681 matches
-
de muzică Eurovision. Promovarea cea mai semnificativă este facută de postul de televiziune Taraf TV specializat aproape exclusiv în difuzarea de videoclipuri ale interpreților de manele, după cum sugerează și programul postului de televiziune: „Printre emisiunile care vor fi difuzate pe Taraf TV se numară programe de muzică populară, dar și de manele”.. Fanii acestui gen de muzica au lansat o mulțime de posturi de radio pe internet ce transmit <nowiki>manele online</nowiki>. La 1 iulie 2008 a început să emită
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
greu iar duminia s-a mers la biserică și obligator, după prânz, la joc. Jocul s-a făcut în curtea bisericii fie iarnă, fie vară și a fost prezent întreg satul. A cântat fanfara „lu Bubulesa” înființată în 1929 și taraful „lu Nuțu și Tucu Iambor”. Apoi a venit războiul. După răzbi, jocul s-a făcut la „Uniune”. „Uniunea” a fost o casă veche cu mai multe încăperi care s-a aflat pe locul Căminului Cultural de astăzi și unde și-
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
n. 1807, București - d. 1880, București) a fost primul lăutar care a scos din anonimat (pe la mijlocul sec. XIX) șirul de violoniști și cobzari bucureșteni ce se străduiau să impună folclorul (atât țărănesc, cât și orășenesc) în viață artistică a Capitalei. Taraful sau a însuflețit cu muzica să atât pe cei care au realizat Unirea de la 1859, cât și pe cei care au participat la Independență de la 1877. S-a născut în 1807, în București, ca rob pe un domeniu boieresc. Încă
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
au realizat Unirea de la 1859, cât și pe cei care au participat la Independență de la 1877. S-a născut în 1807, în București, ca rob pe un domeniu boieresc. Încă de tânăr intra cobzar prin diverse formații. În 1827 prezenta „tarafului lui Dumitrache lăutarul” este amintită de Ion Ghica în schița memorialistica „Un bal la curte”, descriind formațiile participante la revelionul din casă boierului Românit. De aici înțelegem că, probabil, acesta era cel mai vestit taraf de lăutari din București, deoarece
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
diverse formații. În 1827 prezenta „tarafului lui Dumitrache lăutarul” este amintită de Ion Ghica în schița memorialistica „Un bal la curte”, descriind formațiile participante la revelionul din casă boierului Românit. De aici înțelegem că, probabil, acesta era cel mai vestit taraf de lăutari din București, deoarece din cele trei formații prezente (taraful Goleștilor din Pitești, orchestră clucerului Alecu Nicolescu de la Râmnicu Vâlcea și taraful lui Ochialbi), singura din capitală era formația lui Dumitrache. În 1843 scăpa din robie (cu un an
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
de Ion Ghica în schița memorialistica „Un bal la curte”, descriind formațiile participante la revelionul din casă boierului Românit. De aici înțelegem că, probabil, acesta era cel mai vestit taraf de lăutari din București, deoarece din cele trei formații prezente (taraful Goleștilor din Pitești, orchestră clucerului Alecu Nicolescu de la Râmnicu Vâlcea și taraful lui Ochialbi), singura din capitală era formația lui Dumitrache. În 1843 scăpa din robie (cu un an înainte de Declarația Emancipării Țigănești) plătind stăpânului sau 1000 de galbeni dintre
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
participante la revelionul din casă boierului Românit. De aici înțelegem că, probabil, acesta era cel mai vestit taraf de lăutari din București, deoarece din cele trei formații prezente (taraful Goleștilor din Pitești, orchestră clucerului Alecu Nicolescu de la Râmnicu Vâlcea și taraful lui Ochialbi), singura din capitală era formația lui Dumitrache. În 1843 scăpa din robie (cu un an înainte de Declarația Emancipării Țigănești) plătind stăpânului sau 1000 de galbeni dintre care 700 de galbeni îi dăduse revoluționarului Câmpineanu (întemnițat la mănăstirea Mărgineanu
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
scăpăm pe Câmpineanu”. În 1858 Ion Andrei Wachmann culege și notează de la o serie de melodii pe care le folosește în vaudeville-ul „Tunsul-Haiducul”, reprezentat pe scena Teatrului Național din București în același an, pe 6 mai. În 1859 cântă cu taraful sau la Unirea Principatelor, la București. În 1862 S. Michaiescu compune un vaudeville cu piese culese de la Ochialbi, formând obiectul unei cronici scrisă de Nicolae Filimon pentru ziarul "Țăranul Român", în care acesta se ridică împotriva afișului ce l-a
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
Industria este reprezentată de o fabrică de lapte, aflată din 2009 în portofoliul Top Brands Distribution. Există trei monumente istorice de importanță locală în Vadu Lat: Există referințe la Vadu Lat în folclorul din zona Munteniei, în special în repertoriul tarafului din Clejani, sat care se află la doar 2 km de Vadu Lat, pe DN61. Alți cântăreți care au referințe către Vadu Lat sunt Ileana Constantinescu și Taraful Iagalo.
