541 matches
-
BMJ, ed. în lb. rom., 1995, 2, pp. 34-38. 39. Enarson D.A., Rouillon A. "The epidemiological basis of tuberculosis control", in Davies P.D.O. (ed.), Clinical Tuberculosis, 2 nd ed. London, Chapman Hall, 1998, pp. 35-52. 40. Ensemble contre le Tabac Reunion INGCAT, Geneve, 1999. 41. Fein A., Grossman R., Farber B., Cassiere H. Diagnosis and management of Pneumonia and other respiratory Infections, Proff. Communic. Gr., 1999., pp. 48-66, 71-77. 42. Fletcher C. "The natural history of Chronic Airflow Obstruction", în
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Compania, numită în curînd "de Mississippi", primește monopolul valorificării Louisianei. Sedus, Regentul încearcă aventura: în decembrie 1718, Banca generală devine bancă regală, în timp ce Compania de Apus devine Compania Indiilor prin absorbția altor companii și își atribuie *ferma generală și monopolul tabacului și al fabricării monedei. Succesul răspunde reclamei extraordinare care este făcută în public și care prezintă Mississippi ca pe un eldorado. Entuziasmul publicului este atît de mare încît fiecare vrea să posede acțiuni, al căror preț urcă miraculos. În același
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-l în ceremonialurile religioase, dar și pentru inhibarea senzației de foame și eliminarea oboselii. Planta, foarte cultivată în zona Americii, este cunoscută încă din anul 6000 î.Hr. și era inhalată cu ajutorul unei pipe, prizată sau mestecată. Se presupune că termenul tabac ar avea la origine pipa, în forma literei Y, numită tobaga, pe care indienii întâlniți de Cristofor Columb în 1492 o foloseau pentru inhalarea tutunului. O altă variantă susținută de unii cercetători este că la originea cuvântului s-ar afla
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
insecticide organofosforice: Carbetox 37 CE - 0,4 %, Diazol 60 EC-0,1 %, Sinoratox 35 CE - 0,1 % etc. Al doilea tratament se face la apariția larvelor; o La soluțiile de insecticide se adaugă un adezix, aracet 0,2 %. Tripsul comun - Thrips tabaci Lind., ordinul Thysanoptera, familia Thripidae Sin: Thrips striatus Gil., Thrips communis Uzel., Thrips altii Serr., Thrips solanacearum Port., Thrips adamsoni Bagn., Thrips frankeniae Bagn. Răspândire. Tripsul comun este original din Asia Centrală, de unde s-a răspândit și în alte regiuni de pe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este sexuată sau partenogenetică. Din ouăle femelelor nefecundate apar numai femele. Ouăle sunt depuse de femele pe frunzele plantelor, fiind introduse în parenchim cu ajutorul ovipozitorului. O femelă poate depune între 80 - 100 de ouă. După Harris, o generație de Thrips tabaci Lind. se poate dezvolta în 16,3 zile la temperatura de 250 C, perioada de incubație 6 zile, stadiile larvare 6,1 zile. Tripsul comun este frecvent în anii călduroși și secetoși, densitatea maximă a tripșilor se înregistrează în lunile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în special în lungul nervurilor (fig, 126 c). Plantele atacate nu mai vegetează normal, rămân mici, iar producția scade până la 40 - 60 %. Pe bobocii florali și petale apar pete de decolorare, astfel că florile nu mai au valoare comercială. Thrips tabaci Lind, este vector al unor boli virotice de la tomate, salată etc. Populațiile acestui dăunător sunt menținute într-un echilibru biologic de prădători, cum ar fi: Macrolophus costalis Fieb., Coccinella septempunctata L., Chrysopa carnea Steph., Syrphus baleatus Deg. Rol important în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unor boli virotice de la tomate, salată etc. Populațiile acestui dăunător sunt menținute într-un echilibru biologic de prădători, cum ar fi: Macrolophus costalis Fieb., Coccinella septempunctata L., Chrysopa carnea Steph., Syrphus baleatus Deg. Rol important în limitarea populațiilor de Thrips tabaci Ling., îl au și unii tripși prădători: Aeolothrips fasciatus L., Aeolothrips intermedius Bag., precum și heteropterele Nobis alternatus Pasch., Nabis pheroides Rem. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
modul de preparare a diferitelor alimente), factorii socio-economici, ca stilul de viață, expunerea la diferiți carcinogeni chimici, fizici sau biologici, dictată de natura profesiei, obiceiuri persistente prin tradiție sau intrarea, prin migrații, în alte zone de viață. Excesul de alcool, tabac, droguri, ingestia de aflatoxine ș.a. joacă un rol important în apariția bolii canceroase. Unii paraziți dintre meta zoare, cum sunt Schistosoma haematobium, Clonorchis sinensis, Opisthorchis viverrini ș.a. sau bacterii, precum Helicobacter pylori, sunt doar o parte din categoria factorilor biotici
