3,312 matches
-
de a culege informații despre o posibilă răscoală pe care Ponțiu Pilat o bănuia încă de când plecase din Cezareea Maritima. Procuratorul ceruse apoi negustorului să afle unde stătea ascuns tâlharul Baraba pe care el, Ponțiu Pilat îl dorea înapoi în temniță în cel mai scurt timp. Nabateeanul nu pierdu deci timpul. În aceeași zi după prânz se îmbrăcă într-un rând de straie arabe și luă după el doi dintre slujitorii săi. Luă apoi cu el niște saci în care puse
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
pentru a afla toate ascunzătorile și averile lor. Vorbise, fiindcă nu puteai să nu vorbești când intrai pe mâna romanilor. Dezvăluise aproape toate secretele sale, mai puțin unul singur, pe care cu greu reuși să-l țină ascuns. Aflat în temniță Baraba își porunci sieși să uite complet de acel lucru, să și-l scoată pur și simplu din minte. Își repetase aceasta de mii de ori înaintea și în timpul anchetei, și reușise în cele din urmă să țină acel lucru
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
toate eforturile făcute: "Mările tale m-au strivit între ape/ Și m-au aruncat într-o lume nepământeană,/ Am cutreierat pustiuri și zări,/ Având drept călăuză Fata Morgană.// M-au rănit de moarte piscurile/ Și m-au ținut într-o temniță de tăciune, / Am înfruntat frigul și noaptea,/ Având alături/ Un înger dintr-o altă dimensiune." (Coloana de calcar). Legile universale își spun cuvântul: “Am vrut să trecem puntea spre hăul abisal,/ Să regăsim comoara ascunsă între stânci;/ Am devenit cu
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464508179.html [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
trecut niciodată stolurile de păsări ude să întineze ultimul neam de arbori impecabili trunchiul omului arbore a înmugurit până la îngenunchiat micimea chipului alb din căpătâiul drumurilor unde am ridicat altare de singurătate susținerea nu este un act confortabil în adăpostul temnițelor poate doar un gest de mare credință osândiților la viață Referință Bibliografică: nu există timpuri în brațele tale / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate
NU EXISTĂ TIMPURI ÎN BRAŢELE TALE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_exista_timpuri_in_bratele_tale.html [Corola-blog/BlogPost/348205_a_349534]
-
1947). Făcea cunoștință cu o cu totul altă dimensiune duhovnicească, implicându-se în Mișcarea "Rugul Aprins" alături de Părintele Sandu Tudor, Mitropolitul Tit Simedra, Monahul cărturar Benedict Ghiuș sau Profesorul Alexandru Mironescu. În consecință, a fost răsplătit cu șase ani de temniță grea pe care i-a ispășit la Aiud, între anii 1950-1956. După eliberare a bătut la porțile mai multor mănăstiri, însă nu a fost primit nicăieri. Bolnav de o tuberculoză avansată, Părintele Adrian Făgețeanu s-a îndreptat către Lavra Lainiciului
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITORUL AUTENTIC (1912 – 2011)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_unui_an_de_l_stelian_gombos_1338454890.html [Corola-blog/BlogPost/358724_a_360053]
-
și Responsabilii Pământului, cu privire la împărțirea, regionalizarea și fracturarea Grădinii Maicii Domnului din „fortăreața carpatică”, din țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis! Spre dimineață, când Sfântul Soare apăru la fereastră, în timp ce-mi sorbeam cafeaua fierbinte în “temnița îngerilor”, mă gândeam cât de ușor pot să ucidă arabii, fără bucurie și fără întristare, cu sânge rece..., în comparație cu grecii care ucid mult mai groaznic decât barbarii, urmărind moartea cuiva, nu ideea de moarte... Și când te gândești că toate
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391708636.html [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
de important în viața spirituală a omului. În plus, „poezia concentraționară, ca dimensiune și valoare literară, este un fenomen românesc, unic în lume. Acum, când se cunosc mărturii despre întregul Gulag comunist, se poate vedea foarte bine acest specific al temnițelor din România” (p. 7). Meritul poeților din închisori este crearea sentimentului de comuniune; ei au fost „apostolii care au făurit un climat de frățietate, de trăiri comune, de plâns împreună, de suferit și de răbdat împreună, de visat și de
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
din trupul, câteodată,/ cine știe-al cărui fiu,/ cine știe-al cărui tată. (...) idem, „Liturghie”, p. 168); salvarea prin puterea credinței - ea le susține rezistența în această luptă și le crează convingerea că nu pot fi distruși; raportul dintre lumea temniței și cea de afară, prezentat fie ca unul de totală opoziție (Parcă n-am fost în lume niciodată.../ Duminicile ne-au uitat și ele,/ prietenii prin cârciumi se îmbată/ noi tot aici, noi tot după zăbrele., idem, „Noi tot aici
