561 matches
-
steag chinezesc. Privește de jur-împrejur, se asigură că doar corbii sînt unicii martori ai unei scene intime și oftează plescăind din limbă. Pe deplin mulțumit, se mai scarpină în cap o dată, își pune căciuloiul, saltă desaga și începe din nou, tacticos, să facă pași mărunți în spațiul acela demențial de vast. Eternitatea părea a se scurge molcom și absolut inutil. Viața unor ființe, omul și cei doi corbi, mai mult dădea impresia că încurcă existența Universului și că poate ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
semn divin pentru favoritul meu care sigur iese europarlamentar. Îmi mai fac cruce o dată, mă uit cu o privire imploratoare la Sfînta Biserică și din nou mă adresez cu tot respectul Domnului nostru să mă ajute. Urc dealul străzii Urcușului, tacticos și fără grabă și fac o socoteală a beneficiilor pe care le voi avea dacă amicul meu va ieși mare grangur. Socotesc rapid avantajele personale și cum nu prea am după ce trage linie, mă gîndesc că măcar iese grangur cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un fel de împăcare cu toată lumea. Am fi fost de acord cu iertarea păcatelor tuturor, indiferent de dimensiunile și numărul lor, acumulate de la naștere. La ieșirea din comuna Ruginoasa un cîrd de gîște conduse de un falnic gînsac trece drumul tacticos, fără grabă. Sub îndrumarea șefului, cîrdul mergea prea încet și, văzînd că am oprit, furiosul sultan mi-a tras vreo două înjurături, adică vreo două găgăituri. Scuzați, șeful, îi răspund supus. Acceptînd scuzele mele se grozăvește la harem, bombîndu-și și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
filozoful. O să vezi tu cine este prost! Stai aici fără să faci nimic pînă o pocni Soarele. De la mine pomană nu mai capeți! Te asigur că o să crăpi de lipsa băuturii, nu de pîrjoleală! După o săptămînă, Vasile Pantalon sorbea tacticos din țuica mea și arunca fumul de țigară în sus. Vorbea încet, tainic: Electronii se vor prăbuși pe nucleu și se va forma o stea pitică albă. Parcă spuneai o gaură neagră... Da, o gaură neagră, nici fotonii nu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
grindina... de unde știți? A, am trăit o aventură aproape de cabana Babele, în Bucegi. Eram cu soția și copiii. Aveau șapte și respectiv opt ani... Olandezii și francezii ascultă cu gura căscată. Eu povestesc arar, cu lux de amănunte și sorb tacticos din paharul cu bere. Privim spre monstruoasa vale săpată de rîulețul Le Guil și vorbele ne întorc în timp. Povestesc molcom și în surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit dinspre muntele Caraiman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
său, iubita sa, viața sa, preocuparea sa cvasipermanentă. Avea becuri, avea kilometraj, avea claxon, avea portbagaj, bidonaș, frîne. Tot ce era nichelat strălucea, tot ce era vopsea lucea de-ți lua ochii. Iar sus, în șa, trona Héctor, care mișca tacticos pedalele și privea pigmeii din jur cu măreție și simpatie. Copii se uitau la dulcea minune cu admirație și, mai ales, cu jind. Alergau după el cîtiva metri și apoi se opreau să vadă zborul acelei mașinării imaginate de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ne retragem pe terasa imensă și ne așezăm în fotoliile împletite, deosebit de comode. Livingul, foarte mare, avea geamuri enorme, cît peretele. Grădina era iluminată destul pentru ca în living să vezi suficient de bine, fără a aprinde nici un bec. Hassan aprinde tacticos un trabuc "Romeo și Julieta", iar eu îmi apropii ceșcuța de cafea. Priveam imensa grădină cu interes și comentez ca pentru mine. Geamurile astea imense îmi dau o senzație de insecuritate, spun neutru. Cîțiva lilieci foarte harnici îmi captează atenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
celor prezenți. Erau luați în considerație, erau cineva, erau ceva, reprezentau o entitate reală, concretă și vizibilă. Răpăiala viforoasă a bețișoarelor pe suprafața întinsă a tobei a încetat. Și-a înfipt bețișoarele într-o gaică specială, a deschis gentuța, scoțând tacticos documentul. A tușit de vreo câteva ori pe note diferite pentru a-și pregăti corzile vocale în vederea marii încercări așa cum ar face un celebru violonist trecându-și arcușul peste cele cinci corzi înaintea concertului; și-a mai aruncat o dată, măreț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de spus. În fiecare zi, și dimineața, și seara, Nero își face plimbarea sa pe străzile orașelului Serenite, toată lumea îl cunoaște și îl respectă. Are