302 matches
-
personajele timpului actorii Gavril Pătru, Ana Ioana Macaria, Ilinca Goia, Carmen Ungureanu, precum și realizatori și prezentatori din Televiziunea Română ca Irina Mohora, Marius Constantinescu, Claudiu Lucaci, Dana Vlad, Dragoș Porojnicu, Alina Ciocan, Andreas Petrescu. a. Emisiunea "Credo" model de discurs religios televizual Am ales emisiunea "Credo" a TVR, o emisiune de tip talk-show-dezbatere, realizată și moderată de Titi Dincă pentru că a rămas un reper în pleiada emisiunilor religioase cu impact masiv la public, devenind model de discurs religios televizat și implicit o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
principiu rareori explicate, aceea că ar avea cu adevărat o acțiune asupra publicului. Publifobii și publifilii împărtășesc măcar această presupoziție. Și fiecare se comportă ca și cum ar fi adevărată. Niciun sociolog nu poate măsura științific influența atât de trâmbițată a "violenței televizuale" asupra delincvenței adolescenților. Dar toți sunt se pun de acord că imaginea ghetourilor americane transmisă de televiziune a indus un nou comportament bandelor din cartierele mărginașe franceze. Misterioasă și anodină eficacitate: iar un derbedeu prins făcând pe durul în suburbia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și suculent care se suge ca un sân și dispare deodată în noi. Forță dionysiacă, s-ar fi zis acum un secol (dar Dionyssos e legat de auditiv, iar la Nietzsche auzul era mai important decât privirea). Cocooning și legănare televizuală, se spune astăzi. Imaginea-sunet ne reîncarcă din această Thalassa revigorantă care doarme pe fundul cuvei cu semne, întindere de contiguitate fericită și caldă unde totul e posibil, unde distanța și timpul dispar fără niciun efort. Să vezi înseamnă să prescurtezi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
privească lucrul pe care-l înregistrează, l-a forțat pe pictor să picteze mai bine. La fel cum cinematograful, peste o sută de ani, va obliga teatrul să se cunoască mai bine pe sine și deci să se epureze; așa cum televizualul constrânge imaginea fixă la mai puțin realism și mai mult estetism, tripodul constrângea șevaletul să-și reexamineze resursele proprii pentru a-și contura mai bine domeniul de competență. Iar șevaletul a răspuns prompt tripodului, printr-o revenire la sine sub
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
drept societate primitivă. Micul ecran în culori îndeplinește și depășește dorințele neoplatonicienilor lui Plotin. Regăsind cămașa fără cusătură, el ne redă emoția prezenței imediate. La fel cum aurul mozaicurilor bizantine vehicula direct energiile divine către credincios, strălucirea fluorescentă a mozaicului televizual, fără umbre și fără valori, ne comunică în-sinele luminos al lumii. Icoana ortodoxă era mai puțin decât un idol, pentru că ea nu era decât mijlocitoare a divinității, nu divinitate ea însăși; dar era mai mult decât un simbol, căci, reprezentând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
disprețuitoare de acest gen ar stârni râsul: în vreme ce cinematografia are ambiguitatea unei industrii de artă, care trebuie să fabrice în serie prototipuri, televiziunea este, în întregime, fabricare și difuzare, industrie. Opera cinematografică se comunică, dar nu este făcută, asemeni produsului televizual, pentru a comunica. Operatorul unui canal (privat sau public, cel de-al doilea aliniindu-se după cel dintâi) vinde celor care își fac publicitate un public. De aceea spune că "publicul este singurul nostru judecător". Instantaneu. Un producător de cinema
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
autor își întâlnește publicul din întâmplare; îl atrage, îl farmecă, îl seduce, succes pe care niciun studiu de piață sau anchetă de opinie nu-l pot prefigura: orice producție cinematografică este un pariu, când nu e vorba de publicitate. Programarea televizuală nu e de ordinul atractivității, ci al țintirii: ea vizează eșantionul, nișa, pentru a i se adapta. Este înlocuit astfel indeterminismul operei cu determinismul produsului, iar magia cu sociologia. Sau hazardul nopții cu lumina zilei. Rațiunea de a fi a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
timpului. Imaginea de cinema face ușurătatea gravă, imaginea video face gravitatea ușoară. Un simț se incarnează în planuri de carne și oase. Blocuri, cheaguri sau concrețiuni, toate au o greutate, grosime ori densitate destul de străină de fluiditatea plată a imaginilor televizuale. Carne și os înseamnă umbră și lumină. Există o mare tradiție a luminilor de studio, în care operatorul-șef regla reflectoarele ca un pictor asupra subiectului. "Arta plinei lumini obligatorii" (Daney), imaginea televizuală ignoră clar-obscurul. Nu e nevoie aici de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
