944 matches
-
temperamentul se referă la fenomenele caracteristice firii unui individ, la înțelegerea susceptibilității sale la stimuli emoționali, la forța și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea dispoziției și la particularitățile fluctuante. S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Diferențele temperamentale au fost explicate frecvent prin particularitățile anatomo-fiziologice. Galenus și Hypocrat, medici ai antichității, au încercat să explice temperamentul prin modul în care sunt amestecate humorile organice, una din cele patru dominând, de unde și denumirile care s-au păstrat: coleric, sangvin
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ereditar al temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind astfel o trăsătură psihologică putându-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după anumite valori, din punct de vedere estetic, moral, intelectual, nu se poate vorbi de temperamente bune sau rele, de temperament superior
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ei Încă de la cele mai fragede vârste. Procesul de generare prin imaginație a noului implică interacțiuni cu toate componentele sistemului psihic uman, cum ar fi: dorințele, aspirațiile, profunzimea Înțelegerii, orientările dominante, trăirile profunde ale evenimentelor, experiența proprie de viață, dinamica temperamentală, Într-un cuvânt, Întreaga personalitate. Se pot detașa unele scheme operatorii sau procedee specifice de manifestare a procesului imaginativ: Aglutinarea constă Într-o nouă organizare mentală a unor părți ușor de identificat și care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ei Încă de la cele mai fragede vârste. Procesul de generare prin imaginație a noului implică interacțiuni cu toate componentele sistemului psihic uman, cum ar fi: dorințele, aspirațiile, profunzimea Înțelegerii, orientările dominante, trăirile profunde ale evenimentelor, experiența proprie de viață, dinamica temperamentală, Într-un cuvânt, Întreaga personalitate. Se pot detașa unele scheme operatorii sau procedee specifice de manifestare a procesului imaginativ: Aglutinarea constă Într-o nouă organizare mentală a unor părți ușor de identificat și care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
complexitatea acestora (gândirea, memoria, voința, caracterul etc.) Își au sedii bine precizate În creier. echipotențialismul, În conformitate cu care procesele psihice, nefiind materiale nu pot avea sedii precizate 29. Elementele potențiale de creativitate pot fi: expresivitatea, flexibilitatea, fluența, sensibilitatea cerebrală, imaginația, caracteristicile temperamentale, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor care au un rol important În declanșarea, dezvoltarea și manifestarea creativității. Funcțiile creativității determină structura tridimensională a creativității, reflectă cerințele funcționale ale creativității la nivel de produs, proces, personalitate. a) Funcția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului În situații noi, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o George-Ștefan COMAN 29 științifică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
complexitatea acestora (gândirea, memoria, voința, caracterul etc.) Își au sedii bine precizate În creier. echipotențialismul, În conformitate cu care procesele psihice, nefiind materiale nu pot avea sedii precizate 29. Elementele potențiale de creativitate pot fi: expresivitatea, flexibilitatea, fluența, sensibilitatea cerebrală, imaginația, caracteristicile temperamentale, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor care au un rol important În declanșarea, dezvoltarea și manifestarea creativității. Funcțiile creativității determină structura tridimensională a creativității, reflectă cerințele funcționale ale creativității la nivel de produs, proces, personalitate. a) Funcția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului În situații noi, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o George-Ștefan COMAN 31 dorință
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
până la declanșarea acțiunii motrice, situație care fiziologic se traduce prin timp de refacere al unor procese fiziologice și biochimice, care se produc În urma unui excitant și care duce la reacția de răspuns. Viteza de reacție este legată și de tipul temperamental. Cel sangvin, uneori și coleric, sunt temperamentele dotate cu o bună viteză de reacție, care prezintă calități de această linie recomandabile și În dans și expresie corporală. Viteza de execuție este timpul necesar sau durata În care se efectuează acte
