423 matches
-
organizată pe baza relațiilor funcționale, dar și a unui spirit de solidaritate, a fost tehnocrația. Revoluția a eliberat-o de controlul Partidului Comunist, oferindu-i o putere aproape deplină în organizarea și conducerea societății. Puține schimbări au avut loc în cadrul tehnocrației: au fost marginalizați cei care fuseseră prea activi în sistemul politic comunist sau impuși politic. Creșterea rapidă în 1990 a numărului locurilor de muncă cu calificare ridicată în noile întreprinderi economice, dar și în sistemul politic, administrație, învățământ, sănătate a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de muncă cu calificare ridicată în noile întreprinderi economice, dar și în sistemul politic, administrație, învățământ, sănătate a atras mai ales tinerii în noile structuri tehnocratice. La baza consensului larg dezvoltat în procesul Revoluției a stat în mod special consensul tehnocrației, fundat pe valorile dezvoltării moderne, libertății și democrației, pe adoptarea modelului occidental de societate, inclusiv integrarea europeană. Un asemenea program, nedefinit în detaliu, ci doar în liniile sale generale, era împărtășit și de marea masă a populației. Dincolo de orice îndoială
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pe valorile dezvoltării moderne, libertății și democrației, pe adoptarea modelului occidental de societate, inclusiv integrarea europeană. Un asemenea program, nedefinit în detaliu, ci doar în liniile sale generale, era împărtășit și de marea masă a populației. Dincolo de orice îndoială, caracteristică tehnocrației era opțiunea pentru reforma sistemului existent. Socialismul crease o societate de tip modern care trebuia reformată, prin eliminarea deformărilor induse de comunism, dar și prin dezvoltare. Programul tehnocrației se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
era împărtășit și de marea masă a populației. Dincolo de orice îndoială, caracteristică tehnocrației era opțiunea pentru reforma sistemului existent. Socialismul crease o societate de tip modern care trebuia reformată, prin eliminarea deformărilor induse de comunism, dar și prin dezvoltare. Programul tehnocrației se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-o direcție necomunistă orienta opțiunea ideologică a tehnocrației spre construcția viitoare și mult mai puțin spre lupta cu un trecut comunist care, pentru ea, nu mai era semnificativ
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
crease o societate de tip modern care trebuia reformată, prin eliminarea deformărilor induse de comunism, dar și prin dezvoltare. Programul tehnocrației se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-o direcție necomunistă orienta opțiunea ideologică a tehnocrației spre construcția viitoare și mult mai puțin spre lupta cu un trecut comunist care, pentru ea, nu mai era semnificativ. Tehnocrația a fost marele rezervor al viitoarei clase politice. Ea reprezenta o clasă socială puternică nu numai tehnic, ci și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
se axa pe reformă prin schimbare și dezvoltare. Consensul asupra schimbării într-o direcție necomunistă orienta opțiunea ideologică a tehnocrației spre construcția viitoare și mult mai puțin spre lupta cu un trecut comunist care, pentru ea, nu mai era semnificativ. Tehnocrația a fost marele rezervor al viitoarei clase politice. Ea reprezenta o clasă socială puternică nu numai tehnic, ci și ca poziție socială, cu capacitate și voință de angajare în construcția noului sistem social-economic. Era de așteptat ca formarea noii clase
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
clase politice. Ea reprezenta o clasă socială puternică nu numai tehnic, ci și ca poziție socială, cu capacitate și voință de angajare în construcția noului sistem social-economic. Era de așteptat ca formarea noii clase politice să se producă pe baza tehnocrației. Capacitatea ei de diferențiere politică, prin trecerea de la consensul inițial la dezvoltarea unei pluralități de direcții și strategii de schimbare, s-a dovedit însă a fi foarte lentă în raport cu presiunile perioadei. Tehnocrația managerială din întreprinderile de stat a suferit un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
noii clase politice să se producă pe baza tehnocrației. Capacitatea ei de diferențiere politică, prin trecerea de la consensul inițial la dezvoltarea unei pluralități de direcții și strategii de schimbare, s-a dovedit însă a fi foarte lentă în raport cu presiunile perioadei. Tehnocrația managerială din întreprinderile de stat a suferit un proces extrem de dificil de reciclare. Managerii acestor întreprinderi au intrat într-o situație confuză cu mai multe soluții alternative: a) managerii întreprinderilor de stat au avut un dublu interes: pe de o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
