrare de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Cel mai celebru soi cultivat la Pietroasele este Tămâioasă românească, varietatea locală fiind cea mai aromată dintre soiurile tămâioase produse în țară, profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
reînființată și refăcută în 1972. Din 2005 a fost preluată spre administrare de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Cel mai celebru soi cultivat la Pietroasele este Tămâioasă românească, varietatea locală fiind cea mai aromată dintre soiurile tămâioase produse în țară, profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150 ha. Vinurile din Tămâioasă românească de la Pietroasele au fost premiate la mai multe expoziții internaționale, cum ar fi cea de la Budapesta din 1972 sau cea de la Frontignac, Franța din 2007. În ce privește alte ramuri economice, în comună funcționau în 2008 trei gatere pentru prelucrarea lemnului
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
de afaceri de 2.686.507 de lei în 2012. Firma deținea 20 de hectare de viță-de-vie în 2012.Vinul cu eticheta "Casa Isărescu" poate fi cumpărat la prețuri între 30 și 85 de lei sticla. Crâmpoșie, Negru de Drăgășani, Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sunt câteva din soiurile produse în 2012. " Articole biografice "
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7% în valoare), Târnave (14,7%), Cotnari (13%) și Podgoriile Vrancei (5,1%). Piața de băuturi alcoolice din import
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
s-a constatat că semințele de Coarnă neagră au un grad ridicat de heterozigotism. Prin selecție individuală din semințele acestui soi, s-au obținut forme biologice noi (soiuri noi) cum sunt: Coarnă neagră selecționată, Coarnă neagră aromată și Coarnă neagră tămâioasă. Acestea au florile hermafrodite normale și polen fertil, înlăturându-se principala problemă a populației mamă din care provin. În prezent, dintre acestea, cel mai înmulțit este soiul Coarnă neagră selecționată. Se cultivă îndeosebi în sudul Moldovei, Muntenia și Oltenia. http
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]