444 matches
-
la pasiv. Prezentăm, în continuare, o situație a agenților economici existenți astăzi pe teritoriul comunei: - Onceștii Vechi: un AGROSEM, o societate cu răspundere limitată (SRL), o asociație familială (AF) și o moară SNC; - Bărboasa: două AF; Magazinul mixt din satul Tarnița - Dealu Perjului: trei AF, două SRL și o societate pe acțiuni (SA); - Satu Nou: o AF; - Tarnița: patru SRL, o AF și o moară. Sau, mai detaliat: - persoane fizice: Ana Tabarcea, Liliana Benescu - Oncești, Radu-Alin Prosie - Oncești, Tatiana Mihai - Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un AGROSEM, o societate cu răspundere limitată (SRL), o asociație familială (AF) și o moară SNC; - Bărboasa: două AF; Magazinul mixt din satul Tarnița - Dealu Perjului: trei AF, două SRL și o societate pe acțiuni (SA); - Satu Nou: o AF; - Tarnița: patru SRL, o AF și o moară. Sau, mai detaliat: - persoane fizice: Ana Tabarcea, Liliana Benescu - Oncești, Radu-Alin Prosie - Oncești, Tatiana Mihai - Oncești, George-Dan Ivan - Dealu Perjului, Ioan-Lucian Coman - Bărboasa, Robert Vasile - agricol, Mihai Bertea - agricol, Vasile Popa - agricol; - asociații
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Perjului; - societăți comerciale: SC VIORALPROD SRL - profil agricol, Onceștii Vechi; SC ELPHAMOB SRL (Liviu Pavel și Iulian Paraschiv); - morărit și panificație, Onceștii Vechi; SC AGRORADOR SRL (Radu-Dorel Spaiuc) - Oncești; SC Cabana dintre nuci SRL; SNC Moara cu noroc (Gheorghe Baban) - Tarnița. OCUPAȚII SECUNDARE Alături de ocupațiile de bază enumerate în capitolul „Cadrul economic”, alte ocupații le practică doar o parte din locuitori pe tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică și cărăușia, grădinăritul, sau ocazional
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un cadru ecologic prielnic dezvoltării albinăritului. La acestea a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la dispoziție de vegetația ierboasă și lemnoasă spontană precum și de culturile agricole și pomii fructiferi. În cadrul comunei, principalele surse melifere le constituie plantațiile de salcâm (în lunile mai-iunie) și cele de tei (în lunile iunie-iulie) aflate pe versanții împăduriți de la Tarnița, Valea Iepei, Dealu Perjului și Bărboasa. Producția de miere pe familia de albine este în medie de 10-25 kg. Se cresc albine autohtone „Carpatica”. Se preocupă de creșterea albinelor apicultori ca Ivașcu, Cazacu, Gurău, Barcan, Curteanu, Prosie, Baban, Tabarcea, Petrea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alături de filiera de la in și cânepă, culturi care au dispărut. Prin anii 1980, au fost obligate toate școlile să se ocupe de creșterea viermilor de mătase, dar rezultatele au fost modeste atât la școlile din Oncești cât și la Tarnița, lipsind duzii pentru frunze. Învățătorul Octavian Iftimie din Tarnița, lucrând la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au dispărut. Prin anii 1980, au fost obligate toate școlile să se ocupe de creșterea viermilor de mătase, dar rezultatele au fost modeste atât la școlile din Oncești cât și la Tarnița, lipsind duzii pentru frunze. Învățătorul Octavian Iftimie din Tarnița, lucrând la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
orientare era cântatul cocoșului. Cărăușia de lemne și cherestea era efectuată cu regularitate de către sătenii care aveau boi. În 1950, se transporta lemn pentru calea ferată de la pădurea Ghețu la Obârșia - de unde era dusă la Bacău. Gheorghe Florea din Tarnița avea obligația pe atunci de a transporta cu cei doi boi ai săi 6 m3 de lemn. Când se efectua un transport de amploare, se alcătuia un convoi care ajungea până la 20 de care cu boi, sub comanda unui șef
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zarzavat. În anul 1851, răzeșii din Dealu Perjului se obligau să plătească lui Iordache Popa pentru banii împrumutați dijmă pe 6 ani din principalele legume: fasole, ceapă, varză, cartofi. În anul 1928 existau în satele din zonă doi grădinari la Tarnița, unu la Oncești și doi la Dealul Perjului. Până la colectivizare, zeci de fântâni cu cumpene scoteau apa din puțuri special amenajate, pentru a uda grădinile de zarzavat. În grădinile de la șes se instalau colibe pentru supravegherea grădinilor. Focurile din noapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
instalau colibe pentru supravegherea grădinilor. Focurile din noapte, cântecele și chiuiturile creau o atmosferă pe care anii copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în satele Tarnița și Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de timpuriu că păstoritul este o ocupație mai rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două nopți, a omorât și a mâncat 12 oi la stâna lui I. Sularu și V. Romedea din Tarnița. În 1931, lupii au prădat multe oi din stânele lui V. Paraschiv și Gh. Guțu. În anul 1936, în comuna Oncești, existau 764 de oi, iar în 1979 peste 2.500. Ciobanii de odinioară ne-au transmis cunoștințe de zootehnie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasile Maftei, Gheorghe Maftei, Ion Miron, Costel Crețu, Gheorghe Gherase și Costică Arbureanu. Mai numim, ca ciobani, pe: Ion Samoilă, Gheorghe Negru, Ionică Maftei și Gheorghe Sofronea. Astăzi, în comuna Oncești sunt în jur de peste 2.000 de oi, satul Tarnița deținând prioritatea, locuitorii acestuia fiind urmașii băjenarilor de la Tarnița - Vatra Dornei, care s-au stabilit pe aceste locuri în jurul anului 1774. PESCUITUL Această îndeletnicire nu era întâlnită prea des în trecutul comunei noastre, iar când se putea, se desfășura