destul de străină de fluiditatea plată a imaginilor televizuale. Carne și os înseamnă umbră și lumină. Există o mare tradiție a luminilor de studio, în care operatorul-șef regla reflectoarele ca un pictor asupra subiectului. "Arta plinei lumini obligatorii" (Daney), imaginea televizuală ignoră clar-obscurul. Nu e nevoie aici de Henri Alekan sau Claude Renoir. Se pot alătura siluete fără carne într-un spațiu fără profunzime și suculență. Fără vertij. Cinematografia, "artă a expresiilor corporale" ca și dansul (iar coreografia nu e de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în loc să-l ordoneze. Nu mai există gros-plan fiindcă nu există decât gros-planuri" (Daney). Această libertate a vizorului de cameră, garanție a unui control interior asupra lumii exterioare, ar explica aptitudinea cinemaului de a reuși trecerea spre simbolic, acolo unde imaginea televizuală rămâne în signaletic sau imaginar. Astfel încât cel dintâi te face să crești, iar cea din urmă să regresezi. Adolescentul devine adult prin intermediul marelui ecran; adultul, adolescent prin intermediul celui mic. Televiziunea catehizează. Ea pune accent mai mare pe datorie decât pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
clipă insesizabilă ne devansează neîncetat, ca un foc rătăcitor, miraj excitant și dezamăgitor, provocare nesfârșită pentru noi, bieți spectatori mereu în întârziere cu o imagine-secundă, cu o modă, cu un subiect, cu un scandal, cu un genocid față de prezentul nostru televizual care aleargă întotdeauna mai repede ca noi. Vrând să-l prinzi din urmă poți căpăta amețeli. Nimic nu se desfășoară sub ochii noștri uluiți, nu se argumentează, nu respiră. Clip și cut, crash și flash. Gâfâială, epuizarea timpului publicitar. Dacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
noblețe și purtători de spadă și cei fără să nu devină o contradicție puternică, fiindcă nu dispunem la momentul de față de un cadru apropriat de tratare a acestui nou tip de ridicare a maselor, revolta umbrelor împotriva VIP-urilor. Regența televizuală reduce șansele pluralismului. Este un factor de aliniere, și nu de înflorire a minorităților. Regularizarea ofertei de mesaje pe baza cererii, sau legea audienței (extinsă acum la întreaga sferă socială), determină prin ricoșeu conținutul interpelărilor civice, tot mai asemănătoare (deci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
scară mondială de marile grupuri, fiecare e liber să aleagă à la carte. Privirile sunt mai naționale decât imaginile, iar identitățile culturale marchează atât programele generaliste, cât și pe receptorii informațiilor. Dar e oare o întâmplare că poporul cel mai televizual din lume, poporul american, este și cel mai provincial, mai introvertit și, în definitiv, cel mai puțin informat despre lumea externă? Peste tot, din Marea Britanie până în Grecia, diferențele dintre posturile naționale se reduc tot mai mult, iar CNN impune lumii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
oprite de o voință umană. A arăta un fapt sau un om înseamnă a-l face să existe, dar inversul certificării este aneantizarea socială a ceea ce se decide să nu fie arătat. Iar alegerea aceasta nu este tematizată, în informația televizuală chiar mai puțin decât în scris. Autoritatea realului imediat favorizează, în concluzie, escamotarea medierilor (deopotrivă tehnice, psihologice, ideologice, politice etc.) și acreditează o minciună naturalistă: vederea fără privire sau scena fără punere în scenă. Transmisia în timp real legitimează și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
singurele bune. De unde valorizarea promptitudinii și ingeniozității în replici, altădată apanaje ale inteligenței, acum mărci ale unei "naturi adevărate". Și credința că autorul sau victima unei experiențe puternice va fi cel mai bun actor în transmisie. Aceasta ar fi răsturnarea televizuală a paradoxului Actorului și actualul noroc al "primelor încercări". Poate ne-am pierdut dreptul de a absenta din propriul corp detașând interiorul de exterior (bucuria introspectivilor: să împiedice gândurile ascunse să iasă în față). Rezultă din toate acestea la fel de multe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
În limba curentă, "văd" l-a înlocuit pe "înțeleg". "S-a văzut totul" înseamnă că nu mai este nimic de adăugat. Ieri: "E adevărat, am citit în ziar". Azi: "Am crezut, fiindcă am văzut la televizor" (spune victima unui vindecător televizual). Nu se mai opune în mod valabil un discurs unei imagini. O vizibilitate nu se refutează prin argumente. Ea este înlocuită de o alta. Ceea ce este considerat "de văzut" de către fiecare vârstă a privirii este considerat incontestabil. În regimul "idol
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fărâmițarea vechilor dialectici ale totalității, substituirea peste tot a globalului cu fractalul, rezumată uneori prin "declinul marilor povestiri", nu puțin datorează dislocării optice a obiectelor, ca și a operelor de artă, prin aparatele de luat vederi, montajul cinematografic, zoom-ul televizual, clicul informatic etc. Fiecare dintre aceste proceduri duce la o conduită, iar ansamblul acestor conduite creează un anumit tip de Cetate. Nu o cauzalitate lineară, desigur, ci o derulare generală în buclă. 6 A număra până la trei e lucrul cel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