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
la Vadu Lat în folclorul din zona Munteniei, în special în repertoriul tarafului din Clejani, sat care se află la doar 2 km de Vadu Lat, pe DN61. Alți cântăreți care au referințe către Vadu Lat sunt Ileana Constantinescu și Taraful Iagalo.
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas). Un alt taraf vestit a fost cel al vioristului Gheorghe Holtea (n. 1913 - d. 1997), foarte apreciat pe Valea Amaradiei. Din formația sa a mai făcut parte soția, Dafina Holtea (chitară și voce). În perioada 1937-1940, cei doi au cântat la București. Gheorghe
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
avut 11 copii, dintre aceștia, Alexandru și Nicu, au cântat la vioară cu părinții. Cu Gheorghe Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
cunoscut lăutar al locului a fost vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
proprie care cuprindea pe Romică Bârcă (bas) din Frunza și pe soția sa, Sabina (voce), foarte apreciată pentru repertoriu și modul cald de interpretare. Celălalt fiu al lui Dumitru, vioristul Gheorghe Ciucurescu zis Gogu (n. 1933) și-a format un taraf în care cânta cu soția sa, Veronica Ciucurescu (chitară și voce), fiica lăutarului Gheorghe Holtea din Lihulești, Toma Stelică (bas) și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
voce), fiica lăutarului Gheorghe Holtea din Lihulești, Toma Stelică (bas) și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București, activând ulterior în Târgu Jiu. Actualmente, în Târgu Logrești cântă tarafurile conduse de membrii ai familiei Ciucurescu și Ion Sârbu. Taraful vioristului Benone Ciucurescu (n. 1968), fiul lui Mitru, cântă împreună cu soția sa, Camelia (chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București, activând ulterior în Târgu Jiu. Actualmente, în Târgu Logrești cântă tarafurile conduse de membrii ai familiei Ciucurescu și Ion Sârbu. Taraful vioristului Benone Ciucurescu (n. 1968), fiul lui Mitru, cântă împreună cu soția sa, Camelia (chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961) are și el propriul taraf, în care cântă cu soția
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
familiei Ciucurescu și Ion Sârbu. Taraful vioristului Benone Ciucurescu (n. 1968), fiul lui Mitru, cântă împreună cu soția sa, Camelia (chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961) are și el propriul taraf, în care cântă cu soția sa, Mariana Ciucurescu (acordeon și voce) și Nicolae Falcoe (chitară). Cel mai vestit taraf din prezent este cel al vioristului Marcel Ciucurescu (n. 1970), fiul lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961) are și el propriul taraf, în care cântă cu soția sa, Mariana Ciucurescu (acordeon și voce) și Nicolae Falcoe (chitară). Cel mai vestit taraf din prezent este cel al vioristului Marcel Ciucurescu (n. 1970), fiul lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și voce), fiica lăutarului Alită Pițigoi și sora sa, Elena Ciucurescu (voce). Urmând cursul Amaradiei, importanți lăutari au fost și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
și chitarista Chiva Pițigoi (n. 1908 - d. 1970), basistul N. Văduva zis Zain, iar sporadic îl avea în formație și pe țambalistul Cioacă. În satele Slămnești-Crusețu și Bodăiești (astăzi în județul Dolj) s-au aflat vestiții lăutari din familia Căldăraru. Taraful vioristului Dumitru Căldăraru zis Doicin se compunea din fiul său, Gheorghe Căldăraru (vioară și chitară), Nicolae Căldăraru (vioară), solistele Ioana Căldăraru (fostă Ciucurescu, din Târgu Logrești, dar stabilită aici prin căsătorie), Matilda Căldăraru și Clotilda Căldăraru (toate și chitariste) și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
