542 matches
-
cerul și nu pot/ să-l scutur - mătrăgună-n manuscris (...)" (Trotuarul din memorie). Limbajul devine și el argotic "păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", întreaga lume se destructurează "mai trăim cu dorul și ne-ajunge:/ apă, suflet, pâine și tabac." (Trotuarul din memorie). Zguduirile universului alunecă spre uman copleșindu-l, comparațiile șocante fac referire la lume ea însăși șocantă, amorală: "latră câinii ultimei isterii", "palmele acestea, cum le vezi,/ le-a fătat o noapte-n bălării", " Ni se plimbă clopotele
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
venisem la Paris s-a oferit să mă pună în legătură cu un cunoscut al său, fost mare șansonetist în Montmartre. La plecare, a luat cu el o cutie de tutun subțire, explicându-mi că țigări fumează numai acasă ; în rest prizează tabac. Înainte de a pleca a ținut, cu orice preț, să-mi fluiere partea de trio a marșului pe care îl compunea, spunându-mi că așa ceva n-am mai auzit. Ce ți-e și cu com- pozitorii ăștia ! În timpul fluieratului, când ridica
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
îmbolnăvit, către sfârșit, a devenit hidoasă și era necesar să fie mințită în legătură cu înfățișarea ei. Își pierduse silueta și umbla în pantaloni de catifea reiată și o jachetă lăbărțată. Arăta ca un holtei bătrân, cu hainele pătate de băutură și tabac. Și totuși, petrecea zilnic câte o oră ca „să-și aranjeze fața“. Poate că aceasta este cea de pe urmă dintre plăcerile la care renunță o femeie. Nu, niciodată nu m-am gândit să mă căsătoresc. Prima fată pe care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
grădini bucureștene (unele dăinuind până către 1870) se referă și Anton Pann în Îndreptătorul bețivilor (1832): „Bețivii tot strânși colac / Pe la grădini beții fac, / Pân’ mahala la Izvor, / Și la Breslea în pridvor, / Dar mai mult și mai vârtos / Pe la Tabacii de Jos, / Unde petrec la vin bând / Și împreună cântând“ (Anton Pann, Scrieri literare, ediție îngrijită de Radu Albala și I. Fischer, Ed. pentru Literatură, București, vol. I, 1963, pp. 72- 73). 248. Până în anul 1871 străzile Bucureștilor au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-lea, renunțasem la baston și-mi luasem un box. De afară veneau zvonuri sinistre. Patrulele de cavalerie se plimbau pe străzi și se zvonea că la noapte va fi revoluție, că în mahalale e mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astăzi, prefecții limitrofi cu Basarabia rusească au încunoștiințat pe guvern că armata imperială rusă a început a-și opera intrarea în România prin trei puncte, anume: Bestimac, județul Cahul, față cu orașul Leova pe Prut, unde a și ajuns avangarda; Tabac, județul Bolgrad și Ungheni, capul liniei ferate Iași-Ungheni, intrând deja avangarda în orașul Iași. În fața acestor [două] fapte întâmplate înainte de a fi Camerile legiuitoare întrunite, guvernul n-a putut și nu poate face altceva decât a se ține de linia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de muzică) 255; „A la ville de Lyon“ (mătăsuri) 149; „Aux villes de France“ (mătăsuri) 149; Wat son și Youell 124 mahalaua (suburbia): Antim 142, 258; Cărămidari 403; Colentina 31; Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21; Tabaci 139, 264; Tabacii de Jos 139 Maior-Mura (restaurantul): 127 Măgurele (comună; jud. Ilfov): 298, 307 mănăstirea: Mihai-Vodă 215; Plumbuita 344; Radu-Vodă 73, 258; Sf. Sava 124; Văcărești 201 Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea: 121, 122, 138 ministerul: Administrației și Internelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A la ville de Lyon“ (mătăsuri) 149; „Aux villes de France“ (mătăsuri) 149; Wat son și Youell 124 mahalaua (suburbia): Antim 142, 258; Cărămidari 403; Colentina 31; Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21; Tabaci 139, 264; Tabacii de Jos 139 Maior-Mura (restaurantul): 127 Măgurele (comună; jud. Ilfov): 298, 307 mănăstirea: Mihai-Vodă 215; Plumbuita 344; Radu-Vodă 73, 258; Sf. Sava 124; Văcărești 201 Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea: 121, 122, 138 ministerul: Administrației și Internelor 121; Economiei 122
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