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Un sondaj de opinie Gallup american efectuat în 1960 arăta că Churchill ocupa locul 10 în ierarhia marilor personalități politice din secolul XX. Potrivit unui vechi și foarte cunoscut clișeu de factură etnopsihologică, britanicii sînt pragmatici (potrivit teoriei acțiunii), flegmatici (temperamental) și calmi (comportamental). Churchill nu intră în această schemă rigidă. Era într-adevăr un pragmatic, dar era în același timp coleric, irascibil și impulsiv. Dacă ar fi fost un tip calm și reflexiv, erorile repetate de lansare în acțiuni precipitate
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cum ar fi: activitățile cu material didactic, convorbirile și „lecturile” după imagini, activitățile de observare organizată a diferitelor fenomene din natură. În toate aceste împrejurări apar destul de evident particularitățile individuale ale atenției, percepției, memoriei, gândirii și limbajului, trăsături caracteriale și temperamentale. De asemenea, activitățile la liberă alegere, prin conținutul și modul lor de desfășurare, pot fi un bun prilej pentru cunoașterea dorințelor și preferințelor, a aptitudinilor și a celorlalte trăsături de personalitate. De exemplu, unii copii ar sta ore întregi să
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
informații clare despre interesele și aspirațiile copilului, despre cauzele care au generat unele acte de conduită, despre anumite evenimente din viața anterioară a copilului. După felul cum se comportă copilul în timpul conversației, putem face unele constatări referitoare la particularitățile sale temperamentale și caracteriale, la dinamica și intensitatea stărilor sale afective. Din convorbirile cu familia copilului sa cu apropiații acestuia, cadrul didactic află o serie de date generale despre copil, în primul rând date biografice și indicații despre starea sănătății și dezvoltarea
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
considerare a unei „corespondențe organice între latura social obiectivă, determinată de natura și complexitatea sarcinilor care alcătuiesc conținutul diferitelor sfere de activitate socială și al diferitelor funcții și planul subiectiv-psihologic care este rezultantă a cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor, aptitudinilor și trăsăturilor temperamental caracterologice de care individual dispune în vederea îndeplinirii funcției sociale cu care a fost investit”2. Concepția și conduita profesorului corelată și de grupul școlar care se află într-o situație educativă specifică, însoțită de un climat psiho social particular. Astfel
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în: 8,17,26. Dai dovadă de multă perseverență, fără a fi însă agresivă. Este foarte probabil că-l vei căuta vreme îndelungată pe bărbatul visurilor tale. Ești compatibilă cu: bujorul, macul, floarea-soarelui. Trandafirul - născută în: 9,18,27. Ești temperamentală și impulsivă. Îți place mult să faci dragoste și te dăruiești fără rețineri, așteptând să ți se răspundă la fel. Ești compatibilă cu: macul, papucul - doamnei. Zodiac cu multe încrengături... Chiparosul - 26iulie-4august; 25 ianuraie-3 februarie Stejarul. Ești sănătoasă și ai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
motivată și de situația incertă În care se află ca femeie dezvorțată și fără angajament amoros. E Însă Înamorată. În taină. Cu vocație de amantă este Însă Mița Baston (din D-ale carnavalului). Ea e energică și Își motivează excesul temperamental prin apartenența la un anume spațiu moral-politic implicat În propria-i biografie. «Revoluția» de la Ploiești i-a influențat decisiv modul de a fi și acțiunile insurgente se prelungesc În structura ei sufletească: „MIȚA: Da, (ridicându-se) vreau scandal, da... pentru că
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Aurora română”, organ al opoziției, după cum se pare. Se Înțelege că, În lumea aceasta, menținerea aparențelor de onorabilitate e de preferat și este mai apreciată decât distrugerea triunghiului sentimental prin oficializarea relației cu amantul. Mița (din schița Lună de miere), temperamentală și vicioasă, călătorește Însoțită și de soț, și de amant. Căsătoria recentă a tinerei Mița cu domnul cel gros este, după toate aparențele, consecința unui aranjament al mamei Miței, cocoana Sofița, Înțelepțită de trecerea anilor. Cocoana Sofița, prevăzătoare, salvează onoarea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