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sub Theodor Rosetti. Casația condamnă pe fostul ministru de Război, generalul A. Anghelescu. Moartea Elenei Oteteleșanu. Menelas Ghermani introduce etalonul de aur. Caragiali, directorul general al Teatrului Național. Em. Pache Protopopescu, primar al Capitalei. Dărâmarea Turnului Colței. Fioroasa crimă din Tabaci.] [alegerile pentru cameră și alegerea tutulor fruntașilor opozanți]* Ziarul l’Indépendance Roumaine, cu buna credință pe care câteodată o practică ziarele noastre în fierbințeala controverselor politice, publicase, între altele, cum că Ion Brătianu este un nebun, dovadă e faptul că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de la 1848-1888, când s-a dărâmat“. Turnul Colței nu s-a dărâmat la 1888, ci a fost dărâmat. Pe lângă că inscripția nu spune de către cine a fost zidit turnul, dar stilul e un document al inculturii epocii. [fioroasa crimă din tabaci] În anul 1888 s-a întâmplat fioroasa crimă de la școala din Tabaci. Directorul școalei, anume Venescu, și cu soția erau în vilegiatură, fiindcă crima s-a petrecut la sfârșitul vacanței de vară; acasă rămăsese bătrâna mamă a lui Venescu și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la 1888, ci a fost dărâmat. Pe lângă că inscripția nu spune de către cine a fost zidit turnul, dar stilul e un document al inculturii epocii. [fioroasa crimă din tabaci] În anul 1888 s-a întâmplat fioroasa crimă de la școala din Tabaci. Directorul școalei, anume Venescu, și cu soția erau în vilegiatură, fiindcă crima s-a petrecut la sfârșitul vacanței de vară; acasă rămăsese bătrâna mamă a lui Venescu și un copil mic al acestuia. Apoi erau doi servitori ungureni: bărbatul și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost cel mai mare primar pe care l-au avut Bucureștii până azi. (Id., ibid., foiletonul LVII, AD., nr. 11 972, 4 martie 1923, p. 2.) Pagina 175 A fost eliminat din versiunea finală „spectacolul“ oferit de „fioroasa crimă din Tabaci“: Sus în odăi era un spectacol înfiorător. În odaia servitorilor, rândașul și femeia lui, români din Transilvania, amândoi zăceau uciși și într-un lac de sânge. Într-una din camere altă dramă: bătrâna mamă a directorului era măcelărită, tot la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
interesanți. Erau foarte săraci. Lângă casă nu aveau nici un metru de pământ, măcar pentru un strat de legume sau un pom, care să le mai îndulcească traiul amărât. Soțul ei, Ilie, pescuia toată ziua și banii îi folosea pentru pacică (tabac). Toată ziua pufăia dintr-o pipă lungă, pe care singur și-a făcut-o din lemn, din luncă. Pentru că nu avea nici o palmă de grădină sau livadă, copiii duceau mereu dorul merelor. Așa se întâmplă că în câteva dimineți mama
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la Constanța, Ghenu este conducător auto la Iași, Marița a ajuns textilistă pe la Buhuși și de restul nu mai cunosc situația. Când aveau nevoie de ceva, erau la noi bineveniți. Mama le dădea zilnic lapte, brânză și bătrânului bani de tabac. Ce-i drept el era binevoitor și vroia să ne ajute la grajd, la tăierea lemnelor, dar mama nu-i dădea voie, ca să nu se accidenteze mai rău, căci se ajuta doar de mâni, pipăind obiectele și de o cârjă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
obiectele și de o cârjă de la tata. Nouă ne era tare milă de el. Când lucra cizmărie o ducea tare bine, dar acum... soția, Dafina, se descurca greu cu pământul și vitele. Ion era uneori și foarte nervos (când termina tabacul). O dată, mama s-a dus la ei c-un ulcior de lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un ulcior de lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi casa? Vai, păcatele mele, doamnă Mărioara, n-am tabac și-s nebun. Vino la noi și-ți voi da eu de-o "pacică", nu te lăsa pradă disperării!... Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot, Aurel Grigoreș, băiatul Mariței. Acesta era cam de vârsta mea și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venisem la Paris s-a oferit să mă pună în legătură cu un cunoscut al său, fost mare șansonetist în Montmartre. La plecare, a luat cu el o cutie de tutun subțire, explicându-mi că țigări fumează numai acasă ; în rest prizează tabac. Înainte de a pleca a ținut, cu orice preț, să-mi fluiere partea de trio a marșului pe care îl compunea, spunându-mi că așa ceva n-am mai auzit. Ce ți-e și cu com- pozitorii ăștia ! În timpul fluieratului, când ridica