găsit curând într-o structură de interese contrară propriei profesii: maximizarea câștigurilor personale printr-o conducere falimentară a întreprinderilor. O nouă coaliție s-a constituit. Exploatarea resurselor întreprinderilor și a suportului oferit de către stat a devenit o cale tentantă pentru tehnocrație. Pentru aceasta, ea a încercat să construiască o coaliție cu muncitorii, rezervându-și, desigur, partea leului. Perioada directorilor-eroi ai întreprinderilor de stat a dispărut în tranziție fără urmă; b) privatizarea economiei, deși acceptată ca parte a modelului occidental și ca
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
leului. Perioada directorilor-eroi ai întreprinderilor de stat a dispărut în tranziție fără urmă; b) privatizarea economiei, deși acceptată ca parte a modelului occidental și ca posibilitate de relansare economică prin infuzia de capital, nu era neapărat elementul central al politicii tehnocrației. Șansele de participare la privatizare erau reduse din cauza lipsei lor de resurse financiare - cu atât mai mult pentru investițiile atât de necesare. Puțini dintre managerii întreprinderilor de stat au reușit să devină proprietarii marilor întreprinderi. Ei nu erau „investitori strategici
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de revanșe împotriva celor ce le-au produs atâtea suferințe; orientați, inevitabil, mai mult spre valorile trecutului decât ale viitorului. Ceea ce le oferea un merit distinctiv era orientarea lor sistematic anticomunistă. Un asemenea merit nu era însă prea impresionant pentru tehnocrație și nici pentru marea masă a populației. Toți erau anticomuniști. Pentru tehnocrație, dar și pentru marea majoritate a populației, comunismul era un vis urât de care se eliberaseră, și nu o obsesie politică cu care trebuie continuu să lupte. Problemele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai mult spre valorile trecutului decât ale viitorului. Ceea ce le oferea un merit distinctiv era orientarea lor sistematic anticomunistă. Un asemenea merit nu era însă prea impresionant pentru tehnocrație și nici pentru marea masă a populației. Toți erau anticomuniști. Pentru tehnocrație, dar și pentru marea majoritate a populației, comunismul era un vis urât de care se eliberaseră, și nu o obsesie politică cu care trebuie continuu să lupte. Problemele politice cruciale ale tehnocrației se refereau la construirea viitorului și mai puțin
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
marea masă a populației. Toți erau anticomuniști. Pentru tehnocrație, dar și pentru marea majoritate a populației, comunismul era un vis urât de care se eliberaseră, și nu o obsesie politică cu care trebuie continuu să lupte. Problemele politice cruciale ale tehnocrației se refereau la construirea viitorului și mai puțin la judecarea trecutului. Grupurile rămase din partidele desființate de comunism au venit cu un program politic complet diferit de cel al tehnocrației: doar o atitudine radicală anticomunistă, centrată pe excluderea din politică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu care trebuie continuu să lupte. Problemele politice cruciale ale tehnocrației se refereau la construirea viitorului și mai puțin la judecarea trecutului. Grupurile rămase din partidele desființate de comunism au venit cu un program politic complet diferit de cel al tehnocrației: doar o atitudine radicală anticomunistă, centrată pe excluderea din politică a tuturor celor care au fost legați într-un fel sau altul de comunism, complementar cu eliminarea tuturor structurilor moștenite. Dacă în interiorul țării un asemenea program era marginal, în Occident
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
marginal, în Occident, datorită unor condiții particulare, el a căpătat o credibilitate foarte ridicată, investindu-se importante resurse politice și financiare în susținerea sa. Occidentul avea o altă perspectivă și alte priorități decât majoritatea actorilor interni. Aceștia, proveniți majoritar din tehnocrație, acordau prioritate soluționării multiplelor crize ale societății românești și dezvoltării pe liniamentele modelului occidental. În contrast, Occidentul acorda o atenție redusă problemelor relansării economice și reconstrucției societății postcomuniste, fiind interesat accentuat de definitivarea luptei cu dușmanul comunist. Or, cea mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
va fi complet și definitiv eliminat era susținerea grupurilor politice cu programe anticomuniste radicale. Dacă în interior anticomunismul nu mai avea vreo semnificație centrală, pentru mulți actori occidentali „arderea cu fierul roșu” a oricărei rămășițe de comunism era obiectivul prioritar. Tehnocrația, concentrată în marea sa majoritate într-un singur partid politic, nu prezenta pentru Occident o credibilitate suficientă pentru îndeplinirea unei asemenea misiuni. Nu pentru că ea ar fi avut tentații procomuniste, ci pur și simplu pentru că nu era interesată de un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
îndeplinirea unei asemenea misiuni. Nu pentru că ea ar fi avut tentații procomuniste, ci pur și simplu pentru că nu era interesată de un program politic de tip punitiv. Un program anticomunist, plasat în centrul atenției, nu prezenta însă atractivitate nici pentru tehnocrație și nici pentru marea masă a populației. Majoritatea actorilor interni își centrau atenția pe măsurile pragmatice de administrare a sistemului economico-social într-o tranziție dificilă. Mai mult, tehnocrația se simțea a reprezenta o țintă continuă a acuzațiilor de a fi
