293 matches
-
cu o alură chiar distinsă; costumul portocaliu îl trăda, la fel și deznădejdea cu care dădea din cap la masă. - A fost cum ai crezut că va fi? continuă Grady. - Nu prea, drept să spun, vorbi Bell pe același ton tărăgănat. Când am venit aici, mă așteptam să văd un individ mai rustic, cu un plan pus la punct totuși. Din ce observ, este ceva mai manierat decât aș fi crezut. Treaba e, Charles, că nu prea pare să se simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Bine, dar unde au dispărut amândoi? întrebă unul din agenții în uniformă. - Da. Unde-i Larry? interveni și altul. - Poate în urmărire, încercă cineva să răspundă. Poate că e într-o zonă în care nu mai are semnal. - Poate, vorbi tărăgănat Bell, îngrijorarea din glasul său fiind datorată faptului că rareori stațiile Motorola o luau razna și că semnalul lor pe raza orașului New York era mult mai bun decât cel al companiilor de telefonie mobilă. Bell anunță prin recepție că suspectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
culturi? Nu am afirmat niciodată că o rasă ar fi superioară sau inferioară alteia. Spun doar că nu-i a bine dacă încerci să le amesteci între ele. - Am trecut de faza segregării încă de acum zeci de ani, rosti tărăgănat Bell. Chiar e o crimă, să știi. - Pe vremuri, era o crimă să vinzi alcool, domnule detectiv. Sau să lucrezi duminica. Era legal pentru tinerii de 10 ani să lucreze în uzină. Apoi oamenii s-au mai deșteptat și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pe bune? A scăpat? - Bineînțeles că da, răspunse Rhyme supărat. Au fost trimise patrule care îl caută și acum. E și Amelia acolo. Dar nu au găsit nicio pistă. - Poate se va da la fund pentru un timp, vorbi Bell tărăgănat. Dar cred că e momentul să îl pun la adăpost pe Charles și pe familia lui, până aflăm ce urmărește. - Normal, spuse Sellitto. Detectivul își scoase telefonul mobil și formă un număr. - Luis? Sunt Roland. Fii atent, Weir a scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Se prefac că sunt membri ai echipei tehnice sau voluntari. Kadesky spuse: - Așa e, mulți magicieni folosesc complici. Rhyme se întoarse către Kara și spuse direct: - Exact asta ai fost tu tot timpul, nu-i așa? - Ce? întrebă Bell, mai tărăgănat decât de obicei din cauza surprizei. Femeia îl privi, clătinând din cap. - A fost mână în mână cu Loesser încă de la început, îi spuse Rhyme lui Sachs. - Nu cred! exclamă Kadesky. Ea? Rhyme continuă: - Are nevoie disperată de bani și Loesser
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pe la Barneys să cumpere o sticluță cu apă de colonie, o cravată sau o trusă de toaletă — sau ceva pe-acolo și trimis preambalat — la întoarcere, în drum spre birou. Nu mai avea timp de pierdut. — Poți să intri, rosti tărăgănat secretara cea nouă și închipuită a lui Henry. Părul ei țepos, cu șuvițe rozalii, nu se potrivea cu accentul sudist — sau cultura corporatistă conservatoare — dar părea capabilă să verbalizeze și nu părea chiar ostilă, așa că i se trecea cu vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
această cunoaștere de sine, prietene don Miguel, este dificilă, există altă cunoaștere care mi se pare nu mai puțin dificilă decât ea... — Care anume? - l-am întrebat. M-a privit cu un zâmbet enigmatic și viclean și mi-a spus tărăgănat: — Ei bine, și mai dificil decât ca un om să se cunoască pe sine însuși este ca un autor dramatic să-și cunoască bine personajele pe care le plăsmuiește sau crede că le plăsmuiește... Începeam să mă simt neliniștit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mâzgălise în chestionarele cu opinii că era revoltător. Anne pe care o știau și o iubeau ei nu murise într-un lagăr de concentrare. Cel puțin, nu voiau să o vadă murind într-un lagăr de concentrare. Vocea subțire și tărăgănată a actriței cu pielea albă era acoperită de zgomotul făcut de ambalajele de bomboane și de cutiile cu floricele de porumb și de oamenii care se vânzoleau deja pe culoare, spre lumină. În ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
