553 matches
-
se traduce prin stări de însingurare, retorica deziluziei scoțând la iveală o interioritate stăpânită nu de credință, ci de tăgadă, nu de elanuri, ci de dezgust și, câteodată, de exasperare. Mizantrop, misogin, găsindu-și seninătatea doar în natura care îl tămăduiește de nevroze, poetul se încarcă de înverșunare și, cu frustrări de proletar, fierbe de ură atunci când se lovește de strâmbătatea care, în profitul câtorva paraziți, îmbrâncește în mizerie neagră plugari și salahori, șomeri și prostituate. Un scrâșnet de mânie asprește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
unui magistrat, care sunt uneori în situația de a se resemna în fața neputinței de a combate, de a îndrepta ceea ce văd cu claritate că este rău în suflet și în trup. Cred în puterea noastră de a îndrepta, de a tămădui elevii cu probleme de comportament și cred că orice profesor trebuie să aibă această convingere care, odată îmbrățișată, îi va furniza și soluțiile, căile de intervenție. Iată, așadar, încă un avantaj al profesiei noastre, profesie care mi s-a părut
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
i se potrivește. Într-un eseu din Lectura poeziei (1980, p. 364-365), doctul Ștefan Augustin Doinaș vorbea de propria-i experiență: "Acum, după ani de zile de meditație asupra cuvântului poetic; după ce disciplinele limbajului m-au ulcerat, și m-au tămăduit tot ele; după ce am scris mai multe poezii despre cuvîntul iubire decît despre iubire iubirea mea pentru cuvînt îmi întărește, mereu, impresia că poezia e un tărîm de mijloc: un spațiu virtual, înlăuntrul limbajului, deci obligatoriu între mine și lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de casă, deși, cum singur recunoaște, s-a străduit în tot chipul: „măcar că m-am silit într-acea săptămână și începusem ca să mă caut cu doftori, să-mi găsesc leacul. Dar întâmplându-se de n-am putut de a mă tămădui, nici împreunare n-am făcut.“ Și totuși bărbatul nu renunță, mai cere trei luni de răgaz în care să se caute cu doctori, tratamentul are însă nevoie de o femeie pentru a fi aplicat, deci soția trebuie să rămână lângă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să se acorde imediat. Opțiunea se face fie la bătrânețe, când ambii parteneri aleg să-și pe treacă restul zilelor la mănăstire, fie în Cazul bolii, când bolnavul speră că astfel Dumnezeu îi va veni în ajutor și-l va tămădui. Primele etape din procesul de călugărire au loc imediat după acordarea divorțului, în incinta Mitropoliei, când se stabilește și spre ce mănăstire se va îndrepta solicitantul. Neștiind ce-l așteaptă, el poate cere un răgaz de acomodare cu viața monahală
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme e să smulgi ceea ce ai sădit./ Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărîmi și vreme să zidești./ Vreme este să plîngi și vreme să rîzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești” (Ecclesiastul, 3. 1-4). Capitolul de unde provin aceste versete vechi testamentare poartă titlul Vremea tuturor lucrurilor. Deosebirea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să umble dezbrăcată (admit și-n petic să-și mai deie dar numai când o face lată!) deci încheierea iaca vine, (să-l enervez pe Vasiliu!), Cotnariul trebuie băut bine, (ca și muierea!) el e Viul, el e Principiul, Suveranul, tămăduiește și sfrenția, cel care bea Cotnari tot anul, pentru Crăciun îți dă și ția. MIRCEA IONESCU QUINTUS Cunoscutul epigramist și om politic de factură liberală, s-a născut la data de 18 martie 1917, la Cherson - Ucraina. În anul 1938
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Printre ei sunt unii care Noaptea fără de răstimp N au voit să se supuie, N-au lăsat al luptei câmp; De când soarele răsare Cei mai mulți din ei nu scap... Cum se duc de-a rostogolul De Cotnar loviți în cap! Și tămăduit de rane Orice radical erou De rușine să se spele, Ofensiva ia din nou. III Când văzduhul clocotește De ciocnirea-ngrozitoare Ici și acolo câte unul, Cade - cade, dar nu moare. Și de-aceea cu mândrie Radicalii fruntea port Când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dar ceva adevăr este în propoziție - și chiar un adevăr important ! Se știe că oamenii care au mari probleme se închină la tot felul de sfinți, la tot felul de racle în speranță că această îi va ajuta să se tămăduiască, iar Biserica încurajează astfel de demersuri. Dar ceea ce ar trebui să facă în primul rînd Biserica, ar fi să-i îndemne pe oameni să-și analizeze propria viață pentru a înțelege unde au greșit. Iar mesajul ar trebui să fie