publicarea capitolelor următoare îi va jigni pe locuitorii orașului Cape Cod iar Thoreau, refuzând să facă modificări, și-a retras capitolele rămase (Theroux xii-xiii). Printre caracterizările sale el notează bâiguielile unui imbecil, respinge un mic dejun contaminat cu suc de tabac de către chelnerul care scuipă și vomită după ce mănâncă scoici, spre amuzamentul chelnerului (104-14). În mod clar, aceste chestiuni profane ale prezentului inconcluziv erau neplăcute pentru sensibilitățile delicate ale societății Brahmine. Mai mult, astfel de jurnaliști "călători" erau determinați să acționeze
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
slavă; Jovan Rajić, cu o sinteză privind evoluția popoarelor slave din Sud-Est; Katona Istvăn și Pray György, cu istorii ale poporului maghiar. Vulgarizarea științei nu e cu nimic mai prejos: opuscule despre cai, apicultură, sericicultură, plante industriale, arbori fructiferi, cultura tabacului etc. În fine, progresele medicinei sunt și ele popularizate prin același intermediar. Adesea, cărțile vor fi difuzate gratuit prin Consiliul locumtenențial, imprimarea lor făcându-se prin contribuțiile financiare ale comunităților religioase sau laice, alteori prin ordinul administrației centrale. Titlurile enumerate
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
loturi unde plantele mozaicate au fost distruse încă de la primele simptome. Combaterea insectelor reduce răspândirea virusului, iar măsurile de igienă culturală, fertilizarea rațională, executarea corectă a lucrărilor de întreținere, sunt măsuri ce măresc rezistența plantelor. Insecta Diphorodon cannabis împreună cu Thrips tabaci, Myzus persice și Trialeurodes vaporariorum (fluturașul alb) transmit virusurile cânepii, dar și virusuri de la alte plante ca, floarea soarelui, lucernă, castraveți și alune de pământ. Boli produse de ciuperci 5.2.2. Mana Pseudoperonospora cannabina Boala este semnalată în toate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
datorită acumulărilor anormale de amidon din țesuturile virozate. Pământul din răsadnițe trebuie să fie necontaminat, iar inventarul de lucru ca și mâinile muncitorilor, se vor dezinfecta periodic în timpul lucrărilor. Bacterioze 6.1.3. Focul sălbatic al tutunului Pseudomonas syringae pv. tabaci Bacterioza tutunului este cunoscută de foarte mulți ani în toate țările cultivatoare, dar cele mai mari pagube sunt înregistrate în Germania, Republica Moldova și S.U.A., unde a fost studiată încă din 1917 de Wolf și Foster. În România este semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ghiocel și pe acolitul său. Avocatul, din oficiu, hau, hau cu drepturile omului și Ghiocel & Co huzureau în micul arest din orășelul Arles din Franța. Televizor, sport măcar două ore pe zi, mîncare cu vitamine din belșug și țigări cu tabac galben, că cel negru îl făcea să tușească. Eram într-o vizită oficială în acel oraș. Primarul m-a primit cu mare respect și multă prietenie. Știți, avem un român, un nefericit, de fapt doi, aici în...orașul nostru. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
interesanți. Erau foarte săraci. Lângă casă nu aveau nici un metru de pământ, măcar pentru un strat de legume sau un pom, care să le mai îndulcească traiul amărât. Soțul ei, Ilie, pescuia toată ziua și banii îi folosea pentru pacică (tabac). Toată ziua pufăia dintr-o pipă lungă, pe care singur și-a făcut-o din lemn, din luncă. Pentru că nu avea nici o palmă de grădină sau livadă, copiii duceau mereu dorul merelor. Așa se întâmplă că în câteva dimineți mama
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la Constanța, Ghenu este conducător auto la Iași, Marița a ajuns textilistă pe la Buhuși și de restul nu mai cunosc situația. Când aveau nevoie de ceva, erau la noi bineveniți. Mama le dădea zilnic lapte, brânză și bătrânului bani de tabac. Ce-i drept el era binevoitor și vroia să ne ajute la grajd, la tăierea lemnelor, dar mama nu-i dădea voie, ca să nu se accidenteze mai rău, căci se ajuta doar de mâni, pipăind obiectele și de o cârjă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
obiectele și de o cârjă de la tata. Nouă ne era tare milă de el. Când lucra cizmărie o ducea tare bine, dar acum... soția, Dafina, se descurca greu cu pământul și vitele. Ion era uneori și foarte nervos (când termina tabacul). O dată, mama s-a dus la ei c-un ulcior de lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un ulcior de lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi casa? Vai, păcatele mele, doamnă Mărioara, n-am tabac și-s nebun. Vino la noi și-ți voi da eu de-o "pacică", nu te lăsa pradă disperării!... Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot, Aurel Grigoreș, băiatul Mariței. Acesta era cam de vârsta mea și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