așeză pe scaunul din fața calculatorului. Ted Îl Întrebă ce vrea să bea. Fima răspunse: —Orice. Un pahar cu apă. Nu te deranja. Sau un coniac. Sau ceva cald. Nu contează. Oricum plec În câteva minute. Cu accentul său puternic și tărăgănat, cu răceala unui operator telefonic și fără să pună semnul Întrebării la sfârșitul propoziției, Ted Tobias hotărî: —În regulă. Am să-ți aduc un brandy. Ești sigur, absolut sigur, că ai luat cina. Lui Fima Îi veni brusc să mintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nuanța cerului italian, în contrast picant cu părul lor negru și scurt retezat. Până și prin glasul lor sonor, și molatic, nu se deosebeau la început cu nimic între ele. Abia mai târziu am deslușit la una - un accent oarecum tărăgănat pe care l-am mai auzit odată, de mult, în cântecul unei italience. Femeia aceea împărțea secretele destinului dintr-o cutie cu trapez minuscul de pe care papagalul cenușiu, cu lunete albe și coada colorată roșu cardinal, trăgea din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
când în când cu pliscul planeta vreunei servitoare. Mi-aduc aminte de apariția ei, în zilele de toamnă, pe ulițele liniștite, cu un plod pe spinare, înfășurat în cârpe, și cu o armonică uriașă cu care își însoțea cântecul nostalgic, tărăgănat și puțin nazal. Găseam în vocea Biancăi, același timbru. Când i-am luat căpșorul între mâini, buzele ei mici și uscate au primit strânse, ușoara mușcătură a gurii mele dornice, și ceafa i-a scârțâit feciorelnic. În clipa aceea sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tichia și halatul alb, cu trupul gros și mare, pe care purta un cap zbârcit de câine mops. Băiețașul fu întins pe masă. Din locul de unde mi se punea brațul în ghips, putui să observ operația și să aud vorba tărăgănată și blajină a bătrânului felcer. Tremura din cap, contestând parcă în permanență ceva. Mâna cu care apucase bisturiul i se clătina ca o amenințare, când încerca să mute gândurile băiețașului înspăimântat. „Cum te cheamă?”, fu prima întrebare a măcelarului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Subiectul - o tânără, sfâșiată Între atracția față de un admirator sudist, reacționar dar viril, și de o feministă din New England, ca și ea, personalitate dominantă - era bun, dar trebuia să admită că forma fusese prea pronunțat explicativă și ritmul prea tărăgănat. Investise mai mult - mai mult timp și efort, mai multe speranțe - În următoarea creație importantă, Prințesa Casamassima, un roman social panoramic de proporții dickensiene sau balzaciene, În care se aglomerau personaje din toate clasele și categoriile, de la aristocrați la anarhiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu rădăcini în slava veche pentru a-și face cunoscute grijile și dorințele în germana din nord, ei lăsau la o parte articolul și, ca să meargă la sigur, când spuneau nu, preferau s-o spună de două ori. Vorbirea lor tărăgănată semăna cu laptele gros stătut, peste care puneau pâine neagră fărâmițată și zahăr. Rămășițele populației kașube au sălășuit, statornic, de când se știu, în ținutul deluros de dincolo de orașul Danzig și, sub stăpâniri schimbătoare, au fost considerate de fiecare dată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Picioarele legate, înfășurate-n bandaje. Astfel zăcea el pe unul din priciuri, era conștient și mă privea, fără să-și miște capul, numai cu coada ochiului. Încerca să alcătuiască cuvinte, devenea tot mai clar, m-a rugat cu glas încă tărăgănat să-i dau o țigară, pe care am extras-o, împreună cu bricheta, dintr-un pachet șifonat din buzunarul lui de la piept. Eu, nefumătorul, i-am aprins-o, i-am vârârt-o între buzele al căror tremur s-a potolit imediat. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
parte din imaginea curentă a străzii sau, ca inși cu capacitatea de muncă diminuată, ședeau în birouri administrative și ștampilau hârtii, a existat întrebarea: ăsta să fie? S-ar putea oare ca funcționarul ăsta invalid, care pune întrebări cu glas tărăgănat și, pe deasupra, mai e și micuț de statură și care, fără să-și ridice ochii, adaugă o observație pe aprobarea ta de mutare în Berlin-Charlottenburg, să fie acel Hänschen, cu accentul lui berlinez? Nu știu cum am ajuns de partea cealaltă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bucătarului nostru șef, degradat, cum spunea el, „degradat la rangul de bucătar de campanie“, a cărui carieră militară se oprise la gradul de fruntaș, era străină urechii mele. El spunea „olecuță“ în loc de „nițel“. Verzei îi zicea „Kapuster“ și vorbea la fel de tărăgănat ca îndrăgitul actor de film Hans Moser, de îndată ce se afla la tablă dând explicații și, pe