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
despre capacitatea medicilor lui Zamolxis de a trata bolile trupului și ale sufletului: „Zamolxis, care-i regele nostru, dovedește, ca zeu ce este, că tot așa cum se cuvine să încercăm a vindeca ochii fără să fi vindecat capul, nici să tămăduim capul fără să ținem seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul” , ne putem imagina omniprezența și omnipotența acestui zeu, care-i întrece pe toți ceilalți (să ne
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că tot așa cum se cuvine să încercăm a vindeca ochii fără să fi vindecat capul, nici să tămăduim capul fără să ținem seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul” , ne putem imagina omniprezența și omnipotența acestui zeu, care-i întrece pe toți ceilalți (să ne amintim de certurile, învoielile și ura dintre zeii grecilor), cumulând atribute multiple „socotit daimon de Herodot, erou zeificat de Strabon, mag și medic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că tot așa, cum nu se cuvine să Încercăm a vindeca ochii fără să fi vindecat capul, nici capul fără să ținem seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să Încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul; cauza pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este că ei nesocotesc Întregul pe care s-ar cuveni să-l Îngrijească, iar dacă acestui Întreg nu-i merge bine, nu poate să-i meargă bine nici
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ales fiindcă i-a adus grave ofense, lezându-i onoarea. Prevenitul o consideră „pramatie” („Bravos, domn’ judecător! Ai văzut și dumneata acușica ce pramatie e dumneei?”, iar Leanca - comersantă de băuturi spirtoase - ripostează; despăgubirea impusă de rezoluția judecătorului nu poate tămădui orgoliul rănit: „Da, domn’ judecător, onoarea mea, săru’ mâna, nereperată, cum remâne?”. Inculpatul / prevenitul Iancu Zugravu, cu Îndeletnicire incertă, vine beat la judecătorie și nu ezită să-și manifeste condescendența față de limitata putere de Înțelegere a femeii: „Aia a fost
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cap și a țâșnit sângele. Ne am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat-o la cap pe Steluța, iar pe mine m-a certat și m-a alungat acasă. Tăietura a fost superficială și s-a tămăduit ușor și repede. Fapta însă mi s-a amintit de mama Ileana și când eram la seminar și când eram la Facultate, după terminarea serviciului militar. Al doilea copil al mamei Ileana a fost Gheorghe, mai mic decât mine cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Dr. Călin Boișteană; cu concursul unui oficiant sanitar; cu injecții de calciu și cu hidrazidă, cu aer curat și cu multă liniște, după două luni, când a mers la control, medicul radiolog n-a vrut să creadă că s-a tămăduit, și l-a mai pus odată la raze. .Titi a terminat facultatea, a devenit inginer, s-a căsătorit, are doi copii, băieți frumoși și cuminți, cu studii superioare. A lucrat la Uzina de Mașini de Teren din Câmpulung Mușcel, apoi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se spunea că trebuie să ne pregătim foarte serios pentru a asigura dreptatea poporului nostru. Pentru ca să putem face dreptate poporului român trebuia să ne pregătim serios. Trebuia să cunoaștem calitățile și defectele noastre, și ale poporului român, pentru a le tămădui. Trebuia să cunoaștem slăbiciunile poporului pe care le exploatau fără milă toți hoții și veneticii. Trebuia să cunoaștem dușmanii neamului și ai credinței și să ne pregătim ca prin luptă dreaptă, cavalerească, să-i îndepărtăm de înșelătoriile prin care ruinau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prin Întruparea și jertfa Sa, a Întărit firea omenească, aceasta devenind mai puternică Împotriva tentațiilor și a Încercărilor vieții. Îmbolnăvirea firii noastre prin Adam s‑a realizat fără noi, iar Mântuitorul, prin voia 20 