414 matches
-
minute de respirație diafragmatică profundă, ori de câte ori vă simțiți tulburat din punct de vedere emoțional, dar nu începeți o ședință propriu-zisă înainte de a vă fi calmat în totalitate; evitați practicarea exercițiilor qi gong în timpul furtunilor cu tunete și fulgere, în timpul uraganelor, taifunurilor, cutremurelor și al altor fenomene meteorologice extreme sau dezastre naturale. Sistemul energetic uman reacționează direct la schimbările vremii sau ale energiei mediului înconjurător, de aceea, atunci când aceste schimbări sunt extreme sau bruște, ele pot produce dezechilibre neașteptate sau extreme la
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
apar mai multe cărți: culegerile de scrieri cu caracter publicistic și memorialistic O lume nouă (1919), Răboji pe bradul verde (1920), Toamne de odinioară (1924), Scrisori către Simforoza. În Pământul Făgăduinței (1930), romanele Roxana (1930), Papucii lui Mahmud (1932), Doctorul Taifun (1933), La răspântie de veacuri (I-II, 1935), piesa de teatru Rița Crăița (1942) ș.a. Un moment de însemnătate majoră pentru cultura românească este apariția, în 1938, a traducerii integrale a Bibliei, realizată în colaborare cu Vasile Radu. După august
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
consacra ridicării „aproapelui sărac și osândit” fără a se subordona celor avuți, el își vede amenințată și virtutea fecioriei. Exasperat, măcinat de nehotărâre, se destăinuie epistolar duhovnicului său de departe, căruia îi mărturisește „groznica văpaie”, chinul lui. În romanul Doctorul Taifun, un conclav improvizat de bărbați judecă, în prezența ei, o tânără Magdalenă de care unii dintre ei beneficiaseră. Ideea structurantă a scrierii e cuprinsă în pledoaria în spirit evanghelic pentru înțelegere și iertare. De cu totul alt tip e Papucii
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Cartea creștinului ortodox, București, 1926; Meditare la Rugăciunea Domnească, adică la „Tatăl nostru”, Arad, 1927; Răbdare și nădejde, București, 1928; Caligraful Terțiu, București, 1929; Roxana, București, 1930; Scrisori către Simforoza. În Pământul Făgăduinței, București, 1930; Papucii lui Mahmud, București, 1932; Doctorul Taifun, București, 1933; Nuvele și schițe, București, 1934; La răspântie de veacuri, I-II, București, 1935; Elemente (în colaborare cu Vasile Radu), București, 1935; În grădinile Sf. Antonie, București, 1942; Rița Crăița, București, 1942; Vlahuță, București, 1944; Din legăturile bisericești româno-ruse
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
îngr. și pref. Teodor Tihan, Cluj-Napoca, 1974; Prin țară, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1975; Opinii literare, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979; Nuvele și povestiri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1979; Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, postfață Adrian Anghelescu, București, 1983; La răspântie de veacuri, îngr. și postfață M. Barbu, Craiova, 1991; Zile basarabene, îngr. și introd. Gh. Cunescu, Chișinău, 1993; Opere, I-VII, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1994-2002. Traduceri: Anatole France, Paiața Maicii
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
și sinteza de mâine, ALA, 1927, 326; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 84-92; Sebastian, Jurnal, 315-326; Constantinescu, Scrieri, III, 27-47; G. Călinescu, „Papucii lui Mahmud”, ALA, 1932, 579; Al. A. Philippide, Gala Galaction, ALA, 1932, 581; G. Călinescu, „Doctorul Taifun”, ALA, 1933, 676; Perpessicius, Opere, III, 290-295, IV, 206-210, 311-314, V, 234-239, VII, 196-199; Iorga, Ist. lit. cont., II (1986), 254-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 229-232; Biberi, Études, 36-38; Vianu, Arta, II, 88-95; Călinescu, Ist. lit. (1941), 601-603, Ist.
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
nunții de G. Călinescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Ion Sântu de Ion Marin Sadoveanu, Maidanul cu dragoste de G.M. Zamfirescu, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, Calea Văcărești de I. Peltz, Doctorul Taifun de Gala Galaction, proze de Hortensia Papadat-Bengescu (Arpegii în jurul muntelui, Vizită la cancelarie), Camil Petrescu (din volumul Rapid-Constantinopol-Bioram), Ion Călugăru, F. Aderca, Neagu Rădulescu, Ion I. Cantacuzino, Mihail Celarianu ș.a. Notabile sunt prezența lui E. Lovinescu (cu un fragment despre
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
întreg, I-II, Timișoara, 1994-1999; Aron Cotruș. Viața și opera, Timișoara, 1996; Ipostaze critice, Timișoara, 2001; Literatura română contemporană, vol. I: Poezia, Timișoara, 2002. Antologii: Merele din Eden, pref. edit., Timișoara, 1975. Ediții: Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, Timișoara, 1986; St. O. Iosif, Poezii, Timișoara, 1988; Aron Cotruș, Poezii, I-II, Timișoara, 1991, Peste prăpastii de potrivnicie, pref. edit., București, 1995, Opere, I-II, pref. edit., București, 1999-2002; Anton Pann, Povestea vorbii, Timișoara, 1991; Liviu Rebreanu, Nuvele, postfața
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Cincizeci de ani de la reprezentarea comediei „O scrisoare pierdută” a lui I. L. Caragiale). Colaborează cu poezie I. U. Soricu, Ilariu Dobridor și Virgil Tempeanu. Pompiliu Constantinescu semnează cronica literară la romanele Velerim și Veler Doamne de V. I. Popa, Doctorul Taifun de Gala Galaction și Golia de Ionel Teodoreanu. Virgil Tempeanu traduce din Gottfried Keller. A.S.
LANURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287744_a_289073]
-
Zborul harpiilor (1972), mai bine realizat sub raportul coagulării faptelor decât cele precedente, dar tezist, cu antiteze marcate ideologic (comuniști și legionari, eroism și ticăloșie etc.), așa cum vor fi și Baladă pentru locotenent (1975), Înfrângerea lui Thanatos (1977), Paloma și taifunul (1979) și Sărutul meu pentru întreaga lume (1982). Povestirile și nuvelele din Noaptea despărțirilor (1980) sunt, în mare parte, localizate în lumea satului sau a periferiei orașului: muncitori la căile ferate, lucrători cu ziua la câmp, tineri fără căpătâi, dar
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
se adaugă interferența cu absurdul și umorul negru. SCRIERI: Drum spre liniște, București, 1965; Ultima declarație, București, 1967; Nopți albe la judiciar, București, 1972; Zborul harpiilor, București, 1972; Baladă pentru locotenent, București, 1975; Înfrângerea lui Thanatos, București, 1977; Paloma și taifunul, București, 1979; Noaptea despărțirilor, cu o prezentare de Fănuș Neagu, București, 1980; Titus Bostan și ziditorii lumii, București, 1981; Sărutul meu pentru întreaga lume, București, 1982; Titus Bostan și stupina cu viespi, București, 1984. Repere bibliografice: Anton Bălan, Întrebare fără
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga proză explicit literară e de caracter autobiografic asumat: „Biografia mea - dezvăluie scriitorul - este uriașa ladă din care am scos pe rând și voi scoate și mai
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
întâi trăită în acest chip emoțional, și retrăită, a doua oară, în momentul elaborării ei. Alte explicații teoretice prozatorul nu cunoaște. EUGEN SIMION SCRIERI: Poeme simple, București, 1927; Moara piticilor (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1931; Albe, București, 1937; Taifunul, București, 1937; Clopotul de aur, București, 1939; Pomul roșu, București, 1940; Iarba fiarelor, București, 1941; Oameni cu joben, București, 1941; Anii de fum, București, 1944; Zile de lagăr, București, 1945; Secolul omului de jos, București, 1946; Complotul..., București, 1947; Desculț
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Pimen Constantinescu, „Antologia poeților tineri”, „Sibiul literar”, 1934, 3-6; Petre Pandrea, „Tălmăciri din Serghei Esenin”, VR, 1934, 7; Cioculescu, Aspecte, 115-119, 167-177, 358-360, 451-452; Mircea Eliade, Generația în pulbere, VRA, 1936, 438; G. Călinescu, „Albe”, ALA, 1937, 886; Octav Șuluțiu, „Taifunul”, F, 1937, 10; Vlaicu Bârna, [Zaharia Stancu], RP, 1937, 5 707, 5 724; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 103; Emil Gulian, „Albe”, RFR, 1938, 5; Ion Biberi, „Albe”, „Lumea românească”, 1938, 490; Streinu, Pagini, IV, 59-68; Ieronim Șerbu, „Pomul roșu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ansamblu este cel al omenirii ajunse într-un înaintat stadiu de civilizație, care, prin puterile date de tehnica contemporană, domină natura în manifestările ei obișnuite (nu și în cele excepționale, cum sunt cutremurele, erupțiile vulcanice de amploare, uraganele de felul taifunurilor sau tornadelor, marilor inundații). Dar tocmai datorită amplificării puterii omului, societatea efectuează imixtiuni hotărâtoare în transformarea naturii locurilor. Schimbările sunt parte din viața noastră zi de zi... Avem răsturnări de valori... Suntem victime ale crizei existențiale... Și, în loc să identificăm rolul
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
Medalionul, București, 1943; Boris Polevoi, Povestea unui om adevărat, Bucuești,1955 (în colaborare cu Natalia Stroe); Henry Fielding, Tom Jones, I-II, București, 1956 (în colaborare cu Al. Iacobescu); Claude Anet, Ariana, București, f.a., Țărmul dragostei, București, f.a.; Josef Conrad, Taifun, București, f.a.; Jean Jaurès, Civilizație și socialism, București, f.a.; Rudyard Kipling, Sinucigașul, București, f.a.; Em. de Las Cases, Napoleon la Sfântă Elenă, București, f.a.; J. H. Rosny, Ispititoarea, București, f.a. Repere bibliografice: Eugen Relgis, „În seara de Crăciun”. „Pentru zilele
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