deasupra, agitându-și grăitor mâinile. Acum s-ar fi putut presupune că avea să fie destul de sadic încât să ne chinuie pe noi, elevii flămânzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de degete, separat, spre a ne regăsi, împerecheați în rotire, pe picioare care voiau asta, numai asta: jucăuș sau grav, să se despartă și să fie din nou una, să se ridice, să fie imponderabile, mai iuți decât gândul, mai tărăgănat decât timpul când trece. După un ultim blues, spre miezul nopții, am dus-o pe Anna la tramvai. Ea locuia ca subchiriașă în Schmargendorf. Iar între dansuri se pare că am spus „Am să mă însor cu tine“, moment în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a primit vizitatorul oarecum scârbit: „Alt gagiu care vine să mă sâcâie“, și-a zis. Uitase că, În urmă cu douăzeci de ani, Înainte de a fi fost avansat creol autentic, se exprima și el În același chip, cu s-uri tărăgănate și risipă de gesturi. Savastano și-a potrivit cravata și și-a zvârlit pălăria maro pe unul din cele două paturi reglementar suprapuse. Era brunet, băiat bun și ușor antipatic. — Don Molinari mi-a zis că să vă scot din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tăblița cu „Nu deranjați!“ și se Întoarse În apartamentul lui. Ora 5.10 dimineața. Sub ciocanul de la ușă: „Jack, nu uita de Întîlnirea noastră de joi“. „Jack, drăguțule, hibernezi? XXXX - K“. Intră și Înhăță telefonul, formînd 888. — Poliția, Urgențe. Voce tărăgănată, de șmecher. — Dom’le, vreau să raportez o crimă. Dacă mint, să mă trăsnească! — Domnule, vorbiți serios? — Păi, deaaa... Dacă mint, să mă... Ce adresă aveți, domnule? — Adresa mea nu e nicăieri, dar voiam să tîlhăresc casa aia cînd am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dădea spre parcul local. Cât despre tip, i-am dat între cincizeci și șaizeci de ani: avea o față de cal - poate de rasă, dar cam slăbănoagă și șireată - și în loc de accentul scoțian la care mă așteptasem, vorbi în dulcele grai tărăgănat al englezului educat la Oxbridge și în școlile publice. — Ia loc, Owen, ia loc. Era așezat în fața mea, la birou. Doamna Tonks stătea în picioare lângă fereastră. E o chestiune gravă incidentul cu cartea despre familia Winshaw. Ce părere ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rupți de lume, ascultând din gura bătrânului rabin, despre drama neasemuită a familiei lui. Ne așezam ore întregi, muți în fața mausoleului, unde zac îngropate, zeci de kg. de săpun...atât cât mai rămăsese din unii evrei deportați la Auschwitz. Glasul tărăgănat, cu accent semit, depăna scene ca dintr-un film de groază. Acolo cred că am facut cunoștință, mulți dintre noi, cu drama omenirii. De multe ori o ajutam pe Senciuca la curățit mormintele, la pus flori sau la cosit iarba
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
m-am întrebat dacă se potrivesc cu-adevărat. Vreau să spun, Charlie e atât de didactic, iar Julie atât de infractoare. Am formulat o pledoarie chinuită în favoarea lui Julie. Dar tu și Julie sunteți... atât de... potriviți... am spus eu tărăgănat, sesizând că Î.s. citea Proust. Ce sexy! Nu, ce băiat deștept. Chelnerul se apropie și-mi dădu un bilet pe care scria Cina, 8.30 seara, VOLTAIRE. Charlie mi-l luă din mână și îmi aruncă o privire furioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nimic despre ea. În persoană. Ce faci, măi fată? Ce s-a întâmplat cu tine? Nimic deosebit. Surâde malițios. Am preferat să învăț în particular și mă țin de treabă ca orice student sârguincios. Daaa? Nu mai spune, felicitări, răspunde tărăgănat Marius, cu un aer nevinovat, angajat în jocul ironic al fostei lui colege de facultate. Și tu, Marius? După cum vezi. Îmi fac datoria față de Rege și Țară. Și citind ziarele pare că o faci destul de bine. Un erou în carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-i așa, fetelor? După o mică pauză, adăugă adresîndu-se Anei și fiicei acesteia: Pentru mine care am o vîrstă, sînteți ca și fetele mele! Ele zîmbiră protocolar dar și cu o abia perceptibilă adeziune. În timp ce orchestra Începu nu știu ce melodie ușor tărăgănată, mă adresai către toți: - Știți ce-a fost aici, chiar În locul acesta acum...cîți ani?... Eram copil, terminasem clasa I-a primară... În 1930; luasem premiul I... Mi s-a pus pe cap coroniță de premiant, aici, În sunetele unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]