traseul său de la care nu se abate niciodată. Deschide poarta cu laba puternică și pornește tacticos pe trotuarul pavat cu pietre tăiate în formă de cub. Coboară spre centru, se oprește la vitrinele magazinelor, privește atent, cu interes, parcă l-ar preocupa noile modele de haine ori de pantofi, apoi obligatoriu poposește la cofetărie, se așază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ne întâlnim, i-am dat mica lui scrisoare, păstrată, mai bine zis "confiscată" de mine atâția ani. S-a uitat lung la plic, la mine... și, fără a o citi, fără a-mi mulțumi, fără nici o vorbă, a rupt-o, tacticos, bucată cu bucată, și parcă fără nici o emoție. Ultimii ani o păstrasem într-un vechi scrin negru, o piesă care conținea și un ceas care avea curiozitatea de a merge înapoi, în sens invers. Am simțit impulsul să arunc ceasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ca lumea”. Ne cântărim reciproc pe sub ramele ochelarilor de soare. Spre finalul mesei, învârtind coniacul în paharul bulbucat, mă întreabă scurt: „La cine scrii, domn’le?” „La nimeni”, răspund. Răspunsul îl amuză. Mă amuză amuzamentul său. Deschide o mapă așezată tacticos pe masă. „Păi, uite aici articolele dumitale dinț” „Oh”, spun, „voiați să mă întrebați unde scriu”. Prietenul meu, intermediarul întâlnirii, diplomat din născare, dă s-o dreagă „Ei, chestiune de semantică”. „Da”, zic eu. „Stați puțin”, replică potențialul patron de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
De atunci și până acum au ruginit multe păduri și au înflorit multe livezi dar când îmi amintesc de tine, toate se conjugă la timpul ... trecut ! Se uită în ochii lui și îl găsi tot atât de șiret ca întotdeauna amețind-o tacticos ca o vârtelniță. - Mi-ar plăce să-ți aud noutățile din viața ta. Acum lăsăm la o parte, ce a fost între noi între noi a fost. Așa e viața. Așa a trebuit să fie și gata. - Nu prea am
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Pe pământul plin de rouă, valuri de lumini coboară, Luminând natura verde, până în amurg de seară Vălul negru al tăcerii în văzduh se risipește Lumea iar pe scen-apare și aleargă nebunește. Lunca fumegă alene rotocoale lucii-albe; Murmurul drăguț al apei, tacticos s-aude-n vale; Din tufișuri înverzite se ivesc pe jumătate Animalele fricoase, ce privesc în gol... departe. Muncitorul pleacă vesel cu uneltele spre holdă Aruncând privirea-n treacăt către azuria boltă Un copil în cămășuță, duce vaca la pășune, Altul merge
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pe al doilea. Emilia se îndreptă spre poiata păsărilor ce se afla la deal de șură, deschise portița apoi se dădu la o parte din calea șuvoiului de păsări ce năvălește în ogradă. După ce trec găinile apar și cocoșii, pășind tacticos în urma lor, parcă mândri de serviciul prestat în timpul nopții când au vestit cu cucuriguri sonore trecerea orelor din timpul nopții. Emilia își amintește de spusele bunicului Ion care a povestit că oamenii țin seama de timpul când cântă cocoșii atunci când
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sticlă de palincă și cu o pîlnie. Cum nu putea să facă el singur toată treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca -, l-a pus pe Dănuț să-l ajute. Tatăl apucă tacticos gîsca între genunchi, iar cu mîinile îi căscă pliscul și fixă pîlnia acolo. „Hai, toarnă, da’ cu grijă, să nu dai pe-afară !“ Dănuț era mîndru că era pus să facă o treabă așa de importantă. „Toarnă-ncet !“ A turnat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ca mașinile să aibă calculator de bord, peisajul cel mai des văzut în America era imaginea a trei-patru tipi adunați în jurul unei capote ridicate de mașină și privind cum proprietarul ei repara carburatorul sau instala o baterie nouă, oferindu-i tacticos sfaturi despre cum s-ar putea monta mai bine. Astăzi aceiași bărbați sunt în jurul grătarului și discută despre capacitatea discului hard de la calculator sau despre viteza modemului, comparându-le să vadă care sunt mai performante. O chestie de bărbați, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
de la telespectatorii săi, a unei mostre colosale de kitsch: o emisiune de muzică populară. Câteva coconițe îmbrăcate scrobit, de la Artizanat, rujate și machiate, erau scoase la iarbă verde și puse să ne gâdile plăcut auzul. Dimineață se treziseră, își băuseră tacticos cafeluța, cu degetul mic ridicat, se duseseră apoi la coafor, săși reînnoiască permanentul, pentru ca în cele din urmă săși pună uniformele cu paiete și să meargă la serviciu: adică pe tăpșan la Muzeul Satului, unde televiziunea avea să le filmeze