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
am fost în lume niciodată.../ Duminicile ne-au uitat și ele,/ prietenii prin cârciumi se îmbată/ noi tot aici, noi tot după zăbrele., idem, „Noi tot aici”, p. 206), fie de asemănare (și cei din „libertate” suferă, fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
libertate” suferă, fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă., Traian Popescu, „Calvar”, p. 566); amintirea familiei lăsată în urmă este marcată totodată de gingășie și tristețe, iar întoarcerea din închisoare înseamnă revenire... nicăieri (M-am întors nicăieri. Nu mai am în cetate/ nici casă
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
biete cârje, spre a-și obloji rănile (și ale celor din jur). O anumită oralitate era inevitabilă, după cum inevitabilă era și rima - aproximativă de multe ori - canoanele ei fiind impuse de condițiile memorizării” (pp. 237-238). Toate relele se întâlnesc în temniță ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exercițiu de imaginație, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum” (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puțin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
albe sus, și sunt pâini./ Ne-așteaptă-n luceafăr Iisus, cu lapte cald și prescură/ și-un pahar plin cu lacrimi, în mâini („Vecinul care-a murit”, p. 45); M-au scos din celulă-ntr-o duminică, tată.../ Oftând veniseși la vorbitor./ Temnița strâmbă juca în jurul meu, beată,/ și-n piept ningea cu fulgi de cocor.// Nu m-ai strâns la piept, tată, nu mi-ai dat mâna/ (acest lucru e strict interzis)./ Dar s-a făcut o tăcere moale ca lâna,/ peste
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Un semn mi-ai făcut, poate a fost mângâiere,/ în aer s-a rupt - creangă de lut./ Eu ți-am cules umbra mâinii, ca o părere,/ și-n vis m-am plecat s-o sărut. („Vorbitor”, p. 47); Haine de temniță, roșii, cu vine ca smoala pe ele.../ Mi s-au făcut carne pe oase, mi s-au făcut piele./ Din teaca lor vie nu pot să mă smulg și să fug,/ fiece mușchi are-un lacăt, fiece os un belciug
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
să ne suim pe cruce./ I-am privit în ochi:/ Ochii lor erau simpli, fără nicio remușcare:/ Ei îndepliniseră doar poruncile, orișicare. (Ioan Victor Pica, „Ode la oameni”, p. 464). Poate din acest motiv, unul dintre cei care au îndurat temnița comunistă afirmă: Brățara mea de drum și de popas,/ Slăvite fie negrele-ți carate!/ În țara-n care gândul n-are glas,/ Mai liber sunt cu mâinile legate. (Ion Omescu, „Inscripție pe o cătușă”, p. 544). Volumul Poeți după gratii
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
cu cei patru fii, cu toți ginerii, cu nora cea mare, nepoțelul Constantin și cu Ianache Văcărescu. În noaptea de Înviere, tristul alai, trecea Dunărea de la Giurgiu la Rusciuc. Trei săptămâni a durat călătoria. Domnitorul a fost dus în fioroasa temniță Edicule. Din aprilie și până în iulie 1714, zi de zi și noapte de noapte, familia Brâncoveanu a fost supusă la torturi mucenicești ca să dea pe față averea pe care o avea. După trei luni de chinuri, în iulie 1714 primește
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
patria împăratului. Și s-a vărsat mânia lui Dumnezeu pentru răul făcut Bisericii lui Hristos de către împăratul luptător împotriva sfintelor icoane, încât acesta s-a îmbolnăvit de inimă rea și a murit. Cei 42 de mucenici au fost închiși în temnițe întunecoase, legați cu lanțuri, cu picioarele prinse în butuci, au fost chinuiți cu foame și sete, pentru a-i sili să accepte credința în Mahomed dar ei au rămas neclintiți în credincioșia lor. Timp de șapte ani s-au făcut
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/6_martie_sfintii_42_de_mucen_ion_untaru_1394084450.html [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
ei nu s-a lepădat de Hristos. Au fost trimiși cei mai de frunte musulmani și de rang înalt să poarte discuții cu ei dar ei s-au dovedit buni cunoscători ai sfintei învățături încât de multe ori trimișii părăseau temnița fără cuvânt de răspuns. La ,,argumentul” că Dumnezeu a dat în mâinile otomanilor pământuri, bogății, victorie în războaie, comandanții au răspuns că istoria este plină de victorii militare deși combatanții nu cunoșteau pe Dumnezeu și se închinau la idoli, la
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/6_martie_sfintii_42_de_mucen_ion_untaru_1394084450.html [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
