2,516 matches
-
antrenate de trăirile intense puse în scenă, totul fiind angrenat într-o experiență inedită. Proiecțiilor deosebite, special create pentru eveniment și jocurilor de lumini li se vor alătura așadar mișcările excelente ale celor de la DaDans, grandoarea muzicii interpretate de Evolution Tempo Orchestra într-o manieră simfonic-pop și desigur, talentul, energia și spontaneitatea caracteristice marelui Mike Terrana. Atmosfera spectaculoasă tipică unui concert Michael Jackson va fi reprodusă în evenimentul din 13 noiembrie pentru a-i aduce un tribut cum se cuvine. Pe
Remember The Time? [Corola-blog/BlogPost/97736_a_99028]
-
legat de ultimul aspect: se întâmpla uneori ca un student să aducă la lecție o piesă care îmi era complet nefamiliară. Preferam să fac comentariile fără să mă uit la partitură, de la distanță, după ureche. Când sugeram anumite schimbări de tempo, accente sau frazări - frazarea fiind o "cheie" în exprimarea muzicii - nu rareori studentul îmi răspundea că "asta scrie și în partitură"! Aici probabil că a intervenit elementul de intuiție. D.P. Dar cum poți ști care este sensul corect al unei
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
întregii lui opere. Am făcut câteva studii despre Beethoven în acest sens, cu un număr de vreo 12 studenți, pe o durată de un an de zile. Am luat toate opus-urile lui și le-am aranjat după tonalități si tempo - determinarea tempo-ului fiind și ea o problemă de Adevăr. Toți parametrii se schimbă în funcție de tempo-ul în care e cântată o piesă. M-am întrebat, deci, care e tempo-ul corect al Sonatei în Do major op. 53, "Waldstein
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
opere. Am făcut câteva studii despre Beethoven în acest sens, cu un număr de vreo 12 studenți, pe o durată de un an de zile. Am luat toate opus-urile lui și le-am aranjat după tonalități si tempo - determinarea tempo-ului fiind și ea o problemă de Adevăr. Toți parametrii se schimbă în funcție de tempo-ul în care e cântată o piesă. M-am întrebat, deci, care e tempo-ul corect al Sonatei în Do major op. 53, "Waldstein"? Procedeul a
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
vreo 12 studenți, pe o durată de un an de zile. Am luat toate opus-urile lui și le-am aranjat după tonalități si tempo - determinarea tempo-ului fiind și ea o problemă de Adevăr. Toți parametrii se schimbă în funcție de tempo-ul în care e cântată o piesă. M-am întrebat, deci, care e tempo-ul corect al Sonatei în Do major op. 53, "Waldstein"? Procedeul a fost să analizăm toate piesele de Beethoven în Allegro și în Do major. Am
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
opus-urile lui și le-am aranjat după tonalități si tempo - determinarea tempo-ului fiind și ea o problemă de Adevăr. Toți parametrii se schimbă în funcție de tempo-ul în care e cântată o piesă. M-am întrebat, deci, care e tempo-ul corect al Sonatei în Do major op. 53, "Waldstein"? Procedeul a fost să analizăm toate piesele de Beethoven în Allegro și în Do major. Am conchis că toate compozițiile scrise într-o anumită tonalitate și într-un anumit tempo
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
tempo-ul corect al Sonatei în Do major op. 53, "Waldstein"? Procedeul a fost să analizăm toate piesele de Beethoven în Allegro și în Do major. Am conchis că toate compozițiile scrise într-o anumită tonalitate și într-un anumit tempo erau de fapt versiuni ale aceleiași piese. Dar partitura care mi-a dat soluția concludentă pentru tempo-ul sonatei "Waldstein" a fost Triplul concert pentru violoncel, vioară, pian și orchestră al lui Beethoven. Intrarea violoncelului cu tema principală e precedată
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
piesele de Beethoven în Allegro și în Do major. Am conchis că toate compozițiile scrise într-o anumită tonalitate și într-un anumit tempo erau de fapt versiuni ale aceleiași piese. Dar partitura care mi-a dat soluția concludentă pentru tempo-ul sonatei "Waldstein" a fost Triplul concert pentru violoncel, vioară, pian și orchestră al lui Beethoven. Intrarea violoncelului cu tema principală e precedată de repetiția notei Do de către orchestră, la fel ca la începutul sonatei. D.P. Schopenhauer, spiritul dvs."tutelar
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
spațială) - culoare/lumină (ca aspect/imagine de suprafață sau intensie pe durata/continuitatea unei stări temporale). Corespondentul muzical al acestei perechi de supra-întindere este conceptibil pe trei subnivel-straturi, ordonate de la stabil către relativ-stabil, conform coordonatelor sonore de Timbru, Intensitate și Tempo, în pereche cu aspectele de densitate timbrală, variație dinamică (creștere/descreștere) și agogică (variație de tempo - grăbire/rărire). În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
Corespondentul muzical al acestei perechi de supra-întindere este conceptibil pe trei subnivel-straturi, ordonate de la stabil către relativ-stabil, conform coordonatelor sonore de Timbru, Intensitate și Tempo, în pereche cu aspectele de densitate timbrală, variație dinamică (creștere/descreștere) și agogică (variație de tempo - grăbire/rărire). În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o constituție sintagmatică, în care termenul din stânga reprezintă datul
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
