260 matches
-
acestea, subiectele legate de economie sunt dificil de transpus în imagini, în majoritatea cazurilor ele nu vor apărea la începutul telejurnalelor. Al treilea criteriu care beneficiază și de un statut privilegiat este "directul". Dacă un eveniment se desfășoară simultan cu telejurnalul, el va avea prioritate, chiar dacă va schimba încadrările orare stabilite inițial de redactori. Spre deosebire de o relatare a unui eveniment, imaginile de la fața locului dau impresia unei mai mari neutralități sau obiectivități. Totuși, maniera în care o imagine este filmată și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lectură" de tip zapping 9 a realității. Valorizarea subiectelor cu mare încărcătură spectaculară, vizarea unor efecte ca suspansul și șocarea audienței devin (întocmai ca în genurile de ficțiune) reguli de bază în organizarea jurnalelor de știri. Caracterul anumitor știri face telejurnalul similar unui serial. Plecând de la niște date concrete care sunt relatate, se creează un anumit suspans care este alimentat zi de zi cu noi episoade. 6. Caracteristicile comunicării politice actuale Comunicarea politică se inspiră dintr-o multitudine de tradiții și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
are propriul său mod de a administra multitudinea de relații interdiscursive: un manual de filosofie nu citează în același fel și aceleași surse ca un animator de vînzări promoționale. Simplul fapt de a include un discurs într-un gen (conferință, telejurnal) înseamnă a-l pune în relație cu un ansamblu infinit de discursuri aparținînd aceluiași gen. 2. Enunț și text Pentru a desemna producțiile verbale, lingviștii nu dispun numai de termenul "discurs", ci recurg de asemenea la enunț și la text
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Buzea, Constanța, Creștetul ghețarului. Jurnal, 1969-1971, Editura Humanitas, București, 2009. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Gheo, Radu Pavel; Lungu, Dan (eds.), Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, Editura Polirom, Iași, 2008. Jela, Doina, Telejurnalul de noapte. Jurnal, Editura Polirom, Iași, 1997. Lungu, Dan, Povestirile vieții. Teorie și documente, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2003. Lungu, Dan, Sînt o babă comunistă, Editura Polirom, Iași, 2007. Nanu, Adina, Călătorie în jurul casei mele, Editura Compania, București
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ale cotidianului din perioada comunistă, imposibil de ignorat: Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii, vol. I. (1944-1947), și vol. II (1947-1959), Editura Humanitas, București, 2007-2009; Alice Voinescu, Jurnal, vol. I-II, Editura Polirom, Iași, 2013; Doina Jela, Telejurnalul de noapte. Jurnal, Polirom, Iași, 1997; Maria Banuș, Însemnările mele, 1945-1999, Editura Cartea Românească, București, 2014; Constanța Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal, 1969-1971, Editura Humanitas, București, 2009; Ioana Em. Petrescu, Jurnal (1959-1990), Editura Paralelea 45, Pitești, 2005; Ana Blandiana, Fals tratat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
câteva luni un puternic sentiment de inutilitate. Generația momentului În discuție oferea patriei socialiste - cu chiu cu vai - patruzeci de virtuali profesori de engleză. O Românie de douăzeci și trei de milioane de oameni (cum ne informa, cu tonalitate revoluționară, Telejurnalul de zece minute al fiecărei seri) strecura greu, În mecanismul său economic și cultural multilateral dezvoltat, patruzeci de angliști pentru proiectatul an 1991, punctul absolvirii noastre. În mod aproape oficial, era vorba despre patruzeci de (noi) paria ai lumii socialiste
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
anchete, că se iau măsuri ca povești de genul ăsta să nu se mai repete. Care e adevărata continuare a știrii? Zona fusese „sigilată“ pentru a se face repetițiile de dinaintea paradei militare din 24 ianuarie. Seara, la știrile date pe telejurnale, între certurile deja banale pe marginea „dosarelor de cadre“, se scurg imagini cu Băsescu, „amestecându-se“ prin mulțime la Iași. Cică ar fi intrat într-un mall să bea o cafea. Și ar fi dat mâna cu privitorii. De-abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Am primit din Franța "Le dorit de rêver" de Bachelard. Eseuri. Le citesc molcom! Sînt foarte răcit; oricum, nu aud bine cu ambele urechi și aceasta e cam de multe zile! De s-ar mai încălzi! Cețuri saxone, nopți lungi, telejurnalul de noapte! Îți mulțumesc încă o dată și te îmbrățișez! Aurel Borca, 6 iunie 1986 Dragul meu, Nu ți-am scris de multă vreme, împrăștiat de tot felul