398 matches
-
arte prin apariția așa-numitei Art Nouveau (v. Arhitectura)*** care are o influență majoră asupra dezvoltării arhitecturii și artelor vizuale în Europa și în cele două Americi. În moda vestimentară feminină trei sînt elementele frapante: dispariția turnurii la rochii, apariția taiorului și a fustei pantalon. Rochiile sînt acum mulate pe corp, iar mînecile devin ample. Deși cuvîntul "taior" este de origine franceză (< tailleur = croitor), ideea pare să fi aparținut unui anume (croitor?) englez, Redfern†††††. Cei care lansează moda sînt francezii, nu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și artelor vizuale în Europa și în cele două Americi. În moda vestimentară feminină trei sînt elementele frapante: dispariția turnurii la rochii, apariția taiorului și a fustei pantalon. Rochiile sînt acum mulate pe corp, iar mînecile devin ample. Deși cuvîntul "taior" este de origine franceză (< tailleur = croitor), ideea pare să fi aparținut unui anume (croitor?) englez, Redfern†††††. Cei care lansează moda sînt francezii, nu britanicii. Un reprezentant de frunte al așa-numitei haute couture este Paul Poiret care își deschide o
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sau plisate gen drapaj. Uneori se poartă chiar două fuste: cea de dedesubt este lungă și bine mulată pe corp, cea de deasupra este amplă și mai scurtă. Apare și rochia-sac, lungă pînă la pămînt și cu decolteuri mari. La taior (deux-piecès) jacheta este croită strîns pe corp (pentru a pune în evidență silueta), iar fusta coboară pînă la căputa pantofilor. Silueta iese și mai mult în evidență dacă stofa are dungi subțiri verticale (iluzie optică). Costumul bărbătesc de zi are
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
chin pentru doamne. Apar și ciorapii-plasă. Toți ciorapii sînt susținuți de portjartiere. În anii '30 rochiile se lungesc și se strîmtează, fiind bine mulate pe corp și pensate în talie. Fusta rochiei și fustele în general sînt (foarte) evazate. Peste taioare și pardesie se poartă (aruncate peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă manșon din blană sau stofă asortat la pardesiu sau demiu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
rînduri) și pantalonii destul de largi, cu manșetă** Cravatele erau de lățime medie. După cel de-al Doilea Război Mondial, mai ales în timpul de austeritate prelungită din primii ani, moda este mai săracă, mai simplă, mai modestă și de slabă calitate. Taioarele, rochiile și mantourile de damă au umerii lați și ridicați, după moda masculină. Din economie de material, rochia este mai scurtă și mai strîmtă, iar pantofii trotteur au tocul mai jos (economie de lemn). Tonul acum în materie de modă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sau nu în întâmpinarea ei?! Nu înțeleg de ce te-ai mai întrebat cu atâta nevinovăție, știai că vei ieși încă de cum ai văzut-o intrând în curte, ai ajuns-o la poartă, Bună seara! Îi simt parfumul necunoscut mie, nici taiorul bine croit în culori de, nu i-l recunosc, Oh, Theo! Ce mai faci? în schimb cutia veche a viorii din lemn de vișin cu culoarea dusă pe alocuri e aceeași, mi-amintesc cum păstra în interiorul cutiei lângă arcuș un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe care Îl povesti cartierului luni Întregi, iar tatăl se lăudă că el câștigase pariul și-i pusese soției În brațe trei metri de stofă pe care o cumpărase, În drum, de la un magazin din Bariera Vergului. „Să-ți faci taior!” așa i-a spus și a adormit Îmbrăcat și cu cizmele În picioare. Era 1 iulie 1957, ora șapte și cincizeci și cinci de minute seara. La radio se transmitea emisiunea „Noapte bună, copii”. „De ce zboară ciocârlia atât de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să moară. Am aruncat cheile pe măsuța din hol și mi-am scos imediat pantofii. Consultasem toată după-amiaza la cabinet. Ultimul pacient a fost o femeie vizibil bogată. Cu ochii încremeniți într-o unică expresie, identici cu nasturii mari ai taiorului. Inițialele creatorului de modă imprimate pe nasturii aceia continuau să-mi plutească în fața ochilor, ultimul bobârnac al zilei. Am început să mă dezbrac în drum spre baie. Am intrat sub duș, a sunat telefonul. — Ți-ai cumpărat ceva de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