Suferința și creșterea spirituală Sa, a tămăduit și a Întărit, fără aportul sau contribuția noastră, firea omenească, pentru ca tămăduirea și puterea Sa să treacă și la noi. Prin moartea Sa, S‑a făcut biruitor asupra stricăciunii și a morții. În Hristos, firea umană și‑a redobândit sănătatea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cel din afară nu mă face nici să mă bucur, nici să pătimescă. De opt luni ședea necurmat Într‑un jeț care i‑a fost făcut tot mai larg, neputând sta pe pat din pricina celorlalte trebuințe. Dar În pătimirea aceasta tămăduia pe alții. Am istorisit despre această pătimire, ca să nu ne mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30. Uneori, Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
negrăită față de om, pentru ca să răscumpere omenirea din osânda păcatului, a morții și a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului, Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le‑a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le‑a Înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit Între doi făcători de rele. Lipsa
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cicatricile rănilor suferite pentru tine ... Atunci El Îți trimite Încercări pentru ca tu să‑ți amintești de El !”78. Dumnezeu ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută, iar când crede că ne este folositor pen‑ tru mântuire ne tămăduiește. El nu privește pasiv situația noastră de la distanță, fără a o Înțelege și fără a ne ajuta. Prin atitudinea Sa, Mântuitorul n‑a urmărit interese personale sau de grup, Însă a dorit să fie de folos tuturor, Împărtășindu‑le imense
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
privește pasiv situația noastră de la distanță, fără a o Înțelege și fără a ne ajuta. Prin atitudinea Sa, Mântuitorul n‑a urmărit interese personale sau de grup, Însă a dorit să fie de folos tuturor, Împărtășindu‑le imense binefaceri. El tămăduiește minunat toate bolile trupului și ale sufletului și revarsă binecuvân‑ tarea mângâierii În sufletele Întristate și În trupurile sufe‑ rinde. Cuvântul Său, mâna Sa (Matei 8, 3 ; 20, 34), marginea hainei Sale (Matei 9, 20) toate săvârșesc minuni pentru vindecarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români Într‑o chilie. Odată unul dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să‑l tămăduiască repede pe bolnav, ori să‑l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut‑o slujind pe bolnav. Într‑o zi, În timp ce Îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i‑a apărut Sfântul și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și pentru modul În care au Înțeles, au trăit și au transpus În fapte Învățătura evanghelică, Dumnezeu i‑a Învrednicit de darul de a face minuni. Cei ce‑i Întâlneau pe sfinții lui Dumnezeu se converteau la creștinism, primind și tămădu‑ irea sufletului, alături de cea a trupului. 212 Suferința și creșterea spirituală În timpul tratamentului, unii dintre acești sfinți tămă‑ duitori Îi primeau pe cei atinși de felurite boli În casa lor, cu toată dragostea, iar pe cei imobilizați la pat, ei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din respect pentru numele lui Dumnezeu. Sfintele trupuri ale doctorilor fără arginți au fost Îngropate Împreună În Thereman (Mesopotamia). După moartea lor s‑au Înfăptuit multe minuni. Adevărate modele de medici, Întrucât erau iubitori de oameni și neiubitori de arginți, tămăduind fără a pretinde vreo sumă de bani sau vreun alt fel de plată 259, sfinții Cosma și Damian au devenit eroii multiplelor culegeri În care se strâng mărturii despre diverse minuni, mult mai numeroase În limba greacă, decât În latină
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de bună mireasmă” (Isus Sirah 38, 12‑13). Este o misiune mare, de maximă importanță, nobilă și sfântă aceea de a fi medic, de a ajuta la menținerea vieții și la sporirea ei, de a alina durerea și de a tămădui suferința. Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre marii luminători ai Bisericii, numește medicina „artă”, care ni s‑a dat de către Dumnezeu, spre ajutor, căci ea ajută, atât cât se poate, pe bolnavi : „Fiecare artă ne‑a fost dată de Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]