311 matches
-
lovitură de stat, prin care a dizolvat Adunarea Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât nu o poate scrie niminia. Dumnezeul părinților noștri păstreze zilele Măriei Tale ferice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
i-am făcut însă cu încuviințarea prea Sfinției Voastre. Respectuos vă aduc rugăminte, înalt prea sfințite, să binevoiți a da binecuvântarea prea Sfinției Voastre în acest scop uman. Primar, Ganne”. Rezoluția din 14 septembrie nr. 316 preciza că „Se va telegrafia superioarei Mănăstirii Adam să se trimeată atâtea monahii câte vor fi de trebuință la spitalul Bârlad pentru răniți. Totodată se va face cunoscut și domnului primăriei din Bârlad despre aceasta. Iosif”. Unii profesori de la seminariile teologice au făcut o serie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
garnizoanele lor. Cu mare greutate sosiră la München cei trei din Carlsbad. Vagoa nele erau năvălite în gări, bagaje mari nu se mai primeau în Germania. Ei lăsară pe-al lor doamnei Elena Perticari, care pleca direct în țară. Eu telegrafiasem, dar nu primisem nici un răspuns de la Aix, mama, nici unul de la Ionel, pe care îl întrebase ce să facă. Aflând că cele două fete ale Anei Lahovary erau la Partenkirchen în așteptarea fratelui lor Nicolae, ca să vie cu el la Leurdeni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sunt forțate, armata română rezistă peste puterile ei, obosită prin marșuri supraomenești de 70 de zile, lipsită de artilerie grea. Rușii nu se mișcă nici la nord, nici în Dobrogea. Constanța evacuată, podul pe Borcea distrus, podul, mândria noastră! Ionel telegrafiază împăratului Rusiei deschis: „La Roumanie se demande avec anxiété si ses frères d’armes la laisseront écraser sans que ceux qui seuls peuvent lui venir en aide ne lui épargnent le désastre d’une occupation de Bucarest“. [Împăratul răspunde peste
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu știau nimic, dar îmi citiră manifestul Kaiserului pentru pace în numele armatelor sale victorioase! și îmi anunțară căderea Triestului. După dejun, Lupu Costache sosi la noi. Era și Lia. Îmi propuse să merg cu dânsul la Vopicka, ministrul Americii, ca să telegrafiez lui Ionel, cerându-i eliberarea internaților din Huși și Dorohoi, ca să nu fim arestate. Bineînțeles, am refuzat categoric. Atunci dânsul, arătând cu degetul pe Lia: „Nu numai doctorul, dar și dumneaei va fi arestată“. Două lacrimi îi curseră pe obraz
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să răspundă la ororile care s au petrecut în câmpurile noastre de concentrare“. Eu, indignată: „Nu e vorba de noi, cele mai tinere, dar, de se vor atinge de mama, facem un scandal european ca al lui Miss Cavel“. „Da! Telegrafiați la Londra, la Paris și la Iași!“ urmă el cu același ton sarcastic. Mă apucă o furie și o ură în contra lui: „Nu deschis, dar să știi că noi vom telegrafia fără fir cu Iașii (vorbă să fie, n-aveam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un scandal european ca al lui Miss Cavel“. „Da! Telegrafiați la Londra, la Paris și la Iași!“ urmă el cu același ton sarcastic. Mă apucă o furie și o ură în contra lui: „Nu deschis, dar să știi că noi vom telegrafia fără fir cu Iașii (vorbă să fie, n-aveam nimic, dar germanii erau convinși și o căutau necontenit în casele noastre). O avem! Nu acolo unde cred acești proști, dar unde n-o bănuiește nimeni. Când vor ști cei de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în ziarul german pe numele lui: „Noi nu putem lua atitudine contra regelui, dar el va ști la timp să facă gestul necesar (abdicarea?)“. Tot doamna Slătineanu ne spuse că toate perchezițiile nu erau pentru a găsi hârtii politice, ci telegrafia fără fir ce bănuiau că se află în casele familiei Brătianu. Venea foarte des să vadă pe mama și cu multă delicatețe îi aducea uneori un lucru plăcut; ne povestea știri foarte des inventate de public, dar uneori adeverite și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au participat cel puțin la mesele lor mai puțin decoltate, dar totuși destul de vesele - d-nele dr. Vlădoianu.](Ibidem, p. 85.) Într-o zi, d-na Crivăț fu chemată de căpitanul Scheibl în pod, unde ei căutau cu persistență și insucces telegrafia fără fir. Zări într-un colț un geamantan al lui Ionel, ridică capacul și văzu rochia, umbrela, șalul de Chantilly negru ale Elizei, le luă repede și fugi cu ele jos pe