678 matches
-
de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia sosiți pe scenă nu s-au avântat în ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă de brațul puternic al profesorului. Mișcările sale seducătoare, frecarea pulpelor goale de pantalonii lui scoteau broboane de transpirație
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
în sinea lui ne prebăluia cam cum i-ar sta cu așa gineri. Noi înfulecam de zor și printre scurtele pauze dintre înghițituri mai atacam vițelușele de lângă noi care tăceau cu înverșunare. Hait, ne-am ars, cioroiul care era șeful tarafului anunță „Damen Tango”. Butoiașul cu varză murată sare ca ars și vine la masa unde noi și produsul amorului lui înfulecam cu mult spor, căci doar de asta veniserăm. - Hai fetelor ce așteptați e „Damen Tango” invitați băieții la dans
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
au mai venit la Gearmata Vii : scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu președintele Societății Literare „Sorin Titel”din Banat, prozator Nina Ceranu dir. Editurii Eubeea, soții Ștefan Ivan șiViorica Pop Ivan și Victor Gioroceanu scriitor și folclorist. Într-o atmosferă incendiară solista tarafului din Gearmata Vii, Romana Sarchiz, a interpretat melodia „ Eminescu, Eminescu”pe versurile poetului Grigore Vieru și compoziția soților Doina și Ioan Aldea Teodorovici,devenită șlagăr. Intrând în rezonanță cu aceasta ne-am alăturat împreună cu toată suflarea participanților comunei, acești oameni
MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORIT LA DUMBRĂVIŢA ŞI GEARMATA VII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351979_a_353308]
-
bagheta maieștrilor ION IVANOVICI ȘI MARIN ALEXANDRU, în care și-au dat concursul soliști din fosta „CIOCÂRLIA DE AUR” - MARIA BUTACIU șiMIOARA VELICU, a urmat ”Generația de mijloc”: IONUȚ SIDĂU, RODICA ANGHELESCU, CRISTINA GHIORGHIU, MIHAELA GURĂU, MARIA STROIA, NICOLAE DATCU, ”Taraful Domnesc” condusdeMIREL BRIA, iar ca invitați au fost tinerii soliști ce s-au afirmat în melosul popular pe mai toate scenele țării: EMILIA DOROBANȚU, STANA STEPĂNESCU, ZORINA BĂLAN, ANGELICA FLUTUR, LOREDANA STRECHE, GABRIELA VLAD, IONELA STĂNCIOI, INA CHIRIAC, DIANA CĂLINESCU
MEDALION MĂRIUCA SIDĂU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352269_a_353598]
-
suflând în goarne, apoi deschiseră și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Acestea erau simbolurile puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale sau ducale aveau, obligatoriu, cinci-șase turnulețe. Famfarele și tarafurile întrunite ale celor două curți atacară energic imnul imperial: Dujmanii mă dujmănește! O melodie străveche plină de semnificații eroice. Emoționant! Împăratul, coborât din aeroglisor, încercă unele mișcări care ar fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
contează. Gura râului privi fruntea muntelui c-un ochi de apă. Un soare cu dinți ieși din cotul apei pe-un picior de plai. Mâna de stele din inima pădurii nu-i un cap de pod. Am în batistă un taraf de trei greieri - când cântă eu tac. Vârful muntelui scrie autografe pe fața lunii. Broască sub piatră - fântână cu cumpănă la drum doar umbra. Frunze veștede în țepii ariciului - idile târzii. Nuntă de molii - o cravată de lână covor spre
HAIKU DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351247_a_352576]
-
Logodna dimineții Se ridică dimineața din mare ca o scoică Care și-a pierdut melcul la răscruce, Se aude-n depărtare o troică Când iese din adâncuri un cearcăn ce străluce. Aud pe cer fluieratul vapoarelor în cruce Și un taraf de greieri împrăștie balsamuri, Dimineața nu știe ce drum să mai apuce Rupându-și cămașa-n multicolore flamuri. Îți simt lângă mine respirația subțire Ca un curcubeu ce se arcuiește peste mare, În suflet înmugurește o mare iubire Când îți
LOGODNA DIMINEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350959_a_352288]
-
