249 matches
-
zorii primei zile de Paște, masa care urma începea cu ciocnirea ouălor roșii, însoțită de formulele sacrosancte Hristos a înviat! și Adevărat a înviat! Încet-încet, reveneam la rutina treburilor și obligațiilor cotidiene, cu sufletul încărcat de lumina sărbătorilor petrecute. Pe tăpșanele înverzite de iarba crudă, unde pășteam cârlanii, oile ori vitele, participam împreună cu ceilalți băieți la loteria ciocnirii ouălor roșii, care se transforma într-o practică neprohibită și fără urmă de supărare. În câmpul fragmentatelor amintiri din îndepărtata copilărie, jocul de-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ne gâdile plăcut auzul. Dimineață se treziseră, își băuseră tacticos cafeluța, cu degetul mic ridicat, se duseseră apoi la coafor, săși reînnoiască permanentul, pentru ca în cele din urmă săși pună uniformele cu paiete și să meargă la serviciu: adică pe tăpșan la Muzeul Satului, unde televiziunea avea să le filmeze play backul despre cum obișnuiesc ele să iasă seara la portiță ca să dea badei guriță. Una dintre ele spunea ceva de genul că, dacă ar fi să moară, ar prefera să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
supermar keturilor de carne de mici“. (Sună apocaliptic, nu?) Apoi a venit sărbătoarea, iar televiziunile au intrat întro adevărată frenezie să transmită la cald, de la fața locului, „cum se distrează românii“ de 1 Mai. Adică de pe pajiști, din păduri, de pe tăpșane. Am putut vedea corespondențe de la Pitești, de la Iași, de la Timișul de Sus, de la Constanța, de la Cluj, de la TârguJiu, de la Poiana Brașov etc. Pe scurt - grozăvie! -, pe tot cuprinsul țării, oamenii ieșiseră la iarbă verde. La posturile de știri Realitatea TV
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
9 pachete de stixuri și 3 de cloramină. La fel cum, la țară, un om își irosește viața prestând serviciul păzirii unei singure vite. La rigoare, suntem o societate care nu face nimic să descurajeze zăcutul pe trotuar sau pe tăpșan cu ochii pe un metru pătrat de tarabă sau pe o vacă. O privire duioasă mângâie creștetul oamenilor simpli: lasă-i în amarul lor. O privire poporanistă mângâie noile șosele reparate din banul public: situația este sub control. Da, e
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
electorali? Niște tipi care au dus-o bine cu aceia pe care-i susțin. La doctrina lor trebuie să adere, sub posterul lui Dinamo, amărăștenii care, în 2004, se bucură că-i văd pe Florentin Petre și pe Dănciulescu pe tăpșanul de la Ștefănești. Apoi, ca să le fie ziua împlinită, beau o prăștină fiartă, mănîncă un mezel ieftin și se duc, în 2004, la privata din fundul curții, sperînd într-un mîine mai bun. Nu mai contează jena lui Florentin Petre, care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
zile mari, ca nuca de cocos, pentru a i se consuma conținutul. îi vom vedea pe domnii Coffi Codjia din Benin, Shamsul Maidin din Singapore sau Peter Prendergast din Jamaica. Cu toții căliți în campionate puternice, în care se înfruntă pe tăpșane semidesțelenite echipe de care n-a auzit nimeni. De la derby-ul Beninului, disputat între o formație neelectrificată și una ai cărei jucători umblă desculți prin savană, marele arbitru Codjia poate plonja direct în cazanul unui meci decisiv, cu 60 000 de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Chilișeni, la hramul de Sfînta Maria. Nu mergeam la cineva anume, ci de dragul plimbării. Am pornit la amiază, am urcat Oadeciul, am străbătut Poiana Popii, am ieșit în șoseaua care duce de la Suceava la Liteni, și ne-am îndreptat către tăpșanul din centrul satului unde cîntau urmașii vestitei bande a lui Sînescu. Azi, stau aci, în Bacău, și dispoziția mea e cu totul diferită de cea de atunci. Dimineața a fost bună, însă pe la prînz am simțit o nouă „cădere”, parcă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
când învățătorul îi așezase la masă. Imediat acesta a intrat în panică și i-a rugat să părăsească locul. Dumitriu se întorsese cu trenul, iar Boian și Teodorescu trebuiau să vină în seara de 14 Mai, la locul de întâlnire, tăpșanul din vecinătatea gării, cam după miezul nopții. Dumitriu le-a dat mâncarea pe care o adusese de la Cuvin dar fără apă. Cum cei doi însetaseră toată ziua, mâncarea nu prea mergea. Observând aceasta, Dumitriu a plecat la gară să aducă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Museum Graeco-Latinum, Moscou, 2006. 274 pp. î 39 pl. illustr. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE BOBO Minunea Nimeni nu știe cum au apărut cele două blocuri acolo. Ne-am trezit cu ele așa, din senin. Era tăpșan și dintr-o dată s-au făcut blocuri gemene. Înalte de câte 7 etaje fiecare, albe, frumoase, umăr în umăr, așa, țanțoșe. Mergeai să întrebi prin sat și nu găseai un suflet de om să zică: „Da, domnule. Marți s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Taiga - nr. 1 - 33; 2 - 34 Str. Târgoviștei - nr. 1 - 55; 2 - 38; Str. Târgu Cărbunești Str. Târgu Jiu - nr. 1 - 77; 2 - 70 Int. Târgu Ocna - nr. 15 - 27; 4 - 26 Str. Tăcerii - nr. 1 - 13; Int. Tălmaci Str. Tăpșanului - nr. 1 - 37; 2 - 30; Str. Tecuci - nr. 1 - 37; 2 - 40; Str. Teiului - nr. 1 - 53; 2 - 54 Str. Teiuș - nr. 3 - 179; 6 - 228 Str. Teiuș - nr. 1; Bl. 10 Int. Tigveni - nr. 5; 6A Str. Toboșari - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