de povești. Nu-s nici acum mai liniștit. În primăvara aceasta, de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aveți pregătit pe masa de lucru? Așa cum am mai spus, lucrez zilnic începând cu ora 7 dimineața, uneori scriu și cinci pagini pe zi, altădată nici una. Îmi folosesc timpul pentru documentare și pentru lectură. Nu uit nici lectura ziarelor, nici telejurnalele, ca să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în lume. Zilele trecute mi-a apărut o nouă ediție revizuită și mult contemplată din Arta poetică la români în Editura Tritonic. Această editură mi-a tipărit o ediție completă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de unitate europeană. Pentru mine, ideea europeană este în primul rând suma unor idei naționale. Lucrul acesta se vede foarte bine în cadrul călătoriei noastre, cu escale în mai multe capitale europene. De pildă, ești la Madrid, deschizi televizorul și urmărești telejurnalul, unde auzi anumite știri. A doua zi ești în altă capitală europeană, urmărești din nou televizorul și observi că ți se servesc cu totul alte imagini. Nu există deloc o continuitate tematică a comentariului politic și social în țările din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
moarte, de ce-i mai zice iarbă? Mă duc să mă rad. Tot privind iarba etern verde, mi-a crescut barbă urâtă și aspră ca un glaspapir. N-aș îndrăzni să sărut o femeie. 3: Televiziunea franceză prezintă o ediție a telejurnalului de noapte veche de o sută de ani - „Actualitatea la 3 noiembrie 1868”: în Statele Unite aveau loc alegeri la care președintele în exercițiu, Johnson, nu mai candida. În schimb, în plin an ’68, Reuter anunță din Vaduz, capitala Liechtensteinului, că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
azi (1996) și Poveștile de la Bojdeucă (1996). În 1996 obține Premiul Național „Ion Creangă“ pentru povestea Cântărețul. În prezent este doctorand la University of Washington, unde lucrează la o teză despre poetica și politica imaginarului lingvistic la Cioran. A-ha Telejurnal. Ceaușescu și nevasta-sa în vizită, nu mai contează unde. Se taie panglica, se gustă pâinea cu sare, se iau copiii mici în brațe și ni se face semn nouă, publicului din toată țara. Mama din pat întoarce salutul și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din fire, își netezea părul și verifica dacă toți nasturii de la cămașa de noapte erau închiși. Dădea din cap și îngâna un sunet de aprobare, ca un ascultător fidel. O priveam cu interes, fascinată de acea legătura telepatică. La fiecare telejurnal, Ceaușescu îi promitea un apartament și o excursie la Băile Felix, unde urma să se vindece sub supravegherea celor mai buni medici din România Socialistă. Înainte de a se îmbolnăvi, mama îl întâlnise o dată pe președinte, în timpul unei vizite de lucru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu ar fi putut să o vindece el personal, dar că o schimbare de locuință și un tratament la băi ar fi făcut miracole. Punerea mamei pe picioare era o prioritate a statului, președintele o afirma în fiecare seară la telejurnal, înconjurat de secretarii săi de partid și de distinsa lui soție. De fapt, doamna Elena avusese ideea ca, pe lângă apartamentul cu două camere și baie cu cadă din Flamura Roșie, mama să primească și un bilet gratuit într-o stațiune
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
irecuperabilă era o sfidare la adresa medicinii statului. După o perioadă lungă, imposibil de definit, în care ne-a blestemat pe toți de sute de ori pe zi pentru imobilizarea sa la pat, am găsit-o într-o seară adormită în fața telejurnalului. Un firicel de salivă roșie i se prelingea pe bărbie. În urma acestei noi embolii, însuși președintele a încetat să-i mai vorbească din ecran, dezamăgit probabil de căderile sale repetate în adâncurile bolii. Mama mea nu era o mamă eroină
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dezarma rea - și de asta nu scăpase nici formația Iris, pe care o copiam. Noi am greșit : ar fi trebuit s-o copiem pînă la capăt. Întunericul În urbea mea, lumina se stingea între orele 17 și 20, cînd începea „Telejurnalul“. Ai mei, la început, stă teau la lumina lumînării, iar după ceva vreme taică- meu făcuse rost de o baterie de tractor care alimenta un bec mic, ca de frigider. Dar eu nu rămîneam niciodată în casă. Ieșeam cu băieții
