3,451 matches
-
ceea ce vorbeam; mai mult, la un mo- ment dat îmi dădea impresia că el chiar înțele- gea ceea ce vorbeam, comportamentul și privi- rea lui transmițându-mi treptat o senzație tare ciudată, ca și când el ar fi fost un al treilea interlocutor. Taică-meu, observând și el cu cât interes ne urmărea Bălan, schimbă iute vorba: - Da’ hai, ia fă tu bine șî te-mpre¬te-neș- te cu Bălan, nu-i așa că ie un câine frumos? Ș-une măi pui că ie șî deștept foc
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
aceea câinelui, întinzându-i bra- țul drept cu palma deschisă în sus. Câinele s-a conformat îndată, tacticos, ba chiar cu o anu- me eleganță. - Bă, dar nu e cam bătrân, câți ani are? - l-am întrebat eu atunci pe taică-meu, minu- nându-mă de inteligența câinelui. - Păi, Obielosu, cân’ l-am întrebat n-a știut să-m’ spuie, da’ după dinț’ nu crez să aive măi mult de 6 ani... Or’cum, l-am loat p-ăl măi frumos șî
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
aștepta cuminte până termi¬nam noi de mâncat pentru ca, după aceea, să-și primească și el tainul ce i se cuvenea. Uneori, eu și soră-mea îi mai aruncam câte ceva și lui în timp ce mâncam, bineînțeles - sub privirile dezaprobatoare ale lui taică-meu și potopul de reproșuri al maică-mii. Dacă se-ntâmpla cum- va ca ceea ce-i aruncasem să cadă dincoace de prag, ei bine, Bălan nu îndrăznea să intre, ci începea să dea iute-iute din coadă și să schea- une
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
a reușit să-l învingă niciun câine cu care era forțat să se bată. Mă gândeam eu atunci că el, un câine, avea mai multă minte decât mulți oameni care o caută cu lumâ¬narea... La vreo trei ani, de când taică-meu l-a cumpărat de la Stan Trocaru, Bălan a început să-și conducă stăpânul la autobuz când pleca la serviciu, era șef de manevră la CFR în Sibiu și făcea naveta, lucra ,,12 cu 24”; apoi, când se-ntorcea, îl
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
serviciu, era șef de manevră la CFR în Sibiu și făcea naveta, lucra ,,12 cu 24”; apoi, când se-ntorcea, îl aștepta cuminte în fața casei lui Mitică Fetelea, acolo unde era stația. Interesant era că, deși pentru tura de zi taică-meu trebuia să plece de acasă la 4 dimineața, iar când se-ntorcea din aceeași tură era deja 10 seara, Bălan nu renunța la a-și escorta cu loialitate stăpânul. Și eu și alții ne tot întrebam de unde naiba știa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
orienta mai mult după miros, îmbătrâ- nise săracul... Cu toate astea, la ora 4 dimi- neața începea să latre și să zgârie cu labele ușa de la intrare; apoi, la 4 după amiaza, oriunde s-ar fi aflat, se ducea la taică-meu și începea să-l latre, bietul de el era intrigat de faptul că stăpânul lui nu se mai ducea la serviciu. Odată l-am surprins pe taică-meu explicându-i lui Bălan, ca unui om mare, de ce nu mai
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
la 4 după amiaza, oriunde s-ar fi aflat, se ducea la taică-meu și începea să-l latre, bietul de el era intrigat de faptul că stăpânul lui nu se mai ducea la serviciu. Odată l-am surprins pe taică-meu explicându-i lui Bălan, ca unui om mare, de ce nu mai pleca el la autobuz pentru a se duce la gară și de acolo la Sibiu, la serviciu; evident, scena m-a înduio- șat până la lacrimi... Bălan a murit
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
atunci când era plecată, ca să-i spună Doamne-Doamne că are motive să vină înapoi, la noi. Și acum mai visez, uneori, cum mă striga când venea...trecea pe sub geamul casei, cu freza ei, modelată cu tot felul de cordeluțe (pe care taică-meu le ura...el ne voia cu părul lung, pe spate). Ne aducea, de obicei, pâine proaspătă, salam și roșii. Nimic pe lume nu era mai minunat decât veselia acestei gustări, când EA revenea acasă. De Florii, mergeam la biserică
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Floriile.html [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