binară cu una trinitară (baza teologică a mediologiei). Ar fi păcat la limba binară a imaginilor de mâine, combinație de zero și unu, să închidă pe nesimțite inteligențele în da/nu. Deja sondajele, zapping-ul, alternativa imagine/fără imagine, ritualul duelului televizual între campioni (doi, rareori trei) și al doilea tur al alegerilor nu mai lasă loc pentru cei care nu sunt nici pentru, nici împotrivă, nici albi, nici negri, puțin din amândouă, adică niciuna din ele. O cultură extra-speculativă (care proiectează
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multe șanse să fie prezentată pe ecran decât o bombă turcească. 40000 de execuții sumare ale opozanților, vreme de opt ani, în Ciadul lui Hissène Habré, susținut de Franța, n-au stârnit la noi nici campanii de solidaritate, nici indignări televizuale etc. (Comisia de Anchetă pentru Ciad, în Libération, 21 mai 1992). 117 A se citi, pe acest subiect, Daniel Bougnoux, "Qui a peur de l'information?", în Reporters sans frontières, 1992, de unde preiau opoziția comunicare/informare. * Citat din Cimitirul marin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Din păcate, pentru eficiența gestului, Bastilia marchizului De Sade a fost demult dărâmată. Tot o provocare a fost și prezentarea candidaturii la Academia Franceză, o instituție care se potrivește tot mai mult cu cititorul îmbuibat de bere și de spectacol televizual. Asta s-a întâmplat în 2004. Când am aflat, am rămas cu gura căscată și, deși am acceptat să mă duc la Cafeneaua Flore, unde viitorul academician primea felicitările sau, mai puțin, reproșurile prietenilor și admiratorilor, n-am înțeles nimic
Acesta nu e un necrolog... by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Journalistic/8681_a_10006]
-
domeniu relativ autonom, la un spațiu de joc unde oamenii acționează după reguli și interese specifice, dintre care cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează în special domeniul televizual, văzut ca deținând "un fel de monopol asupra gândirii/judecății unei părți foarte importante a populației. Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție, analiză, judecată, clasare și de ordonare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în activitatea umană de construire a sensului social. Charaudeau reușește o definire clară a constrângerilor situaționale, pe următorii parametri: finalitatea contractului de comunicare, identitatea partenerilor actului de comunicare, tema, evenimentul și dispozitivul material (delimitate și pe tipurile mass-media scrisă, radio, televizuală). Subtitlul lucrării Construcția oglinzii sociale trimite la realizarea unei analize a ceea ce transmite global acest tip de discurs. Astfel, el construiește o viziune și un sens particular al lumii. Consecința acestei perspective este construirea unei imagini trunchiate a acestui spațiu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de cele mai multe ori, este identic cu cel jurnalistic. Actorii implicați sunt comercianții, producătorii de reclame și consumatorii, însă intervin și instituții ale statului care reglementează și apără drepturile consumatorilor. Genuri ale discursului publicitar sunt: afișul, caseta publicitară, spotul radio sau televizual etc.. Pentru spotul publicitar, contractul de discurs vizează prezentarea verosimilă a calităților unui produs, într-o manieră persuasivă. Discursul publicitar are drept scop promovarea calităților unor produse, servicii, instituții, pentru a atrage atenția în vederea achiziționării, folosirii, frecventării. Relațiile dintre parametrii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
promovarea și retrogradarea figurilor politice, cât și în crearea unor vedete în alte domenii, precum muzica și sportul profesionist, devenite industrii culturale de mare anvergură. Cassius Clay a fost unul dintre câștigătorii acestor intens mediatizate fenomene sportive și artistice (și televizuale), uneori construindu-și imaginea chiar înainte de a intra în ring, provocând fie elefantul, fie leul, încercând să câștige mai întâi prin vorbe. Asumându-și un tip de nume musulman foarte popular pentru generația Black Power, Black Panther, nu numai printre
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dinainte. Și-a făcut reputația și averea, antumă și postumă, ca prolific scenarist, producător de film și televiziune, printre realizările pe care și-a pus amprenta de scenarist și producător figurând o felie considerabilă din cultura de masă cinematografică și televizuală americană, aducătoare de profit pentru ceea ce Școala de la Frankfurt numea "the culture industries": Beverly Hills, 90210, Dynasty, Charlie's Angels, Starsky and Hutch, Melrose Place, Sunset Beach, fiind doar câteva din produsele notabile ale lui Spelling. SPIELBERG, STEVEN (1946 ) Ascensiunea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]