308 matches
-
text de 5 000 de caractere Tao teh ching, înainte de a pleca în munți călare pe un bivol, după care nu a mai fost văzut niciodată. Zhuang Zi: moștenitorul spiritual al lui Lao Zi și cel mai mare scriitor al taoismului, a trăit în secolele al III-lea - al IV-lea î.e.n., fiind renumit pentru comportamentul său neconvențional și pentru ascuțitul simț al umorului. Lee Shao-chün: alchimist taoist personal al împăratului Wu Di din dinastia Han; în 133 î.e.n. a realizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
plumb și alte ingrediente, acesta fiind primul caz înregistrat de alchimie. Liu An: nepotul împăratului Chengdi din dinastia Han și autorul câtorva texte importante despre filozofia taoistă și despre alchimie; a murit în anul 122 î.e.n. Wu Hsien: adept al taoismului din dinastia Han, a scris în exclusivitate despre tao cu yin și yang ca fiind calea spre sănătate și longevitate. Liu Hsiang: alchimist al împăratului Xuandi din dinastia Han, a petrecut anii 60-56 î.e.n. încercând în zadar să realizeze un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Hsiang: alchimist al împăratului Xuandi din dinastia Han, a petrecut anii 60-56 î.e.n. încercând în zadar să realizeze un Elixir al Nemuririi extern pentru împărat. Mai târziu, a scris și comentat multe texte taoiste despre alchimie. Liu Ching: adept al taoismului din dinastia Han, a luat timp de 130 de ani un Elixir al Nemuririi extern al cărui ingredient principal era mica; conform documentelor dinastice, încă mai trăia și practica tao la curtea regelui Wu al regatului Wei, cu mult după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
criptici, acest text abundă în informații ezoterice despre alchimie, igienă, dietă și yoga sexuală. Chang Tao-ling: a pus bazele unui cult taoist al sănătății la jumătatea secolului al II-lea e.n. și mai târziu s-a autoproclamat „Învățătorul Ceresc” al taoismului; pretindea că are puterea de a se reîncarna în propria odraslă; descendenții săi au devenit în mod oficial „papii taoiști” ereditari ai celei mai populare Biserici taoiste din China, până când comuniștii i-au expulzat în 1950; a murit în jurul anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
populare Biserici taoiste din China, până când comuniștii i-au expulzat în 1950; a murit în jurul anului 174 d.Hr, la vârsta de 123 de ani. Hua Tuo: unul dintre cei mai mari medici ai Chinei și un adept împlinit al taoismului, Hua Tuo a elaborat primul anestezic din China și a fost un pionier în domeniul chirurgiei; a elaborat exercițiile ritimice tao-yin bazate pe formele animale; a fost executat în anul 220 d.Hr, la scurt timp după ce a împlinit 100
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
la scurt timp după ce a împlinit 100 de ani. Wang Pi: unul dintre cei Șapte Înțelepți ai Pădurii de Bambus, a scris cel mai important comentariu pe marginea lucrării Tao teh ching și este considerat a fi fondatorul Școlii de taoism a „Conversației Pure”, la jumătatea secolului al III-lea e.n. Chi Kang: un alt Înțelept excentric al Pădurii de Bambus, a fost un mare învățat și poet și a scris multe eseuri despre lăută și despre tao pentru cultivarea vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Înțelepți, a practicat reținerea respirației prin scufundarea timp de ore în șir în iazul din spatele casei sale. Ko Hung: autorul volumului Pao pu tze (Cel care îmbrățișează piatra nesculptată) și unul dintre cei mai mari alchimiști și scriitori prolifici ai taoismului, Ko Hung a fost un practician avid al regimurilor taoiste pentru sănătate, sex și longevitate în secolul al IV-lea e.n.; și-a început viața ca înțelept confucianist, dar a început să practice tao la mijlocul vieții. Tao Hung-ching: medic taoist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pictor al dinastiei Song, Su a trăit din anul 1036 e.n. până în 1101 și a adoptat respirația profundă taoistă și alte regimuri de sănătate; de asemenea, a fost interesat și de alchimia externă. Zhang Qun: cel mai mare adept al taoismului în viață la momentul cuceririi Chinei de către Ginghis-Han; Marele Han l-a chemat la comandamentul său din Afghanistan în anul 1219 și a fost atât de încântat de discursul lui, l-a desemnat conducător al vieții religioase din China. Chao
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
din secolul al XIX-lea e.n., adept al nemuririi spirituale și autor al volumului Yoga taoistă, unul dintre cele mai autentice și mai detaliate ghiduri pentru alchimia internă a nemuririi spirituale scrise vreodată. Lee Ching-yuen: maestru fitoterapeut și adept al taoismului din Sichuan, s-a născut în 1678 și a murit în 1936, la vârsta de 256 de ani; era susținător al folosirii ginseng-ului, usturoiului și a buricului-apei (Hydrocotyle asiatica minor) pentru sănătate și longevitate; mentor al generalului yang Sen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