înmormântări cu muzică în zilele lucrătoare. A trebuit să obțin aprobarea de la Comitetul Județean de Partid. Sute de oameni s-au adunat pe un tăpșan din fața casei și nu au încăput în biserică sau au stat afară fiindcă în timpul slujbei taraful a cântat tot timpul și lumea plângea ca după mort. ------------------------------ Constantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede, Teleorman 1 Mărțișor 2017 Referință Bibliografică: Constantin T. CIUBOTARU - UN MĂRȚIȘOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM / Constantin T. Ciubotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
O lumină stă aprinsă - De un licurici uitată, Pentru-un greier singurel, Care cântă-namorat, Că nevasta l-a lăsat Să doarmă pe-un strugurel. El nu vede prin lăstari Să-mi ajungă la palat; Și tot cântă disperat - Cu-un taraf de lăutari: „Cric, cric ... a mea prințesă! E târziu, ziuă se face ... Nu e bine, zău, nu-mi place! Tu mă-nvinui că metresă Mi-e lăcusta zvăpăiată? Cu picioare top-model!!! Nu te uiți că-s mititel? Te rog să
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
roșii și clopoței. Se insistă asupra ținutei mirilor. Îmbrăcămintea acestora, de calitate și de bun gust, scoate în evidență clasa, fastul, solemnitatea momentului, dar și respectul față de sine. Sunt descrise preparatele culinare ce vor fi servite la masa de nuntă. Taraful de lăutari este armonic și complet. Darurile de la invitați sunt adunate de nașii însoțiți de un lăutar care, împreună, trec pe la mesele nuntașilor, iau darul și, prin strigare, îl fac cunoscut tuturor. În fine, sunt amintite obligațiile ce revin socrului
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
salutările și bezelele, aruncând flori în dreapta și-n stânga. Habar nu aveau că ei merg la nunta lor. De aceea, nimeni n-a observat că în urma alaiului Primăverii se alăturară mai multe alaiuri de nuntă, cu miri și mirese, vornicei, tarafuri de lăutari, toți în căruțe frumos împodobite, cu coviltire de salcie înflorită, cu liliac și bujori pe la loitre, spițele roților cu brebenei și viorele , trase de căluți cu hamuri de mătase țintuite cu bujori, lalele și zambile. În căruțe, flăcăi
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
ceilalți oratori, ridicându-se de jos. O vom păzi ca lumina ochilor și o vom duce fratelui nostru Mărțișor să-i fie mireasă. Vorniceii o luară de mână pe prințesă în uralele și ovațiile celor din curte și de pe uliță. Taraful de lăutari începu să cânte „Ia-ți, mireasă, ziua bună!” Auzind cântecul, Primăvara avu un sentiment de emoție și obrajii i se îmbujorară. O copleși acest sentiment de despărțire când abia o întâlnise pe mama sa. Se smuci din mâinile
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
agăța în piept mărțișoare strălucitoare. După ce se termină hora, tot alaiul de nuntă, în frunte cu Soare-Împărat și Speranța, cu Mărțișor și Primăvara, s-a îndreptat pe valea pârâului, spre lac, în poiană. Vorniceii chiuiau și pocneau din bice, iar tarafurile de lăutari cântau hore și sârbe. Un iepuraș isteț sări în fața Primăverii, care râse și-l întrebă: - Tu ce vrei, mă? - Vleau și eu mălsisoale! - Ce să faci cu ele? - Să le duc la pădule! Primăvara îi umplu lăbuțele și
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
austrieci uniți de acuma de strigătura „Hai la hora mai flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, cateva arii din operetele lui Johann Strauss, în interpretarea cunoscutei soliste Ingrid Mersch, de la operă din Viena. Taraful „Ceatără” din Cărei format din frații Pasca, Adrian la braci (violă cu două coarde și calus drept), Bogdan la gordonă (un fel de contrabas) și Vlad la vioară, instrumente tradiționale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formației Adrian Pasca după
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
de acum 200 de ani, împreună cu cântăreața Ioana Guta, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorica Țară Codrului. Finalul, a aparținut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută și crescută la Viena, care acompaniata de taraful „Ceatără”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramureșene, încheiate cu cunoscută melodie „Moroșancă-s moroșanca”. Pentru că oaspeții să nu moară de foame și de sete, ciocăneștenii în colaborare cu ambasada și asociația „Unirea”, i-au omenit