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cosmizat”. Smulgerea din cadrul somnolent și oprirea creșterii agresive a vegetației apelează la resursele magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza;/ Leu din somn se pomenește” (Țăndărei - Ialomița). Revine pe scena rituală funcția magică a calului, cel mai adesea ținut într-un spațiu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Suflet de copil, cultură generală imensă, Maurice se indignează din orice, luptă pentru orice cauză. Mă tunde gratuit după ce îi aduc din România o casetă cu Taraful din Clejani. În timp ce fac duș, descopăr că urechile și pielea capului miros a tabac tare. Miros soldățesc. Din experiențele căminului studențesc, în care mi-am petrecut mare parte din viața de adult: nimic mai penibil ca întâlnirea a doi masculi plecați după "pradă" în fața ușii camerei în care locuiește o femeie dorită de amândoi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
et claques” și să trăiesc în infernul paradiziac propus de Lionel, la Bruxelles). Am ales să mă pierd în singurătatea plină de fum de la pipele mele și de la cele moștenite de la René, cu miros de prune și cireși, în care tabacul elvețian s-a amestecat cu măiestrie. Un timp am reușit să mă abțin (grație lecturii lui Italo Svevo!) de la „viciul nostru”, fumatul pipelor, contractat la Lucerna, în lungile noastre călătorii pe Rigi. N-am încetat să scriu, am zgâriat în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
căldura și lucirea venind din ascunsa mea îndoială și din morbidul meu spirit al datoriei prin sacrificiu. 10 aprilie Scriu din ce în ce mai rar în acest caiet pentru că lucrez intens la nuvele - cu ajutorul fumului, miros de prune din Elveția în resturi de tabac din Lucerna, cu ajutorul focului din cognac (Courvoisier) și al amărăciunii din nesul care mă face să uit complet foamea. Mă afund în narațiunea ce devine un fel de circulație sangvină într-un corp sideral pe care-l ridic scriind. În
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
păcatele. La vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-o versiune mai nouă e o vamă a muierilor în care se pedepsește sulemeneala, și una pentru aceia care beau tutun sau trag tabac. Aci dracii sunt plini de fum și stau toți cu lulele în gură, având și tabacheri, și slobozesc pe nări fum ca din cuptor. Economia infernului este însă rudimentară, fără o ierarhie rațională a pedepselor. O biată femeie care a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Zamfirescu, opera memorialistică din lumea didactică a lui C. Kirițescu, interesantă, continuă nuvelistica cu suburbii idilice și patriarhale a lui Delavrancea, pe care o cultivă foarte pitoresc Sărmanul Klopștock, scriitor bizar, de o volubilitate grotescă. Lumea acestuia, așezată între marginea tabacilor și maidanul lui "sperie-pește", este alcătuită din Papazu al lui Lache paracliserul de la biserica Slobozia, Tache-nasu, culegător la tipografia cărților bisericești, armonist la completul de la hănișor la văraru, în orele libere. Trică dricarul, Costea al Ghețulești, Costiclici, fabricant de prinzători
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grădini bucureștene (unele dăinuind până către 1870) se referă și Anton Pann în Îndreptătorul bețivilor (1832): „Bețivii tot strânși colac / Pe la grădini beții fac, / Pân’ mahala la Izvor, / Și la Breslea în pridvor, / Dar mai mult și mai vârtos / Pe la Tabacii de Jos, / Unde petrec la vin bând / Și împreună cântând“ (Anton Pann, Scrieri literare, ediție îngrijită de Radu Albala și I. Fischer, Ed. pentru Literatură, București, vol. I, 1963, pp. 72- 73). 248. Până în anul 1871 străzile Bucureștilor au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-lea, renunțasem la baston și-mi luasem un box. De afară veneau zvonuri sinistre. Patrulele de cavalerie se plimbau pe străzi și se zvonea că la noapte va fi revoluție, că în mahalale e mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]