tehnologiei sofisticate. Radiația pe care o menționați în cazul acestor „enzime” este qi-ul acestora care se eliberează pe măsură ce enzimele acționează în sistem. În acest caz, putem vedea un acord remarcabil între părerile unui medic occidental luminat și un practician al taoismului tradițional. Din moment ce regimurile alimentare „civilizate” constau aproape în întregime în alimente gătite, procesate și rafinate artificial, acestea ajung să fie complet lipsite de enzimele lor originale. În consecință, corpul este nevoit să producă enzimele de care are nevoie pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ciocul în propriul anus, scuipând apa cu forță spre intestine, pentru a elimina resturile putrezite și alte reziduuri lăsate de regimul său alimentar pe bază de pește. Cine le-a învățat pe aceste păsări să facă asta? Natura. Și adeptul taoismului nu respectă nici un maestru mai mult decât natura. Până și pronunțarea cuvântului colon ne face să ne stânjenim în ziua de azi. Dacă îi sugerați cuiva să-și treacă 20 de litri de apă caldă prin colon, stânjeneala se transformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și este asociat organelor și glandelor sexuale. Centrul inferior, ce funcționează ca un fel de magnet pentru atragerea energiei, se numește qi-hai, tradus literal ca „Marea de Energie”, fiind punctul asupra căruia se concentrează mintea în timpul exercițiilor de respirație. Adepții taoismului acordă o importanță extraordinară ombilicului. Medicul Chang Chin-chiou din dinastia Qing descria rolul ombilicului în comentariul său la Tratatul clasic de medicină internă al Împăratului Galben: Omul se naște având legat de ombilic cordonul ombilical, iar ombilicul este legat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
capsulele spațiale, indiferent dacă orbitau în spațiu sau se antrenau pe Pământ. Le-a luat oamenilor de știință câțiva ani să-și dea seama care era problema, cu toate că ar fi găsit răspunsul imediat dacă ar fi consultat un adept al taoismului sau un yoghin indian. Un raport realizat de o firmă care produce generatoare de ioni negativi pentru programele spațiale, citat în excelenta carte despre respirație a lui Andre van Lysebeth Pranayama: The Yoga of Breathing, afirmă: Din cauză că este complet metalică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu temperaturi ridicate și cu unclimat umed au tendința de a avea nasul scurt și turtit, cu nări largi, deoarece aerul pe care îl respiră este deja cald și umectat. În zonele cu un climat rece și/sau uscat, adepții taoismului trebuie să expire întotdeauna pe nas, pentru a reda căldura și lubrifierea împrumutată de la „cornete” în timpul inspirației, prin intermediul căldurii și umidității din plămâni. În zonele cu un climat cald și umed, expirația pe nas nu este numai permisă, ci uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
deoarece permite circulația completă a sângelui către toate părțile corpului și stimulează fluxul liber de energie prin meridiane. Poziția în picioare oferă și beneficii maxime obținute de pe urma pantei de potențial dintre Cer (cap) și Pământ (picioare). Postura folosită de adepții taoismului se numește postura „Calului” deoarece se aseamănă cu poziția pe care o adoptăm atunci când încălecăm un cal (figura 3.4). Maeștrii antici spuneau: „Un om este doar atât de puternic cât e și calul său”, referindu-se nu la animalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dedică timpul cultivării spiritului prin meditație. Majoritatea medicilor chinezi practică și exerciții de stil ușor și respirație profundă, iar misticii taoiști își mențin corpul în formă practicând artele marțiale și consumând plante medicinale. Ca și cu toate celelalte aspecte ale taoismului, exercițiile constituie un întreg în care totalul este mai mare decât suma părților. Nu poate fi fragmentat în părți fără a pierde din beneficiile sale terapeutice. Bodhidharma a ajuns la bine-cunoscutul templu Shao Lin din centrul Chinei. O parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și-l propunea presupunea să îmbunătățească forma fizică pe călugării chinezi de acolo, deoarece erau toți rigizi și pe jumătate invalizi din cauza meditației prelungite în poziția lotusului, fără practicarea exercițiilor fizice. Deși era budist, Bodhidharma a fost influențat puternic de taoismul chinez și, până în ziua de azi, este considerat sfântul ocrotitor al artelor marțiale din China, Coreea și Japonia. Chipul său posomorât și încruntat, cu ochii săi pătrunzători și cu perpetua barbă de o zi, rămâne una dintre temele preferate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