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Are deci o memorie de mai lungă durată decât fostul colonizator: este arma lui secretă, forța celui slab, împotriva căreia rachetele și bombardierele nu au nicio putere, pot doar să o întărească mai mult. Diferențialul memoriilor, între grăbiții Nordului și tacticoșii Sudului, îi așează pe cei ce dădeau lecții pe cele mai proaste poziții. Pentru a fi "mai prezent în marile dosare ale Orientului Apropiat", cum spune Quai d'Orsay, ar trebui să reușești să te treci absent în marile registre
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tiptil-tiptil de stâncă și cu lama cosoiului - cu care tăia buruienele - îndată i-a zdrobit capul șarpelui. Apoi, un om mai în vârstă, nea Culai, care făcea parte și el din echipa noastră de tineri de 14-16 ani, a luat tacticos șarpele, i-a tăiat capul, după care l-a jupuit până aproape de vârful cozii și l-a tăiat în bucăți de 7-8 cm. fiecare. Eram tare nedumerit de ce avea să urmeze. Am mers la colibă să stăm la masă. Omul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de lipsa de timp, de viteza generalizată, de viața lipsită de calitate. Totul se petrece ca și cum luxul și-a pierdut capacitatea de a provoca resentimentul, ostilitatea fățișă, dorința de a-i deposeda pe bogați. Generația contraculturii asimila luxul cu felul tacticos de a fi al burghezilor și al „ruginiților”. Astăzi, tinerii sunt apucați de o poftă nebună de produse scumpe, iar publicul adoră să contemple pe micul ecran povești despre răsfățați ai sorții, ritualuri de modă veche ale aristocraților, mari serate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
colegul ei îl urmăresc pe el. Cu acest personaj, construcția devine flagrant laborioasă și începe să scîrțîie. Asta n-ar fi o problemă dacă farsa ar fi condusă într-un ritm alert, însă Coenii o conduc în stilul lor obișnuit, tacticos și clinic ca pe un experiment de laborator. Stilul ăsta mergea de minune în Fargo, unde cobaii erau credibili și unde (acțiunea petrecîndu-se în Midwestul american) toată lumea era oricum mai înceată în vorbire și în mișcări, dar, aici, experimentul e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Casino Royale, publicată în 1953 : primul roman al lui Ian Fleming, deci actul de naștere al lui 007. După o oră de globe-trotting, urmăriri și numărători inverse, filmul o lăsa mai ușor cu aceste elemente tradiționale ale spectacolului bondian, instalîndu-se tacticos în cazinoul din titlu și în situația dramatică născocită de Fleming : Bond trebuia să bată pe cineva la cărți. în următoarea oră, el juca, pierdea, urca la el în cameră ca să se bată cu unii, mai juca, bea otravă, își
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aceeași vârstă cu ea. Firește că are și ea laptop, doar e... cel mai în vârstă blogger-poet, pe Sadam, dar... nu-i atât de apropiată cum e de mașină de scris. O văd în bucătărie făcând un ceai și fumând tacticos o țigară. " Nu va ploua azi!" zice. "Știi, mi-e frică de tunete!" Vorbește la fel cu toți: cu librarul, poștașul, vânzătorul de la magazin, cu cel ce vinde ziare, cu controlorul pe peronul unei gări. Vorbește de parcă de asta ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
amintiți de sceneta aceea hazlie, cu care poetul care vrea cu orice preț să-și lanseze pastelul? „Versurile” sunt prea valoroase ca să nu le fi ținut minte din prima audiție: „Danga-langa! Danga-langa!” Sună-n asfințit talanga Și de la pășune, iaca, Tacticoasă vine vaca. Nu mai vrea să umble creanga, Vinea-acasă, Danga-lanaga!” „Versurile” cu pricina erau băgate insistent pe gâtul criticii, permanent, obraznic, nerușinat și agresiv, erau repetate dimineața, la prânz și seara, erau cu o bătaie foarte precisă și, totuși, au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că am ditamai ferma pe mâini într-o țară complet străină, nu pot să nu admir liniștea și frumusețea serii, tulburată doar de adierea mângâietoare a vântului. În îngânarea poetică a zilei cu noaptea, văd o siluetă mare, neagră, trecând tacticos pe lângă gard în direcția porții de la intrarea în fermă. Cuget pasager: „Rodrigo, ăsta trebuie să fie Rodrigo.” Amicul meu, gringo, care mi-a dat detaliile fermei, mi-a povestit că singura potențială problemă este reprezentată de Rodrigo, un taur mare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]