au răspuns cu demnitate că s-au rugat pentru el ca Dumnezeu să-i lumineze cugetul pentru a deosebi înșelăciunea de adevăr dar nu pot să-l iubească fiind că este dușman al lui Dumnezeu. Și au fost scoși din temnițe tăindu-li-se capetele tuturor, învrednicindu-se astfel de cununa vieții veșnice pe care au primit-o din mâna lui Hristos. Iar vânzătorul Vaditis și-a primit și el răsplata, pe principiul că dacă i-a vîndut pe creștini, îi
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/6_martie_sfintii_42_de_mucen_ion_untaru_1394084450.html [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol parcă e temnița zidită între zi și noapte *** punți de lumini pe-o firavă frunză ... Pictură: Maia Martin Referință Bibliografică: timiditate / Maria Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Oprea : Toate
TIMIDITATE de MARIA OPREA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Timiditate.html [Corola-blog/BlogPost/351768_a_353097]
-
îmi sunt pacea. Pot decorseta doar dragostea ca verdele din jur, De care te resping durerile cunoașterii anesteziace. Să fie timpul, apa cea vie? Fără a fărâmița oglinzi Ori chipul de care mă descos, îmi cere bucuria odinei? Orele din temnița abundând în galaxiile noastre, Mă iartă pentru ceva încă lacrimogen, contra visului. Mă ții de mână urcând pe dealul copilăriei Și îți văd curajul de a deveni însăși semința divină. Floarea de lumină răsare în eternul aici și acum, În
POESIS de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/diana_ciugureanu_zlatan_1472894074.html [Corola-blog/BlogPost/375222_a_376551]
-
fost distrus de către aceștia, toți membrii ei fiind închiși pe motiv că ar fi constituit o mișcare conspirativă și subversivă împotriva noului stat român muncitoresc!... Și Mitropolitul Antonie a împărtășit aceeași soartă fiind judecat în contumacie la șapte ani de temniță grea, prins și arestat în anul 1954 la 14 Octombrie, la Iași! ... Până atunci s-a ascuns pe unde a putut, știind că este urmărit de securitate, a peregrinat la Mănăstirile Crasna - Gorj și Slatina - Suceava, unde a fost hirotonit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
rândurile tineretului, închisori și execuții, unele motivate, altele exagerate dar care au fost doar umbre a ceea ce va fi prigoana comunistă. Instaurarea regimului comunist găsea deja în închisori un număr mare de tineri legionari, marea majoritate a acestora înțeleseseră că temnița poate fi receptată și ca spațiu al nevoinței ascetice care duce la purificarea spiritului. Adoptând această perspectivă ei vor evolua din punct de vedere spiritual astfel că vor ajunge la trăiri mistice demne de filele unui pateric. Personalități ca cea
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Îl simțeam cel mai aproape, în inimă.” (interviu Arhim. Adrian Făgețeanu, 23.08.2008, m-tirea Putna, jud. Suceava, arhiva personală a autorului). Aparatul represiv comunist nu a cruțat nici femeile. Deși mai reduse numeric ca bărbații ele au cunoscut rigorile temniței cel mai adesea datorită ajutorului sau legăturilor pe care le aveau cu rudele și cunoștințele lor întemnițate. Cele care au fost închise pentru convingerile lor politice au fost în cele mai multe cazuri membrele Mișcării legionare. În cazul acestora regimul a fost
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
catharsis, o cale de purificare și este o măsură plină de binecuvântare dacă ajungi să-i înțelegi rostul.”(interviu Aspazia Oțel Petrescu, 22.08.2008, Roman, jud. Neamț, arhiva personală a autorului). Mărturiile orale sau scrise ale femeilor trecute prin temnițele comuniste, unele dintre ele cu tinerețea îngropată acolo au această constantă a raportării suferinței la jertfa hristică. Sprijinul și echilibrul lor se află în lumea sacrului, cu cât stăpânirea le împinge în suferință și mizerie, cu atât nădejdea lor în
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
greu dar nu poate ierta, - dovadă evidentă că singura posibilitate de salvare în încleștarea cu sistemul diabolic comunist este răspunsul creștin, altfel salvarea morală a persoanei intrate în acest conflict devine imposibilă. Deținutele provenite din mediul rural, majoritatea ajunse în temniță pentru că nu și-au trădat soții (Elisabeta Rizea) sau pentru că nevrând să-i trădeze au fugit cu ei în munți (Lucreția Jurj), privesc detenția ca și relația lor cu noua putere dintr-o perspectivă specific tradițională, conform căreia ritmurile statornicite
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]