employées dans les banques et dans le commerce, dont 6.700 en ville. Les ouvrières roumaines peuvent faire partie des syndicats et même ce sont elles qui forment la majorité, dans quelques uns des syndicats organisés auprès des manufactures de tabac et d’allumettes. Comme les ouvrières même ne possedent pas en général de fortes organisations syndicales, ils ne sont pas à même de bénéficier des lois qui les protegent en facilitant et recompensant leur travail. Les patrons en profitent pour
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
engagées dans l’industrie roumaine qui est très precaire. En dehors de l’agriculture, ces femmes travaillent dans l’industrie textile, du livre, de l’imprimerie, de la reliure, des gants, de la chaussure, du cuir, de la céramique, dans les manufactures de tabac et d’allumettes, de fleurs artificielles et de la coupe. Quelle que soit l’espèce de son travail, la femme est moins payée que l’homme, de 20, 30, 40 et même de 50%, et cela bien qu’elle execute le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
les femmes reçoivent de 5,50 à 7,75 lei par heure). Les seules institutions qui leur assurent une meilleure situation, c’est à dire à travail egal, salaire egal, ce sont les industries, les manufactures étatisées, de l’Etat, tabac et allumettes et le travail dans les ports. Les femmes reçoivent également le même salaire que les hommes dans les industries textiles Belgo-Roumaines et dans les fabriques de chaussures „Dermata”, par ex. La fabrique d’Arad, mais ce n’est
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cosmizat”. Smulgerea din cadrul somnolent și oprirea creșterii agresive a vegetației apelează la resursele magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza;/ Leu din somn se pomenește” (Țăndărei - Ialomița). Revine pe scena rituală funcția magică a calului, cel mai adesea ținut într-un spațiu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sub Theodor Rosetti. Casația condamnă pe fostul ministru de Război, generalul A. Anghelescu. Moartea Elenei Oteteleșanu. Menelas Ghermani introduce etalonul de aur. Caragiali, directorul general al Teatrului Național. Em. Pache Protopopescu, primar al Capitalei. Dărâmarea Turnului Colței. Fioroasa crimă din Tabaci.] [alegerile pentru cameră și alegerea tutulor fruntașilor opozanți]* Ziarul l’Indépendance Roumaine, cu buna credință pe care câteodată o practică ziarele noastre în fierbințeala controverselor politice, publicase, între altele, cum că Ion Brătianu este un nebun, dovadă e faptul că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de la 1848-1888, când s-a dărâmat“. Turnul Colței nu s-a dărâmat la 1888, ci a fost dărâmat. Pe lângă că inscripția nu spune de către cine a fost zidit turnul, dar stilul e un document al inculturii epocii. [fioroasa crimă din tabaci] În anul 1888 s-a întâmplat fioroasa crimă de la școala din Tabaci. Directorul școalei, anume Venescu, și cu soția erau în vilegiatură, fiindcă crima s-a petrecut la sfârșitul vacanței de vară; acasă rămăsese bătrâna mamă a lui Venescu și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la 1888, ci a fost dărâmat. Pe lângă că inscripția nu spune de către cine a fost zidit turnul, dar stilul e un document al inculturii epocii. [fioroasa crimă din tabaci] În anul 1888 s-a întâmplat fioroasa crimă de la școala din Tabaci. Directorul școalei, anume Venescu, și cu soția erau în vilegiatură, fiindcă crima s-a petrecut la sfârșitul vacanței de vară; acasă rămăsese bătrâna mamă a lui Venescu și un copil mic al acestuia. Apoi erau doi servitori ungureni: bărbatul și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost cel mai mare primar pe care l-au avut Bucureștii până azi. (Id., ibid., foiletonul LVII, AD., nr. 11 972, 4 martie 1923, p. 2.) Pagina 175 A fost eliminat din versiunea finală „spectacolul“ oferit de „fioroasa crimă din Tabaci“: Sus în odăi era un spectacol înfiorător. În odaia servitorilor, rândașul și femeia lui, români din Transilvania, amândoi zăceau uciși și într-un lac de sânge. Într-una din camere altă dramă: bătrâna mamă a directorului era măcelărită, tot la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]