este însărcinată, o copleșesc cu complimente, pe care ea le primește cu nenumărate zâmbete care îi fac gropițe în obraji și o umplu de lumină. A venit pentru o ecografie, prima. Este soția mea, urcă alături de mine scările, strânsă în taiorul de culoarea antracitului. Manlio ne urmează, glumește, mă invidiază. Elsa este atât de frumoasă în cutia asta tristă de culoarea porumbelului, printre bolnavii care circulă în pijama, pare o actriță venită într-o vizită de binefacere. Palid, obosit, semănând atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
greu, pe care Theodora Îl găsi apăsător În camera supraâncălzită, cu ferestrele bine Închise, și ședea pe jumătate Întinsă Într-un șezlong, fumând o țigară turcească dintr-un portțigaret. Theodorei, așezată drept, În cel mai puțin uzat dintre costumele sale taior, cu mâinile Împreunate În poală, Edith Wharton i se păru pe jumătate grande dame, pe jumătate grande courtisane, zvonurile despre neregulile din viața ei particulară cum nu se poate mai plauzibile. Doamna Wharton recunoscu imediat că nu avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru rolul de vînzător de mașini, apar Faye și fata ei, Lili. Trecînd peste faptul că bătrîna doamnă confirmă că-i o mare actriță, În prima ei scenă arată că se pricepe și la mașini: Îmbrăcată ultra elegant, Într-un taior negru mulat peste ce-a mai rămas din ea, privește-n jur cu ochi de cunoscătoare, cade pe neașteptate-n patru labe, scoate din poșetă o șurubelniță și strînge un șurub de la stopul din stînga spate al unui Cadillac roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
avion a intrat Într-un magazin universal și a ieșit pe partea cealaltă. În timp ce mă apropii de intrare, Încetinesc de la galop la trap și fac o inspecție a hainelor. Pantofi, de același fel, doi? Verificat. Fără vomă de bebeluș pe taior? Verificat. Fusta nu e prinsă În chiloți? Verificat. Sutienul nu e la vedere? Verificat. OK, intru. Parcurg rapid sala mare de marmură de la intrare și Îi arăt scurt permisul lui Gerald de la pază. De când, acum optsprezece luni, au redecorat holul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se auzeau vocile Înfuriate ale părinților noștri: „Dar le-am spus tuturor că tu ești femeie de afaceri, Kath, și că vei putea să ne explici“. M-am pieptănat, m-am dat cu puțin ruj și am cotrobăit după un taior Armani În șifonierul din camera de oaspeți. Voiam să arăt ca femeia pe care Julie le-o descrisese colegelor ei. Punându-mi taiorul, m-am simțit din nou În uniformă: lâna gri impregnată cu mirosul puterii, al banilor care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să ne explici“. M-am pieptănat, m-am dat cu puțin ruj și am cotrobăit după un taior Armani În șifonierul din camera de oaspeți. Voiam să arăt ca femeia pe care Julie le-o descrisese colegelor ei. Punându-mi taiorul, m-am simțit din nou În uniformă: lâna gri impregnată cu mirosul puterii, al banilor care se fac și al acțiunii energice. L-am Îndesat pe Ben În scaunul pentru bebeluși - a crescut prea mare, trebuie să cumpăr alt scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
suspine. Cineva plângea. Cineva plângea în dormitorul alor mei. Am deschis ușa speriată, fără să mai ciocănesc. Am văzut-o pe mama chircită pe pat. Plângea în hohote, cu fața înăbușită în pernă. Era îmbrăcată frumos, ca de obicei, în taiorul ei roz din lână, era coafată, ca de obicei, și plângea. Plângea în hohote, cu sughițuri. — Mama! am rostit eu în șoaptă, cu greutate. Ce s-a întâmplat? Nu m-a auzit. Mă tulburau nemăsurat lacrimile ei, plânsul ei cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mari nume ale culturii române, le trimitea invitații cu transport, cazare și masă incluse, le organiza cu mare tam-tam conferințe la care nu venea nimeni. Dacă nu le socotesc pe cele câteva profesoare aflate aproape de vârsta pensionării, Îmbrăcate corect În taioare și Însoțite de elevele olimpice la faza județeană și membre ale grupului de recitări Floare albastră. Au avut loc două asemenea Întruniri, s-au prins Însă și ăștia cum stă treaba cu librarul nebun din Arad, n-au mai venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sunt doar un pic obosit. Din spatele unei uși întredeschise, apare Sofia Hagiaturian. Înaltă, bine făcută, încă frumoasă, cu un cap cochet de bucle castanii, arată vârsta nedefinită a femeilor obișnuite să viziteze de timpuriu saloanele cosmetice. Linia severă a costumului taior bleumarin completează perfect privirea albastră în spatele căreia se ghicește inteligența rece, lucidă, care o ajutase să supraviețuiască