doar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Gherase și Costică Arbureanu. Mai numim, ca ciobani, pe: Ion Samoilă, Gheorghe Negru, Ionică Maftei și Gheorghe Sofronea. Astăzi, în comuna Oncești sunt în jur de peste 2.000 de oi, satul Tarnița deținând prioritatea, locuitorii acestuia fiind urmașii băjenarilor de la Tarnița - Vatra Dornei, care s-au stabilit pe aceste locuri în jurul anului 1774. PESCUITUL Această îndeletnicire nu era întâlnită prea des în trecutul comunei noastre, iar când se putea, se desfășura doar în locuri special amenajate, deoarece în apele cu debite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bălțile erau vândute, donate sau lăsate moștenire urmașilor. Iazurile pentru morile de apă erau folosite totodată și ca heleșteie de pește. Uneori, când apele veneau mari, iar heleșteiele se umpleau, iazurile se spărgeau și peștele era dus cu apa. În Tarnița, oamenii își amintesc de morile de apă de pe Berheci: cea a strămoșilor lui Vasile Avram - la podul de la Capraru, cea de pe pârâul din spatele casei lui Ion Chirilă ori cea de la Lozincă - pe Berheci - punctul „Podu Morii”. La sfârșitul secolului al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Grosimea medie a stratului de zăpadă prezintă o creștere și o scădere normale (1 cm în luna noiembrie, 17 cm în decembrie, 19 cm în ianuarie și 4 cm în luna martie). Prezența vegetației - mai ales în pădurile din zona Tarnița și Valea Epei și pe cursul de apă al Berheciului, generează microclimate părăsite, unde cu ani în urmă se putea practica climatoterapia 1. În comuna Oncești primele observații meteorologice oficiale organizate au început în anul 1951 cu o stație meteo
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din ploi, topirea zăpezii și din revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și Rotăriei și la vest cu pârâiașul purtând denumirea parcelelor împădurite de unde izvorăsc pârâiașele Leaua și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula. Aceste soluri sunt favorabile și s-au folosit la cultura viței de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor este scăzută și crește până la mijlocie-slabă. Sunt favorabile pentru pomicultură, cereale, pajiști și plantații silvice. În partea de vest a pârâului Berheci 1, clasa argiluvisolurilor este reprezentată de solurile brune (luvice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
hallstattiene târzii, a obiectelor de ceramică din lut ars ca făcând parte din perioada sec. IV-III î.e.n. Bărboasa, Podu Morii. Fragmente ceramice aparținând fazei Monteoru (reproducere după revista ,,Carpica’’)1 În anul 1972, profesorul Ion Bejan de la școala din satul Tarnița, împreună cu directorul școlii, Octavian Iftimie, au semnalat prezența unor vestigii arheologice pe Dealul Cocolia, în partea de nord a satului. În timp ce efectuau unele lucrări agricole, elevii școlii din localitate au găsit cioburi cucuteniene și un schelet uman îngropat la mică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cuptoarelor de ars ceramică în afara așezărilor nu e un fapt singular și ea poate fi explicată prin faptul aici există loc bun pentru modelarea vaselor și o sursă de apă în apropiere (Berheciul). Așa se poate explica că în satul Tarnița, până prin anul 1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și au în total o greutate de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la răsărit de Carpați, într-o perioadă în care civilizația geto-dacă ajunsese la apogeu. Mormântul de la Tarnița (reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din ultima decadă a sec. al II-lea e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie - profesor de istorie și director al Școlii Oncești în acea vreme, a domnului Nicolae Baban, profesor de geografie la aceeași școală, și a câtorva elevi, a devenit posibilă recuperarea acestor obiecte, donate Muzeului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de revoluționari format din: George Sion, Al. I. Cuza, Nicolae Codreanu și Gheorghe Gălan - probabil cineva din arborele genealogic al familiei Gălan Nicu din Bărboasa. În preajma Unirii Principatelor Române, țăranii erau destul de agitați, atacând pe arendașii proprietarilor de moșii - în Tarnița împotriva arendașului Lupașcu sau la vest de Chiliana moșierul Crețu. La Revoluția română din 1848 și Unirea Principatelor din 1859, au participat sub aspect uman și material, la fel ca și pentru războiul pentru independență din anii 1877- 1875. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la luptele pentru obținerea independenței României și Tănasă Chirilă, Dumitru Mihăilă, Gheorghe Dascălu, Alistar Dobraniș și Nicolaie Șerban. În cadrul Regimentului 12 și 13 Dorobanți, sub comanda lui Mihai Cristodulo Cerchez, au luptat Alistir Dimofte din Taula și Gheorghe Tătărășanu din Tarnița. În fața comandantului Diviziei a II-a s-a predat la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa împreună cu armata sa, la Plevna. Ostași proveniți de pe plaiurile noastre n-au fost implicați în Răscoala din 1907, dar mulți în cadrul Diviziei 13 a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei ș.a. În amintirea lor s-au ridicat, în 1933, monumente în satele Lazu și Dealul Perjului, precum și în cimitirul bisericii Bărboasa, iar în Tarnița a fost ridicată o troiță de lemn în mijlocul satului, ce a fost din păcate demolată în 1964, din ordinul vicepreședintelui raionului Bacău, prof. Costică Manciu, cu indicația de a fi reconstruită în curtea bisericii „Sf. Nicolae” din Făgheni - proiect nerealizat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]