au fost cândva vreo 5 case (bordeie), se găsește un minunat izvor cu apă limpede și rece și care în vremurile de demult curgea mândru printr-un budan din lemn de stejar ce fusese scobit prin ardere. Pe un mic tăpșan din apropiere descopeream resturile unor vase minunate, porțelanuri brodate cu aur, în mica pădurice de salcâm și stejar încă se mai găseau resturi de vită sălbatică, de unde și denumirea. Biserica din sat datează oficial de la 1520, dar este construită pe
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
gresia este dură, dar permeabilă, pe ea se dezvoltă un relief masiv ce se apropie ca înfățișare de cel granitic, evoluând pe calea dezagregării fizice. La baza versanților are loc o acumulare de depozite nisipo-argiloase, alcătuind o trenă sau un tăpșan. În alte condiții se depun grohotișuri. Gresiile cu elemente sau ciment de natură calcaroasă, permit apariția unor forme pseudocarstice (lapiezuri slab dezvoltate, doline, chei, grote). Gresiile argiloase și marnoase pot da alunecări de teren, organisme torențiale. Conglomeratele alcătuite din elemente
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
in față - birtul, numit în perioada interbelică mat, de la Monopolul Alcoolului și Tutunului, unde se vindeau sticle de monopol, adică alcool. Mergând tot spre sud întâlnim pe dreapta un părculeț, cu biserica mai în spate, iar vis-a vis, un tăpșan, lângă care este clădirea fostei primării și un modest monument pentru cei căzuți în primul război mondial. Aici se ținea pe vremuri hora satului. Clădirea școlii vechi și a căminului cultural este mai departe, pe dreapta, apoi apare singura casă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
din anii 50, de filmele care erau aduse de caravana cinematografică, o dubă verde, a cărei apariție crea senzație în satul în care trecerea unui camion era un eveniment. Vara, în fiecare duminică, se organiza hora satului, de obicei pe tăpșanul din fața primăriei, dar și în vale uneori.Acolo se strângeau mai ales tinerii, premeniți cu straie noi. Până în anii 50 și 60 orchestra din Covei era compusă dintr-un clarinet și o tobă mare, cu talgere deasupra. Și aceasta a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de teren în urma căreia sătenii și-au pierdut casele, 116 la număr. Aceasta a fost una dintre cele mai mari calamități din istoria județului Gorj de până atunci. Autoritățile i-au mutat pe săteni câțiva kilometri mai încolo, pe un tăpșan al satului Câmpu Mare, care ține de comuna Albeni, unde li s-au ridicat 96 de case însă fără apă curentă și canalizare și fără acte de proprietate. Sinistrații au refuzat să se mute în noile case. Asociația sinistraților a
Seciurile, Gorj () [Corola-website/Science/300468_a_301797]
-
poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică "Onosma heterophyllum" cu "Agropyron cristatum", rare în Transilvania. Pe tăpșanul și colinele din vest, sub râpă, se păstrează asociația "Caricetum humilis" - "Brachypodium pinnatum transsilvanicum" și "Staticetosum tataricae" cu "Centaurea atropurpurea" și multe elemente de stepă caldă sudică. Păduricea din fața râpei este o asociație "Acereto-Tilietum medio-transsilvanicum" și adăpostește feriga mediteraneană "Asplenium
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
este o biserică de lemn construită la începutul secolului al XIX-lea în satul Cârlig (comuna Popricani, județul Iași), la o distanță de 3 km nord de municipiul Iași. Ea se află pe un tăpșan, în partea de nord-vest a satului. În curtea lăcașului de cult se află cimitirul localității. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Biserica „Sf. Prooroc Isaia“ din satul Cârlig este atestată din anul
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Traseu Canton Jepi - Cabană Caraiman/Cabană Babele De la Cantonul Jepi (1960 m) poteca se îndreaptă către V-NV, coborând ușor, după care urcă de-a coasta și iese pe un tăpșan, unde întâlnește drumul ce vine din stânga, dinspre Piatră Arsă (timp de la canton, 10—15 min). Din acest punct spre dreapta (marcaj bandă galbenă), pe sub Vârful Ciocârlia (2056 m), drumul trece curând pe la obârșia Văii Urlătoarea Mare, apoi continuă spre nord
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Păun este o biserică ortodoxă construită în anul 1812 în satul Păun din comuna Bârnova (județul Iași). Lăcașul de cult se află pe Dealul Păun, ""pe un restrâns tăpșan de deasupra dealului acestuia, unde bătaia vântului din cele patru puncte cardinale e mai puternică decât în toate celelalte împrejurimi"". Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . După cum relatează
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
al Munților Retezat se înalță și astăzi ruinele celei mai mari cetăți cneziale din Transilvania, cetatea Colțului, leagăn și simbol al înfloririi celei mai puternice familii nobiliare românești din Țara Hațegului: Cândeștii. De cealaltă parte a pârâului, pe un mic tăpșan, a fost ridicat un lăcaș de cult ciudat, cu aspect de fortăreață: biserica-monument istoric a schitului actual Suseni-Colț (HD-II-m-A-03460). Așa cum se prezintă astăzi, edificiul este rezultatul unei ample restaurări (reconstrucții), care a avut meritul de a reda biserii înfățișarea de
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne, să n-
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul (tăpșanul) de deasupra, tăiau copacii și astupau bine drumurile de pe coastele dealului, pentru ca să se adăpostească și să se apere mai bine de vrăjmași. Oamenii care n-aveau copii, fugeau de ceilalți, pentru ca să nu fie obliciți de tătari, după plânsul bieților prunci
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am că-mi ești
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]