232 matches
-
îndemna să descopere "[...] vocația fraternală a arhitecturii și a urbanismului în serviciul fratelui om. Nevoi materiale, dorințe spirituale, totul poate fi satisfăcut de această arhitectură și de acest urbanism."141 O astfel de ambiție nu putea decât să flateze tendințele tehnocratice ale promotorilor marilor ansambluri, preocupați să învețe oamenii să locuiască în blocuri, chiar fără să țină seama de părerea lor. Impunerea culturii standard unui număr mare trebuia să permită și celor mai defavorizați să urce în trenul modernității. "Reguli de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de locuințe pe an; noi vom organiza finanțarea și, bineînțeles, vom da avansurile în termen scurt, vom conduce operațiunea funciară și vom pune bazele infrastructurilor", el considera că intră într-o fază de concertare, sau, mai degrabă, într-un proces tehnocratic? Aceasta se întâmpla pe vremea când orașele nu dispuneau de servicii sau de consilii destul de dezvoltate pentru a structura o politică de amenajare și de dezvoltare"154. SMEL vor constitui astfel instrumentul privilegiat al statului în procesul urbanizării Franței. Epoca
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu este apanajul tehnicienilor statului, ci o operă colectivă, în care cetățenii și puterile publice își asumă solidar responsabilitatea. Mai mult decât o operă estetică, urbanismul trebuie să fie un fapt uman și civic. Într-o societate dominată de tendințe tehnocratice și birocratice, urbanismul reprezintă oportunitatea unei reintegrări civice a cetățenilor în oraș"176. Legea de orientare funciară (LOF) din 1967 simbolizează această voință de a modifica în profunzime maniera de a face urbanism, asociind concertarea și planificarea în același demers
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care trebuia să le ia creșterea urbană rămânea deschisă între partizanii densității urbane și adepții unei etalări urbane, între intoleranții imobilelor colective și apologeții locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre oraș, adesea pe fondul exhumării revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dovedesc că excelența economică a unei aglomerații nu asigură în mod automat dezvoltarea tuturor cartierelor. "Optimizarea teritorială" nu trebuie considerată ca un absolut: ca și în cazul modelului one best way, și în acest caz este vorba de o iluzie tehnocratică. Dar plecând de la recunoașterea instituțională a aglomerației, cea mai mare greșeală ar fi să se confunde conducerea unui oraș cu cea a unui stat na-țional în miniatură, deci să i se evalueze strategiile pe baza experienței politicilor statului. Această omologie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se implica în proiecte profitabile de dezvoltare economică, cu riscul de a irosi veniturile statului într-o concurență între orașe, nefastă pentru îmbogățirea națiunii. În ceea ce privește statul, el s-a arătat adesea, ca reacție la egoismul aleșilor locali sau din atavism tehnocratic, mai mult iritant decât animator. Pentru a înlătura impresia că abandonează misiile de serviciu public, statul multiplică semnele care-i atestă prezența. Totuși, aceste efecte de semnalizare seamănă mai multă neliniște în sufletul actorilor locali, care ar vrea să-l
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prim sistem de management orientat direct și în principal asupra problematicii salariaților, sistem care, în linii mari, mai este aplicat și astăzi, deși, el este socotit ca istoricește depășit („criza taylorismului”). Taylorismul - socotit a fi conceput și practicat o paradigmă tehnocratică, technocratismul, consideră factorul tehnologic ca esențial în practica managerială, omul fiind secundar. „Proiectul sistemelor tehnico-centrice este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați într-un mod mecanicist, ca o problemă de importanță secundară. Muncitorul este văzut ca o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]