plictisit - se pare - de Mița (relația e relativ veche, s-a instalat rutina) și dornic de o nouă aventură amoroasă ce va intra și ea, inevitabil, pe făgașul obișnuinței. Mița e mai tânără, dar mai greu Încercată În iubire, e temperamentală și imprevizibilă; Didina e femeie așezată prin vârstă și mai echilibrată prin temperament și e de Înțeles de ce frizerul Nae Înclină sentimental spre ultima dintre ele. Mița e aprigă și incomodă, e republicană și vigilentă, dar nu-i rămâne decât
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
schița Lună de miere: ea vine În căsătorie cu amantul, cu tânărul Mișu; proaspăt soț Îi e un bărbat mai vârstnic („domnul cel gros”, „un domn destul de burtos”) și suferind, preocupat, se pare, mai mult de propria sănătate decât de temperamentala și tânăra lui soție. Călătoria «de nuntă» a celor trei: soț, soție și amant - ÎnsoțiȚi de mama Miței, se transformă În prologul unei dulci coabitări; așteptările le sunt Însă diferite: „domnul cel În vârstă”, soțul, intenționează să urmeze un tratament
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în stare gazoasă, lichidă sau solidă; Factori biologici microorganisme; Factori psihosociali relații interpersonale; particularități temperamentale; aspirații; stil de conducere, etc. 8.4.1. MICROCLIMATUL Microclimatul constituie o grupă a factorilor fizici din încăperile și zonele de lucru, din care fac parte (Roșca, 1997): temperatura ambientală - radiațiile suprafețelor înconjurătoare, determinate mai ales de natura proceselor tehnologice
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
funcționalitatea sistemului viu. C. Aspectul temporal: efectul poate urma imediat cauzei sau: poate fi prelungit în timp sau: reacțiile pot fi amânate sau chiar suspendate. 2.2.3. Constituția și tipul psihologic Expresivitatea și capacitatea mare de exteriorizare a trăsăturilor temperamentale în conduită, au făcut ca încă din cele mai vechi timpuri să existe încercări de inventariere și clasificare a lor și mai ales de subordonare a lor unor tipuri, fapt care a permis stabilirea unor foarte diverse și foarte variate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
al considerării diverselor elemente constituitive ale organismului, a fost utilizat poate cel mai mult. În antichitate, Hipocrate și Galenus au luat drept criteriu predominanța în organism a celor patru umori (sânge, limfă, bila galbenă și bila neagră), stabilind patru categorii temperamentale: sanguinic, flegmatic, coleric, melancolic. De la ei au fost păstrate până astăzi denumirile temperamentelor, nu însă și criteriile de clasificare, dată fiind naivitatea lui. La începutul secolului al XX-lea, Viola împarte temperamentele după constituția corporală în tip brevilin, longilin și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
două dimensiuni bipolare și anume instabil (nevrotic) și stabil pe care le corelează cu cele propuse de Jung și cu cele patru tipuri clasice - sanguinic, coleric, flegmatic, melancolic. Prin corelarea mai multor criterii se obține o clasificare completă a structurilor temperamentale, care corespund mai bine realității. Tabelul 1. Raportul dintre tipul de activitate nervoasă superioară (a.n.s.) și temperament. În Tabelul 1 redăm, după Eysenck, o asemenea încercare de clasificare. Se observă că sunt redate: 1. o varietate mai mare de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
punct de vedere al metodei, examenul grafocaracteriologic se ocupă numai de execuția materială a scrisului, adică de scriere, în timp ce examenul medical ia în considerare ansamblul scrisului (scrierea - ortografie, sintaxa, stilul și ideile exprimate). 2)Studiul caracteriologic ia în considerație trăsăturile temperamentale și calitățile ca și defectele intelectuale și morale, în timp ce studiul medical caută manifestările unor stări morbide determinate. Se descriu perturbări ale scrisului într-o serie de afecțiuni: 1) dispnee; 2) tulburări cardiovasculare; 3) intoxicații; 4) maladii nervoase; 5) maladii mentale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]