de obicei, pâine proaspătă, salam și roșii. Nimic pe lume nu era mai minunat decât veselia acestei gustări, când EA revenea acasă. De Florii, mergeam la biserică, cu haine noi. Era ca o „parada modei” (inclusiv după ce m-am măritat). Taică-meu avea scaun cumpărat și le explica „vecinilor”: „ăla mic, e ăla mare...ăla mare, e ăla mic”. M-am prăpădit de râs (ginerele cel mare era mai scund, iar cel înalt era ginerele cel mic!). Întotdeauna de Florii aveam
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Floriile.html [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
anii de când învață la acel liceu s-a schimbat, deși altminteri nu prea pare. Tot un zănatic a rămas, așa cum era de mic, de pe vremea când îl chelfăneam pentru că nu dorea să învețe. Cât ne-am străduit și eu și taică-su să-l determinăm să aibă un viitor strălucit, nu ca noi oameni necalificați și fără studii. El este nădejdea noastră de a ajunge mai departe decât noi sau ca ceilalți frați și surori. Un tânăr atât de talentat cum
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
taurii, dar nu nu le-a mers vicleșugul, nu mi-au ieșit banii. Gândeam la băiatul ăsta, Gabi, elev în clasa a XII-a la Grupul școlar „Petrache Poenaru„ din orașul Bălcești, județul Vâlcea, care lucra cot la cot cu taică-său și mă uitam cum alegea fiecare vită să o ducă la locul ei. Știa rostul fiecăreia. Începuse să amurgească și mă grăbeam să plec. Am ieșit la poartă cu privirea pe fânul înșirat pe la ușile graj- dului. Câinii se
ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1452692903.html [Corola-blog/BlogPost/340357_a_341686]
-
clasa a XI-a la același grup școlar din Bălcești. O cunoșteam de când era în clasele primare. Acum e elevă de liceu, e mare, dar și frumoasă. De harnică nu mai încape vorbă. În zilele libere, în vacanțe, ajută pe taică-său la mulsul vacilor și caprelor, când alte fete de seama ei se-nghesuie la discoteci, își petrec timpul prin baruri consumând băuturi alcoolice, fumând și... alte multe drăcovenii. Mirabela plimbă zilnic două-trei ore cele 25 de capre pe care
ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1452692903.html [Corola-blog/BlogPost/340357_a_341686]
-
avea vreo șaisprezece ani, îl iubea pe un băiat, care plecase la București și devenise erou - vai, ce a mai plîns, zile la rînd - și, de atunci, o luase razna și viața ei, maică-sa muncea cu ziua prin sat, taică-său era șofer la Sibiu, pentru că acolo îi găsise de lucru un prieten, iar ea se chinuise să-și facă un rost în lume, dar în care lume?! După o perioadă de plimbări pe la tot felul de buticuri prăpădite, unde
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
ochiul necuratului, ptiu!, și m-a luat acasă și de atunci nici n-am mai vorbit cu ea despre întîmplarea aia, pînă a murit, săraca ... Și, ce să vezi ... uite așa, ca în povești, fraților! Alupupăzan i-a dat lu' taică-său cu toporu în cap, pentru că bătrînul îi dăduse moneda unui învățător dintr-un sat apropiat, care era numismat, pe o damigeană de țuică ... Și Cezar Dunăreanu a tăcut îngîndurat și abia a mai șoptit, după o vreme: Te pomenești
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Ganduri > DESPRE GELOZIE Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Discutam odată cu soră-mea ... De fapt e vorba de o soră vitregă, fata soției lui taică-meu. Când voiam să șocăm pe cineva ne prezentam: soră și frate, între noi sunt patru luni diferență. Discutam odată cu soră-mea ... Ea susținea că gelozia feminină e mai legată de suflet, iar cea masculină de trup. - Dacă prietenul meu
DESPRE GELOZIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405851538.html [Corola-blog/BlogPost/349369_a_350698]
-
morții morți din Teleorman! * Duminică e ultimul lor bal, Când vor vota Traian și Decebal, Să nu vă fie teamă când, la vot, Îl veți vedea pe grecul Herodot! * Poftiți, vă rog, la vot, Maică Precista, Nu sta pe gânduri, Taică Burebista, Ești un mort dârz, viteaz, cu mintea trează, Intră-n cabină deci și ne votează! * Cu mortul viu spre secție călcând, Eu vă transmit acum un ultim gând, La PSD tot mortu-i dezinvolt, Trăiască morții din județul Olt! DUMITRU
BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1441528360.html [Corola-blog/BlogPost/381907_a_383236]
-
De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am arătat, Mărian Frântu
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
surori ale ei de curând fătate, el nu oprise decât doi căței, zicea că nu are ce face cu cățelele. Mi-a fost tare greu să aleg una dintre cele patru cățele condamnate la moarte, dar n-am avut încotro, taică-meu mi-a zis categoric: una și atât! Am ales-o fiindcă-mi plăcuse părul ei alb cu pete negre și, mai ales, privirea ei ciudată. Eu i-am dat numele Molda, dar tatăl meu i-a zis Lisaveta. În
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
auzit concluzia finală. La câteva zile, când tataie trecut pe la noi, mami i-a spus: -Bine, tăticule, ai adus un borcan mânjit cu untură, de s-a supărat și proprietăreasa când i-am spus că mi-a dispărut untură. -Aoleu, taică, i-a răspuns acesta fâstâcit, nu eu l-am pus; asta este vina Susanei. Ne-am zăpăcit de cap cu atâtea probleme la țară. Am respirat și a doua oară liniștită. Dosarul cu untura era închis; scăpasem ușor de data
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
fie ceva...deochiat în text)...când eu știam să înjur, ca un birjar, de la copiii de pe stradă. După minim 20 de pagini...poate, mă lasa și pe mine la joacă. Mai târziu, când ea n-a mai fost, după grădinărit, taică-meu își lectura ziarele preferate și revistele de specialitate, iar noi, fetele, treceam la bucătărie, să-i lăsăm mâncare pentru toată săptămâna. Ca nevastă, 1 Mai era scurt...el se îmbăta...acasă la noi sau la soră-sa. Dacă era
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 by http://confluente.ro/1_mai_corina_lucia_costea_1335863574.html [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
prin câte a trecut și el. În lumea satului, e greu să explici cum de-ți alegi mireasa ...cu părinți nevăzători. “Dar dacă ... ” Ei bine...și-a asumat inginerașul acel...”dar dacă” ... și a fost “răsplătit”cu o fată ... bucățică taică-său! Cu timpul, el a recunoscut că Ela are potențial și s-au mutat la Timișoara. N-a fost examen pe care ea să-l dea și să nu-l ia. Într-o societate “coruptă până-n măduvă“, Ela e dovada
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 by http://confluente.ro/1_mai_corina_lucia_costea_1335863574.html [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
și pe mine! „Ba să vă omorâți amândouă, curve nenorocite!”, a țipat omul cu onoarea „murdărită” de nesocotința mea și nu m-a lăsat din bătaie până nu și-a răcorit sufletul său, cel foarte masculin. Pentru mine, bătaia lui taică-meu a fost ca o binecuvântare. Chiar am simțit nevoia să-mi alin într-un fel remușcările pentru greșeala făcută. Greșeală?...Hm! a zâmbit Maria: de atâția ani îmi dorisem această miraculoasă greșeală pe care trupul meu de femeie pătimașă
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1485170947.html [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
întârzia. Comuna se golise de toți bărbații tineri. Aproape toți dintre ei fusese încorporați, mobilizați și repartizați la unitățile ce se pregăteau să plece pe front. În imaginea păstrată în memoria sa mai văzu prima și ultima scrisoare trimisă de taică-su, o carte poștală ce avea și o ștampilă dreptunghiulară „CENZURAT”, din care a reținut că-i scria mamă-sii: „Mărgăretă, să ai grijă de copii, că de-acum sunt numai în seama ta... Dumnezeu să-ți ajute!”. Și atât
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496027265.html [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
și poze, toate îngrămădite în sertarul mesei din odaia bună. ...S-a văzut apoi în clasă, la școală, când toți copiii și dascălii l-au primit ca pe un fiu de erou căzut la datorie pentru Patrie. Pentru jertfă, lui taică-su i s-au adus laude ce l-au făcut pe copil să fie mândru că-i fiul lui. Plânsese destul acasă în seara și noaptea aceea, așa că aici, în fața tuturor, a vrut să arate că știe să fie bărbat
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496027265.html [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]