În 1938 au fost înregistrați și pe plăci de gramofon de către Constantin Brăiloiu, pentru casa de discuri Electrecord. Maniera de acompaniament al lăutarilor vremii era una specifică și deosebită, Tiberiu Alexandru luându-l ca exemplu pe lăutarul Gheorghe Căldăraru-Doicin, chitaristul tarafului Căldărarilor, în vârstă de 18 ani la acea vreme. De la el au fost culese și transcrise mai multe maniere de acompaniament. Executantul folosea în timpul cântării exclusiv acorduri majore, în aceeași stare, pe care le obținea scurtând coardele deodată, prin apăsarea
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
folosea în timpul cântării exclusiv acorduri majore, în aceeași stare, pe care le obținea scurtând coardele deodată, prin apăsarea degetului în aceeași cază. Chitariștii gorjeni ai vremii obișnuiau, de altfel, să acompanieze cu un acord major melodia minoră. Actualmente mai activează taraful lui Paul Feraru din Stejari și cel al lui Gheorghe Panache din Crușeț.
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
și un colonel austriac (Toma Caragiu) care urmărea discret modul de desfășurare a festivităților. După slujba religioasă din biserică și depunerea unei urne cu pământ din toate provinciile locuite de români, s-a organizat o horă în fața mănăstirii pe muzica tarafului condus de lăutarul Vindireu. Ciprian Porumbescu ia vioara din mâinile lui Vindireu și începe să cânte, uimind asistența cu talentul său. Aflați în drum spre Suceava, pastorul Gorgon (Dan Ionescu) de la Ilișești și fiica sa, Berta (Tamara Crețulescu), opresc și
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Nicu Beliguță, unde învață notele muzicale. În perioada 1956-1960 cântă în numeroase restaurante din Ploiești („Ciocârlia”, „Bulevard” sau „Crama Tunel”), alături de Constantin Văduva (nai), Ion Bolozan (contrabas) și Ionuț Vasilescu (pian, nepotul compozitorului Ion Vasilescu). În 1961 își formează un taraf cu care cântă la nunți, alcătuit din Grigore Prican (vioară), Tache „Oaie” (țambal) și Ștefan Alchirei (braci). În 1965, la o nuntă, îl întâlnește pe acordeonistul Ilie Udilă, cu care începe să colaboreze. Ilie Udilă (deja foarte cunoscut în perioadă
Ștefan Tudorache () [Corola-website/Science/323343_a_324672]
-
al lăutarilor bucureșteni, într-o modestă casă pe strada Sfinților, și a trăit de mic copil în atmosfera muzicii populare. Tatăl său, Ionică Dinu, originar din Pitești, era un muzicant foarte cunoscut, care cântase în Franța și Rusia, coleg de taraf cu vestitul Sava Pădureanu, fost lăutar al țarului Rusiei. Mama sa era fiica lui Angheluș Dinicu, celebru naist din acea vreme, și soră a lui Dimitrie Dinicu, care, după ce studiase violoncelul la Viena, a devenit prim-violoncelist al orchestrei filarmonice
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
Orchestra Simfonică a Ministerului Instrucțiunii Publice, Grigoraș Dinicu a apărut ca solist al acestei formații. Deși dornic să-și continue studiile de muzică cultă, cu micul salariu primit nu-și putea asigura existența și astfel s-a angajat șef de taraf la restaurantul-grădină de la „Bufet”, unde cânta în fiecare seară, cucerind asistența: „Cine ascultă vioara lui Grigoraș aude și vede în același timp muzica”, exclama Alexandru Vlahuță. Timp de șase luni a cântat în restaurantul „Gambrinus” al lui I.L. Caragiale, un
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]