în mlaștina perfidă și necruțătoare a marilor afaceri. Domnule Rădulescu! Vocea un pic îngroșată trădează o veche fumătoare. Ce surpriză plăcută! Mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îmi place mie. Mulțumesc (sp.) 3 Pentru nimic (sp.) 4 Tatăl Nostru care ești în ceruri (sp.) 5 Minte sănătoasă în corp sănătos (lat.) 6 Plutonier (ger.) 7 În mitologia greacă cel care călăuzește sufletele morților peste apa Styxului 8 Taior (fr.) 9 Amorul este un copil pribeag/ Care nu a cunoscut niciodată legea..." (fr.), versuri din opera Carmen a compozitorului francez Georges Bizet (1838-1875) 10 Înalta societate (eng.) 11 Nebunatică (fr.) 12 Petrecere în grădină (eng.) 13 Personaj fictiv din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
atunci când o dădusem pe Matilda uitării, după ce mă făcuse toată ziua ridicol. Și astăzi mi se întîmplase același lucru. Îi aruncai o privire. Stătea nemișcată ca o statuie, cu obrajii în palme, părul bogat, castaniu, i se revărsase peste mâini. Taiorul negru i se mula pe corp, genunchii stăteau strânși unul lângă altul, și privirea mea piezișă întîrzie căutând frumoasele ei glezne. Ca un val care spală în câteva clipe o plajă murdară și îi redă frumusețea ei de la începuturi, amintirea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
melancolie senină de fată visătoare și liniștită căruia acum absența speranței îi dădea parcă o bucurie adâncă a eliberării de o povară. Urcă sprintenă scara verandei și trecu pe lângă mine fără să-mi arunce vreo privire. Se îmbrăcase într-un taior negru, bine croit, și își făcuse un coc sever, care în loc s-o îmbătrînească, dădea chipului ei o atât de firească distincție încît tresării cu putere când o văzui de-aproape, ca, totdeauna în fața unei femei cu coc cu o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
începusem s-o cunosc) și zise cu un stins regret "Și cum, nu putem și noi să ne plimbăm puțin!?" Ca și cum nu ne-am fi plimbat! Ca și când n-ași fi invitat-o să luăm masa împreună! Era îmbrăcată într-un taior de toamnă, maron, dar amestecat cu mult verde și care îi preciza o oarecare siluetă... O contemplai cum se îndepărta, fără să se uite înapoi, cu pași fermi, dar totuși parcă în același timp ezitanți, după ce la întrebarea ei care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gândeai ca Socrate ("ce de lucruri de care n-am nici o trebuință") sentimentul de detașare era același... Ia te uită cum seamănă fata aceea cu casiera noastră... La primul colț... Reapăru în față... Hm! Cum să semene, e chiar ea, taiorul ei verde... Nu se dusese deci acasă?... Dispăru... Ușa batantă a braseriei se puse apoi în mișcare... o mișcare lentă, parcă a unui copil care n-avea destulă putere s-o împingă mai energic... Era ea... Se opri lângă ușă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mașini agățați de-o servietă, scoteau din buzunare dischete extraplate și USB-uri de dimensiunea unor supozitoare, circulau fără pauze, ca metroul, 14 ore din 24, 7 zile din 7, îmbrăcați frumos, la costum (femeile pe tocuri mici, comode, în taior și cu ochelarii în cutiuța căptușită cu velur), cei mai norocoși zburau dintr-o parte într-alta cu mașini pe care erau desenate sigle și nume cât portiera de mari, urcau, coborau, urcau la loc, vorbeau tare la telefoane mobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau reținerile noastre nu puteau ajunge. Îmi imaginam că eu sunt inspector, iar Maria, o funcționară de la Poștă. Purtam amândoi uniforme bleu, eu sacou drept și cravată groasă de tergal, ea șepcuță neagră pe cap și reverele cămășii desfăcute peste taior. În piept îi strălucea o siglă cu numele și funcția, prinsă cu un ac de siguranță de cămașă, chiar deasupra sânului: când respira, numele i se mișca odată cu sânul, indicându-i responsabilitățile. O controlam în modul cel mai sever, forțând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în care se află strânse toate vrăjile: trebuie arsă, dat fiind că reprezintă sursa primordială de putere. Fiecare idiosincrazie se poate împlini cu ajutorul ei. Helen Hoover Boyle anunță ceva special din chiar momentul în care apare: „Helen e îmbrăcată cu taior alb și pantofi asortați, dar nu alb ca zăpada; e mai degrabă albul acela când mergi la schi într-o stațiune de lux din Canada, cu mașină închiriată și șofer la dispoziție, cu 14 valize asortate și apartament la hotel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]