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
nu moară de foame și de sete, ciocăneștenii în colaborare cu ambasada și asociația „Unirea”, i-au omenit cu bucate, vin și palinca, aduse de acasă, de pe plaiurile Bucovinei. În încheierea primei zile a festivalului, domnul Gheorghe Tomoioagă și membrii tarafului „Ceatără” au primit titlul de „Cetățean de Onoare ai Bundeslandului Niederöstereich” din Austria. A doua zi a festivalului a început cu Sfântă Liturghie, ținută în capelă mănăstirii Neukloster pusă la dispoziția comunității românilor ortodocși din Neustadt Wien, de către părintele Walter
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
în Himalaia pe Kala Patthar (5550m) - Jurnal de călătorie Nepal” carte în care autorul, după ce întreprinde împreună cu cei doi fii ai săi o excursie în Himalaia, la întoarcere reda momentele trăite în bătălia omului cu muntele. În încheierea festivalului, componenții tarafului „Ceatără” ne-au mai încântat cu câteva piese originale din ținutul Codrului. Acest festival, excelent organizat, a contribuit cu mult succes la păstrarea legăturii cu rădăcinile culturale și spirituale naționale românești, la proiectarea culturii și spiritului românesc în spațiul multicultural
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
spre sala de spectacole, sub privirile pătrunzătoare ale lui Viorel, ce tremura de nervi. I-a propus Ramonei să meargă și ei la dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia sosiți pe scenă nu s-au avântat în ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia sosiți pe scenă nu s-au avântat în ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă de brațul puternic al profesorului. Mișcările sale seducătoare, frecarea pulpelor goale de pantalonii lui scoteau broboane de transpirație
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
primăvara, mirii. Atârnă muguri, mărțișoare-n ceață, Lumini cerșind din răsărituri oarbe, Din frunze ninse-n giulgiuri, seve soarbe Ca mic dejun în trista dimineață. Căldura va picta în toată verde, O nouă boltă, o umbrelă-n care Va concerta taraf de zburătoare, Până-n brumar când iarăși se va pierde. *** Referință Bibliografică: Bolta verde / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1577, Anul V, 26 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BOLTA VERDE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353912_a_355241]
-
Din această relație au rezultat doi copii : Gheorghiță, mort la o vârstă fragedă, și Ținea. În 1828 se întoarce în București după încetarea colaborării cu Episcopia Râmnicului. Aici Anton Pann își manifestă talentul interpretativ, de cobzar iscusit, cântând în diverse tarafuri ale perioadei, notabil fiind cel al lui Năstase Ochialbi. În acest taraf este activ câteva luni, ziua fiind cantor la școala de pe Podul Mogoșoaiei, iar noaptea lăutar. În 1830 este numit profesor la Școala Națională de Muzică. Îmbinând motivele muzicale
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
fragedă, și Ținea. În 1828 se întoarce în București după încetarea colaborării cu Episcopia Râmnicului. Aici Anton Pann își manifestă talentul interpretativ, de cobzar iscusit, cântând în diverse tarafuri ale perioadei, notabil fiind cel al lui Năstase Ochialbi. În acest taraf este activ câteva luni, ziua fiind cantor la școala de pe Podul Mogoșoaiei, iar noaptea lăutar. În 1830 este numit profesor la Școala Națională de Muzică. Îmbinând motivele muzicale cu prelucrarea și culegerea textelor, el realizează pentru prima dată alăturarea celor
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
ascunse după perdeaua din camera de „tinere” de la drum, pline de importanță, dar cu frica în sân ce-i drept, așteptâmd clipa în care mamaie îmi va observa lipsa. Nenorocirea a fost că, în același timp, pe drum trecea un taraf de țigani, care țopăia în ritmul muzicii cu o căciulă în gură în care trecătorii aruncau bani. După el, la mică distanță, mergeau copiii din sat, cu gurile căscate și nu-și credeau ochilor cum ursul nu obosise de atâta
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]