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
program anticomunist, plasat în centrul atenției, nu prezenta însă atractivitate nici pentru tehnocrație și nici pentru marea masă a populației. Majoritatea actorilor interni își centrau atenția pe măsurile pragmatice de administrare a sistemului economico-social într-o tranziție dificilă. Mai mult, tehnocrația se simțea a reprezenta o țintă continuă a acuzațiilor de a fi fost solidară cu regimul comunist. Suportul puternic al Occidentului oferit grupărilor politice anticomuniste a fost un factor important de creștere a atractivității grupărilor din fostele partide politice. În
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu perspectiva reîntoarcerii la pozițiile lor marginale, au încercat să se organizeze, dar aceste organizații nu au reușit să se transforme în factori politici, eșuând în revendicarea unor recompense și privilegii în calitate de „revoluționari”. Noua putere politică ce era condusă de tehnocrație a căutat să scape de prezența lor ambarasantă prin recompense de diferite feluri. Partidele istorice nou-apărute erau în egală măsură incomodate de prezența „revoluționarilor”. Pentru ele, aceștia reprezentau un corp străin și nu puteau fi etichetați drept adversari „comuniști”. Din
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un impediment important. Cum pot actorii noii clase politice să treacă în doar patru luni de la solidaritatea anticomunistă la afilierea la o multitudine de partide, a căror diferențiere programatică nu era deloc clară în contextul începutului tranziției? În mod special tehnocrația, sursa cea mai importantă a noii clase politice, se caracteriza printr-un grad ridicat de solidaritate, fiind dificil pentru ea să se distribuie rapid în partide politice diferite care nu aveau mesaje suficient de diferențiate. Mai degrabă formațiunile politice marginale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cea mai importantă a noii clase politice, se caracteriza printr-un grad ridicat de solidaritate, fiind dificil pentru ea să se distribuie rapid în partide politice diferite care nu aveau mesaje suficient de diferențiate. Mai degrabă formațiunile politice marginale față de tehnocrație puteau să formeze rapid asemenea partide. Așa s-a făcut că masa tehnocrației nu s-a putut diferenția rapid în partide politice distincte, ea rămânând relativ omogenă și confuză, confruntându-se însă cu o pluralitate de partide marginale care nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de solidaritate, fiind dificil pentru ea să se distribuie rapid în partide politice diferite care nu aveau mesaje suficient de diferențiate. Mai degrabă formațiunile politice marginale față de tehnocrație puteau să formeze rapid asemenea partide. Așa s-a făcut că masa tehnocrației nu s-a putut diferenția rapid în partide politice distincte, ea rămânând relativ omogenă și confuză, confruntându-se însă cu o pluralitate de partide marginale care nu puteau atrage un suport electoral suficient. Existau trei probleme majore pentru formarea unui
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care să fie făcute cunoscute, pentru formarea unei imagini publice conturate. În al doilea rând, partidele constituite la nivel național aveau, inevitabil, să se confrunte cu producerea într-o perioadă scurtă de timp a unui suport local absolut necesar. Solidaritatea tehnocrației, mai ales la nivel local, era o piedică suplimentară a diferențierii sale politice rapide. Ea putea doar în timp să producă o asemenea diferențiere. A treia problemă se referă la competiția dintre diferitele grupuri pentru adoptarea titlului unui partid occidental
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de bază pentru un sistem democratic. Și, în fapt, în România adoptarea noii legislații, deși conflictualitatea dintre partide era accentuată, s-a făcut, de regulă, pe baza unui consens ridicat. Probabil, la alegeri ar fi participat în mod dominant reprezentanții tehnocrației, persoane cu un anumit prestigiu în comunitatea de specialiști și în comunitatea locală sau națională, care nu neapărat aveau o orientare politică clară. Parlamentul ales nu ar fi avut o orientare politică distinctă, dar ar fi reprezentat cadrul cristalizării noului
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Comunist ca rezultat al Revoluției, s-a constituit Frontul Salvării Naționale ca un organism politic care, în condițiile „vidului de putere”, urma să asigure guvernarea provizorie, promovarea rapidă a unor schimbări legislative, pregătirea noilor alegeri. Exprimând punctul de vedere al tehnocrației, el promova un larg consens provizoriu centrat pe obiectivul larg acceptat de a elimina structurile comuniste și de a promova schimbări profunde în întreaga societate. FSN nu a fost conceput ca un partid politic care să intre în competiție ulterioară
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]