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o fi interzis partidul popularizarea numelor chiar și În cazul Întrecerilor sportive, rămâne un mare mister la fel ca multe altele pe care ni le-a lăsat pe cap spre descifrare păcătosul și secretomanul partid. „Împuternicitul” O. Mastora, eliminase din telejurnalul din data de 10 februarie 1974 un subiect care „...informa despre concursul militar de schi al vînătorilor de munte organizat În preajma orașului Curtea de Argeș. Printre cîștigătorii probelor figurau și reprezentanții loturilor de vînători de munte din alte județe. Localizarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a eliminat secvența”. Ai naibii, unguri! Au fost surprinși când se pupau franțuzește, cred că! Un alt flecușteț cu „actori” străini ce aducea atingere bravei societăți socialiste În drumul ei maiestuos spre comunism a fost eliminat de T. Scarlat din telejurnalul de seară, ediția din 28 ianuarie 1974: „Unul din subiecte informa despre deschiderea În Berlinul occidental a unui tîrg internațional cu profil agricol. Filmul conținea secvențe În care apăreau panouri cu inscripția <<Berlin - R.F.G. 1974>>”. Cenzorul a respectat statutul special
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe dumneavoastră vă interesa politica la fel ca pe noi, militarii în termen, care executam în fiecare seară programul de cititul presei. M. M.: Cititul presei era acțiune prinsă în programul pregătirii de luptă. S. B.: Cititul presei era înainte de telejurnalul de seară. M. M.: Înainte de a merge la masă. S. B.: Exact. Înainte de a merge la masă stăteam pe băncuțe, pe interval, la cititul presei, și ni se dădea câte un ziar Scînteia sau Scînteia tineretului, la două persoane. Dar
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ni se dădea câte un ziar Scînteia sau Scînteia tineretului, la două persoane. Dar, cum să spun, era o formalitate. Citeam pagina externă. M. M.: Așa era, o formalitate. S. B.: Rubrica sportivă era cea mai citită. După aceea, era "Telejurnalul", în care erau aceleași prostii pe care (nu) le citeai și în Scînteia. M. M.: Da, toți eram antrenați în acea formalitate și cu toții ne loveam de aceleași greutăți. 1.7. Inamicul vine doar de afară S. B.: În cadrul orelor
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
9 mai 1995, când s-au împlinit 50 de ani de la victoria asupra fascismului, i-a fost fatală lui Dostoievski, în urbea de pe Someș. O stradă îi purta numele. Ei bine - ne-a anunțat, cu vădită satisfacție, o crainică, la telejurnalul de la ora 20, din amintita zi -, de acum înainte nu o să i-l mai poarte. Critica literară dogmatică ne-a învățat că autorul Demonilor a fost un reacționar. Până la 9 mai 1995 nu am știut însă că scriitorul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ajuns acasă. M-am aruncat cu fața în jos pe pat, în camera rece unde mirosea a șoareci și a fitil ars de la lampa de luminat cu sticla afumată. Am hohotit îndelung. În gură aveam un gust amar. Seara, după telejurnal, a sunat telefonul. Era instructorul de la C.C. al P.C.R. De la celălalt capăt al firului se auzea vocea sa plăcută și împăciuitoare: Nu-i nevoie să veniți mâine la județ. Am raportat primului secretar rezultatul anchetei. Lucrurile s-au lămurit după ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mai civilizat și mai bine decât noi. Și apoi nu trebuie să vedem că figura lui KÆdÆr, HusÆk sau Gierek nu te privește oriunde ți-ai arunca ochii și respectivii conducători nu ocupă trei pătrimi din timpul de emisiune alocat telejurnalelor sau trei pagini din cele patru sau șase câte conțin ziarele respectivelor țări. S-ar mai putea scrie multe, zeci și sute de pagini, dar citirea lor nu s-ar putea încadra în timpul de emisiune consacrat acestor scrisori. Și apoi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
moral, nu foarte onest și cu o admirație sinceră față de „descurcăreți”, sancționează totuși destul de des ceva: prostia. Ar fi bine ca ea să nu se mai vadă așa de tare. LA LOC teleCOMANDA Două știri care ar putea schimba lumea. Telejurnalul meu alternativ Alex SAVITESCU Doamnelor și domnilor, bun găsit! Trecem astăzi peste „titlurile ediției“ și intrăm direct în subiecte. Primo: „Călătoriile în timp ar putea deveni realitate în următoarele 3 luni de zile, au anunțat câțiva matematicieni ruși care speră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
generând o așa-numită gaură de vierme care acționează ca un tunel între prezent și viitor.“ Știrea asta m-a întors pe dos chiar de la începutul săptămânii. Am citit-o în „Gândul“, apoi am văzut-o postată și pe la unele telejurnale. Știu, unii dintre dumneavoastră, obișnuiți cu bancurile despre savanții sovietici care au inventat cam tot ce găsim prin lume, vor fi privit cu adânci urme de îndoială informația asta. Îi rog să „treacă peste“, chestiunea e, dată fiind sursa poveștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]