scară. Căpitanul după ea: „Nu vezi, domnule, ce-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plecare, germanii i-au pus să ia bilete de clasa I și vagon cu paturi; la gară însă i-au urcat într-un vagon murdar de vite. La Troian, bulgarii i-au primit bine, fiecare gazdă pe încartiruitul ei. Gueschoff telegrafiase să-i trateze ca pe prizonieri politici, cu toate menajările, cea mai bună casă să fie pentru ruda lui Brătianu (Pillat). Acesta a fost instalat la un inginer, fiu de țăran, care își făcuse studiile în Italia. „Aveți și un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu Marghiloman și admise acel șir de condiții infame. Nu dânsul trebuia să fie delegatul regelui, ci Nicolae Mișu, după cum ne spune Al. Algiu, sosit ca curier. Generalul Averescu, de teamă să nu aibă un înlocuitor în Nicolae Mișu, îi telegrafiase la Londra, din propria-i ini țiativă, să-și amâne sosirea pe zece zile. În acest interval s au făcut tratativele, s-a dat liberă trecere în Rusia armatei germane prin teritoriul nostru. Cabinetul Averescu a căzut, Mișu a sosit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ajunși la Odessa, a fost rugat de Kommandantură să pără sească Ucraina ocupată de germani, a răspuns că nu va rămâne decât puține ore, a doua zi s-a cununat la biserica rusă, având doi martori ofițeri ruși. Apoi a telegrafiat regelui de-i mai îngăduie întoarcerea în țară. Poliția din Odessa l-a silit să plece, după ce cenzura din Viena a permis expedierea telegramei. S-a oprit la Tighina. Regele voia să-l silească a suferi consecințele unei asemenea purtări
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a fi nepotul marelui Brătianu. Ionel trebuie să se fi gândit mult la dânsul, căci, doborât la pat de cele două gloanțe ale lui Jalea și crezându-se pierdut, ne chemă pe toți frații și surorile și ceru să [se] telegrafieze la Iași ca să vină fiul său. A doua zi sosi un băiat lung și subțire, la fel cu Io nel la aceeași vârstă; Vintilă îl aduse de la gară și îl duse lângă pa tul rănitului. Era prima lor întrevedere, mișcătoare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
curte. La ușă, rănitul pierdu cunoștința, dar personalul alergă, îl luă pe sus și îl culcă pe pat. Mama era lângă el, venise și Eliza. Ionel, îndată ce-și găsi cunoștința, întrebă de toți frații și surorile și [spuse] să telegrafieze la Iași după George. În afară de Pia, care locuia cu mama, sosii cea dintâi, după ce trecusem la doctorii Angelescu și Leonte 288, chirurgi și vecini, dar care nu erau acasă. Eliza, întâlnită în intrare, voi să mă împiedice, dar nimic nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe bază de norme. Împreună cu delegatul firmei australiene, au fost prelevate mostre pe placul furnizorului român, desigur corelate cu prețuri avantajoase. Odată actele semnate, australianul a luat cu acte în regulă mostrele cu pricina, a plecat către Australia de unde a telegrafiat nu peste mult: „de acord cu mostrele, începeți livrarea”. Au urmat la furnizorul român felicitări, pupături, ciocniri de pahare și bineînțeles livrarea a 5 milioane de recipiente emailate. A urmat apoi bomba, s-a primit comunicarea: „recipientele nu corespund calitativ
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
undelor (radio) până la extraordinara diversificare din prezent. Încă din anul 1906 exista la facultatea de Științe a universității din Iași un laborator de Radiotehnică. În planurile de învățământ ale electrotehnicii ieșene au fost prezente permanent cursuri din acest domeniu: 1913 Telegrafie și telefonie-titular conf.dr. C. Bedreag; 1929 - Radiotehnică, 1943 Tehnica curenților slabi, titulari prof. M. Konteschweller, ulterior conf.dr. Al. Cișman; 1949 - Electronică, titular M. Ițicovici. Disciplinele de curenți slabi au fost încadrate în portofoliul catedrei de Fizică și electronică, care făcea
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
îmi încălzește cu propria-i răsuflare cizmele înghețate peste noapte, eu mă întind bine pe o pătură multicoloră (confecționată de orbii din Rio de Janeiro) și hotărăsc că din ’69 voi vâna altfel. 26: Crowhurst merge cu îndrăzneala până la a telegrafia că a bătut recordul de viteză pentru ambarcațiunile de tipul iahtului său; în 24 de ore a parcurs 243 de mile. În Anglia, Sunday Times și publicul au senzația că Crowhurst realizează o performanță legendară. ...Căci unde am ajunge vânând