se rostogolea pe mare ca un fel de damigeană umplută cu aer. Corabia era încărcată în partea de sus, întocmai ca un student famelic, cu capul plin de Aristotel. Mare noroc am avut că n-am primit atunci vizita unui taifun. Tocmai în perioada aceea, bunul meu prieten păgîn, sărmanul Queequeg, s-a îmbolnăvit de niște friguri care erau cît pe ce să-l răpună. în treacăt fie spus, în profesiunea asta, a vînătorilor de balene, nu există sinecuri; rangul și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că moartea îi și răsucește cadavrul, îndreptîndu-l într-o altă direcție. O, tu, mohorîtă jumătate hindusă a Naturii, care i-ai durat din oasele înecaților tronul, undeva în miezul acestor mări fără verdeață - regină păgînă, îmi vorbești în graiul ucigătoarelor taifunuri, dar și în cel al liniștii de mormînt ce le urmează. Balena asta a ta, care și-a întors capul către soare, apoi s-a răsucit la loc, mi-a dat o învățătură. O, tu, coapsă vînjoasă, încinsă cu trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
veșnic verzi și îmbălsămate. Cerurile cele mai luminoase ascund fulgerele cele mai ucigătoare: superba Cuba cunoaște uragane care n-au măturat niciodată pămînturile cuminți din miazănoapte. Tot astfel, în aceste strălucitoare mări japoneze, marinarul întîlnește cea mai cumplită dintre furtuni, taifunul. Acesta se dezlănțuie uneori din senin, întocmai ca o bombă care explodează pe neașteptate deasupra unui orășel adormit. în ziua aceea, către asfințit, Pequod nimeri într-un taifun care-i smulse pînzele și-l lăsă cu catargele despuiate, în bătaia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în aceste strălucitoare mări japoneze, marinarul întîlnește cea mai cumplită dintre furtuni, taifunul. Acesta se dezlănțuie uneori din senin, întocmai ca o bombă care explodează pe neașteptate deasupra unui orășel adormit. în ziua aceea, către asfințit, Pequod nimeri într-un taifun care-i smulse pînzele și-l lăsă cu catargele despuiate, în bătaia vîntului năpraznic ce-i sufla din față. Cînd se lăsă întunericul, marea și cerul începură să urle, sfîșiate de fulgere; lumina acestora dezvăluia catargele avariate, pe care fluturau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Un fulger vasu-l frînge. Dar ea pe bot se linge Și coada-n apă și-o împinge - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Ă Ține-ți gura Stubb! exclamă Starbuck. Lasă Taifunul să cînte la harfă, în greement. Dacă ești cu-adevărat viteaz, ține-ți gura! Ă Nu sînt deloc viteaz, n-am zis niciodată așa ceva. Sînt un fricos și cînt ca să-mi dau curaj. Uite ce e, domnule Starbuck, singurul mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Hm, hm, hm! Oprește-te, tunet! Prea mult tună pe-aici pe sus. La ce bun tunetul? Hm, hm, hm! Nu vrem tunete, vrem rom, dați-ne o cană de rom. Hm, hm, hm! Capitolul CXXII FLINTA în toiul taifunului, omul care ținea în mînă echea din os de balenă a vasului fusese trîntit de mai multe ori la pămînt din pricina mișcărilor ei spasmodice, deși echea fusese legată cu parîme duble - e drept, nu prea strîns, deoarece trebuia să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la fiece rafală, timonierul băgase de seamă cu cîtă repeziciune se învîrteau ele pe roza compasului - o priveliște pe care nimeni n-o poate vedea fără să se simtă din cale-afară de tulburat. La vreo cîteva ore după miezul nopții, taifunul slăbi atît de mult în intensitate, încît datorită eforturilor eroice depuse de Starbuck la prova și de Stubb la pupa, rămășițele ferfenițite ale focului și ale gabierelor mare și mic fură scoase de pe vergi și lăsate să fluture în partea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lase catargele doborîte de nici o furtună? Nu și-a sfărîmat el sextantul binecuvîntat, pentru ca acum să navigheze pe bîjbîite prin mările astea primejdioase, numai cu ajutorul lochului, care te induce în eroare?! Și n-a jurat el, chiar în toiul acestui taifun, că nu-i trebuie nici un paratrăznet? Dar cum să lași oare ca un bătrîn descreierat să ducă la pierzanie, odată cu el, echipajul unei întregi corăbii? Da, dacă vasul ăsta pățește o nenorocire - și jur c-o să pățească dacă-l las
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Simbolistica vântului se nuanțează într-un sens: - activ și pozitiv, când creează mișcarea, precum vântul care suflă în pânzele corăbiilor și le permite să înainteze; - pasiv și negativ, când este inutil (vânturi potrivnice, mișcarea giruetelor) sau când provoacă haos (furtuni, taifunuri, cicloane). Natura vântului exprimă de fapt emoția divină: acțiunile favorabile sau defavorabile la adresa oamenilor. Este comparabilă cu modificările respirației în funcție de sentimentele resimțite de om sau de animal. Vântul este și expresia transmiterii sufletului, de la intrarea sa în trup sau în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]