4.21. Împingerea munților. Observați că ambele siluete sunt reprezentate dintr-o parte; direcția propriu-zisă a înfigerii trebuie să fie exact înainte, brațul drept și cel stâng încrucișându-se la nivelul ombilicului. Beneficii: acesta este un exercițiu foarte vechi, aparținând taoismului și artelor marțiale, și recomandat de maeștrii străvechi pentru acumularea și echilibrarea qi-ului, mai ales la nivelul canalelor din brațe. Practica îndelungată va intensifica fluxul rapid al qi-ului spre mâini, de fiecare dată când acestea sunt întinse pentru luptă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
permite, la rândul său, anticorpilor naturali să apară la fața locului pentru a dizolva și a elimina celulele toxice și a restabili integritatea celulară a țesuturilor afectate. Masajul terapeutic Automasajul a fost folosit din cele mai vechi timpuri de adepții taoismului, pentru a elimina oboseala, a restabili circulația, a echilibra energiile yin și yang, a stimula organele și glandele și a tonifica mușchii și ligamentele. Una dintre formele de masaj terapeutic este presopunctura, care folosește stimularea profundă cu ajutorul degetelor a punctelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
una dintre cele mai bune metode preventive împotriva bolilor și a morții premature. Dacă învățați să respirați corect abia când sunteți pe patul de moarte, va fi puțin cam târziu în cursa spre sănătate și longevitate. „Să fie lumină!” Adepții taoismului și-au dat seama de beneficiile medicale ale luminii soarelui încă de acum mii de ani. Volumul Tao Tsang (Comoara tao), compilat acum mai bine de 2 000 de ani, conține numeroase referiri la helioterapie, pe care o numește „metoda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dintre obiceiurile sănătoase și cele nesănătoase. Chinezii abordează subiectului sexualității umane cu un amestec de curiozitate și venerație, așa cum fac în cazul tuturor fenomenelor naturale. Din moment ce relațiile sexuale sunt fundamentale pentru viața oamenilor, la fel ca mâncatul și dormitul, adepții taoismului au devotat mult timp și multă reflecție cercetării fiecărui aspect al acestora și a implicațiilor pe care le au asupra sănătății și longevității umane. Într-o societate care era, din fericire, lipsită de represiuni sexuale, medicii taoiști au analizat îndelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
aspectului yang, iar acest lucru, la rândul său, asigura pacea și armonia din familie. Textele taoiste timpurii nu subliniază relațiile sexuale întreținute cu mai mulți parteneri, ci relațiile prelungite, multiple cu același partener, această viziune apropiindu-se mai mult de taoismul original. Lao Zi, autoritatea supremă în ceea ce privește tao, și-a exprimat punctul de vedere foarte clar în Tao teh ching: Spiritul văii este inepuizabil... Îl puteți consuma cât doriți, nu va secătui niciodată. Cu alte cuvinte, este la fel de benefic pentru sănătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
puternică și activă din punct de vedere sexual, este puțin probabil ca el să necesite forțe externe. Pe de altă parte, dacă ea are o constituție fragilă și o sănătate șubredă care îi determină un libido slab, un adept al taoismului ar trebui, cu siguranță, să întrețină relații sexuale și cu alte partenere din când în când, pentru a putea obține doze suficiente de esență și energie yin. Același principiu se aplică și în cazul unei femei puternice și sănătoase ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să-i ofere doze suficiente de esență și energie yang. Astfel de nepotriviri și necesitatea rezultantă de a „călca strâmb” devin, de obicei, evidente pe măsură ce un cuplu înaintează în vârstă și vitalitatea unuia se târâie în urma celuilalt. Acest aspect al taoismului prezintă probleme doar pentru adepții care pun semnul egal între căsătorie și monogamie. În societățile orientale tradiționale, atât cele din trecut, cât și din prezent, nu se așteaptă ca bărbații însurați să rămână monogami și legăturile externe discrete nu presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
obține sănătatea și longevitatea. Pentru persoanele necăsătorite din societățile occidentale de astăzi, partenerii multipli presupun un conflict relativ redus, dar persoanele căsătorite nu trebuie să se implice deschis în relații extraconjugale decât dacă și soțul și soția sunt adepți ai taoismului și amândoi înțeleg în totalitate principiile și practicile implicate în această abordare. Pentru astfel de cupluri luminate, escapadele ocazionale cu parteneri mai tineri și mai energici nu sunt doar benefice pentru sănătate și vitalitate, ci consolidează și căsătoria în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]