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și ispășiri, de ce nu ne-am permite, noi, oamenii, o asemenea modificare de simbol? Ce ne-ar costa? Douăzeci și cinci de ani pușcărie pentru Bruce Reynolds, căpetenia celor care au dat „lovitura secolului” pe linia Glasgow-Londra. La sfârșitul lui ianuarie, Crowhurst telegrafiază că trece printr-o serie de dificultăți în Oceanul Indian, că vede coasta Asiei, că este în plin ocol al Pământului. „Teignmouth Electron” este la trei mii cinci sute de mile mai la vest, în fața plajelor braziliene. Crowhurst caută o pauză
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
că trece printr-o serie de dificultăți în Oceanul Indian, că vede coasta Asiei, că este în plin ocol al Pământului. „Teignmouth Electron” este la trei mii cinci sute de mile mai la vest, în fața plajelor braziliene. Crowhurst caută o pauză. Telegrafiază: „Generatorul stricat. Îmi va fi greu să transmit”. Este alibiul pentru o lungă tăcere, care îl scutește să transmită alte detalii false. Miercuri, 29 ianuarie, notează în jurnal: „Am petrecut noaptea trecută tolănit pe punte, privind luna și reflectând la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de tăcere, Crowhurst trimite o telegramă dramatică: „Am încheiat ocolul Pământului, mă întorc. Sunt aproape de Diego Ramírez”. Comedia continuă. Diego Ramírez este o insulă la sud de Capul Horn, acolo unde Crowhurst nu a ajuns niciodată. În momentul în care telegrafiază prietenilor, el se găsește la o mie de mile nord de Diego Ramírez. S-a întâmplat ceva cu Niagara, ce - nu știu, dar s-a întâmplat ceva cu Niagara! Mi s-a mai luat o certitudine. De mic copil ziceam
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
așa că rămâne neadjudecat cel de-al doilea premiu, acordat celui care face ocolul Pământului mai repede. Rivalul a mers cu o medie de 95 de mile pe zi. Crowhurst a notat în jurnalele lui de bord media de 56. Totuși, telegrafiază: „Complimente lui Knox-Johnston, însă nu s-a terminat. Cel mai rapid voi fi eu”. Dar se mai întâmplă ceva: Pe mările lumii - în timp ce noi, cei de pe uscat, dormim, mâncăm, cosim și uruim -, un bărbat pe nume Bernard Moitessier, singur pe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Franceză) îl caută în toată lumea pe René Hauwaert (belgian) pentru a-l anunța că, de la 1 iunie, dânsa e mama unui fiu al dânsului. Hauwaert e de meserie navigator solitar pe mări și oceane. Crowhurst plutește spre casă. Prietenii îi telegrafiază: „Îți pregătim o primire triumfală. Vom veni să te întâmpinăm în dreptul Insulelor Scilly cu BBC și cu soția ta”. Crowhurst are o tresărire, inexplicabilă pentru alții: „Soția mea, nu. Nu vreau”. „Bine” oftează telegrafic prietenii. „Vom fi acolo 100.000
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
rămas a doua oară fără bani. Și așa, azi, m’am trezit fără suma suficientă pentru plecare. Dar ce-mi pasă, voi găsi. Închipue-ți, Mica mea, că Lisette Bălteanu văzându-mă atât de turburată de lipsa de vești mi-a telegrafiat: „Așteaptă acasă două scrisori. Sărutări, Lisette“. Sunt în al noulea cer și plec miercuri, cu ce provizii voi găsi până atunci, pentru că și chestiunea închirierei s’a aranjat. Ți-am scris sau nu că sâmbătă a plecat de aici Chirana
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu au subscris și intensificarea acțiunii chiar pentru a depăși plafonul pus de fisc. Se cere lista persoanelor recalcitrante. Până la 1 februarie 1942 se cere situația subscrierilor făcută până la 31 ianuarie 1942. La 3 februarie 1942, președintele Zalman Solomon a telegrafiat că totalul subscrierilor făcute de evreii din Dorohoi este de 7092500 lei, suma cerută de fisc era de 14024000 lei. Această sumă nu poate fi atinsă pentru că mai mult de jumătate din populația evreiască din localitate a fost evacuată/deportată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că prin prezența mea am salvat niște aparențe importante: îți voi spune personal despre ce-i vorba... Scriu - sînt la a doua formă - Satul uitat... - și în legătură cu asta - ai fost acasă? Eu mă duc la sfîrșitul săptămînii ce vine - îți telegrafiez cînd, și voi fi fericit dacă vei putea veni la gară, singur, sau, dacă situația permite, cu duduca din Letea. [...] Scrisul bănățean n-a apărut și mult timp n-o să apară (poate săptămîni), din cauza schimbării titlului. Ei spun că te
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]