de valoare și vocație, toți membrii ai Filarmonicii George Enescu, respectiv, Virgil Frâncu - flaut, Adrian Semo - vioară, George Otto Roth - violă, Tiberiu Ungureanu - violoncel și Nicolae Licateț - clavecin, formația „Concertino” atrage atenția prin curățenia sonoră, respectarea strictă a stilului, a tempoului și virtuozitatea deosebită (mai ales în partitura clavecinului), într-un cuvânt prin modul excepțional în care au pus la punct programul pentru imprimare. Îmi vine greu să cred că a fost vorba doar de un debut discografic. Oricum, numele lor
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
scrisă la numai 21 de ani de Benjamin Britten, sunet de o fluiditate și o căldură reconfortante. Farmecul și spiritul abundă, împreună cu nostalgia aproape omniprezentă, în compoziția „Jurnal de vacanță” („Holiday diary”) interpretată emoționant de pianista Luminița Berariu. Schimbările de tempo creează pentru această lucrare o impresie muzicală deosebită. Studiind pianul în liceu, am fost plăcut impresionată de cele „Cinci valsuri” ale lui Benjamin Britten scrise la vârsta de 11 ani, care, deși juvenile, sunt foarte utile pentru un tânăr pianist
Centenar Benjamin Britten by Adina Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83422_a_84747]
-
pluti, iar a plutit și a povestit ca nimeni alta basmul, cât și a partenerului ei de scenă, Steve McRae, dotat cu calități deosebite: muzical, vesel, de o agilitate rară, excelent tehnician, reușind la perfecție suita de baterii mici, în ciuda tempoului draconic și incorect pe care l-a imprimat dirijorul; dar și a baletului în sine, care cu toată vârstă lui înaintată de aproximativ 180 de ani și cu un vocabular coregrafic limitat din punct de vedere tehnic, având doar 2-3
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
Ciprian Teodorașcu ar fi avut habar despre balete în general (pentru că e cu totul altceva să dirijezi spectacole de balet, decât simfonii. Practic e altă meserie. Asta până când o înveți și o stăpânești bine), sau măcar, dacă ar fi respectat tempourile și dacă sub bagheta lui orchestra nu ar fi avut atâtea decalaje și nu ne-ar fi zdruncinat cu falsurile ei. Chiar și așa „La Sylphide”, interpretarea lui, soliștii, ansamblul, costumele, decorul, tot spectacolul în sine semnat de Johan Kobborg
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
pian, pot spune că mi-a apărut în clar, ca un atlet, cu mare capacitate de efort, dar total pe dinafara zonei muzicale. Nu a respectat nimic: nici notele toate, nici pauze, nici linii melodice, nici acorduri, nemaivor- bind de tempo-uri. A masacrat pur și simplu această splendidă creație a lui J. Brahms. În fine. Nu știu cum se face muzică la Stockholm. Acolo nu am fost. Dar am avut o prejudecată cum că Stockholm-ul este o mare capitală și culturală, că
Rătăcit în festival by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83432_a_84757]
-
a fi marea demonstrație. La ultima piesă de pe disc, Stompin’ at the Savoy (Goodman/Webb/Sampson/Razaf ), Körössy s-a dovedit mai îndrăzneț, intrând pe teritoriul minat al free-ului îndată după reproducerea temei (oricum, mult îmbogățită armonic) - și asta, în tempo rapid, contrastant față de atâtea versiuni clasice cunoscute. În comparație cu I Can’t Give..., la Stompin’ prima variațiune respectă principiul unui și mai vechi stil jazzistic<footnote Dixie - sudul federației americane, la confluența secolelor XIX și XX footnote>, improvizația colectivă, dar acum
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo-ului, principiu caracteristic ritmului în jazz (swing). Abia după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar, tema melodică Feuilles mortes de Joseph Kosma. Cu excepția „amănuntului” ritmic amintit, creația din acel moment nu are legătură cu jazz-ul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt conectate la un spațiu tradițional ce nu-mi poate fi indiferent. Menținându-se în același stil de cânt pianistic, ultimul tablou muzical, Dance, se desfășoară, bineânțeles, într-un tempo mai mișcat, balansul ritmic asemănându-se în mod uimitor (fără să deranjeze) cu samba. Și desenul melodic este mai divers, mai colorat (incluzând scări cromatice ascendente), finalizând Suita într-o atmosferă deschisă, luminată. Purtând titlul generic Spontaneous Improvisations, următorul set
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și mediu, a respectat sacrosanta lege (pentru el, totdeauna) a contrastului
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
raportează direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar ori discret concepții armonice romantice Liszt, Chopin, Schubert), postromantice (Rahmaninov, Skriabin), impresioniste (Debussy); ritmul este de trei tipuri: foarte puternic, intens swingat în tempo mișcat și mediu, (inclusiv în creațiile free), ad libitum (în special în introduceri și finaluri), total liber în variațiunile din perioada americană; 2. caracterul contrastant prin forța sau finețea tușeului pianistic în creații diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale: variația de tempo și intensitate analog celei de entropie George Balint În mare, entropia este o măsură a calității energiei, în sensul că, cu cât entropia este mai scăzută, cu atât calitatea ei crește. Bunăoară, un corp a cărui energie este înmagazinată ordonat
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
sonoră. Astfel, pornind dinspre stadiul prim-energial, demersul (formalizarea) Mins se inițiază prin/dintr-un impuls incipient, în rezonanța căruia detensia energetică se densifică sonor într-o masă acordică compactată în simultaneitate, percepută ca grosietate timbrală sau timbrocluster, apoi, odată cu accelerarea tempoului Mins, aceasta se înclină melodic, profilându-se temporal ca succesivitate în/prin înlănțuire, aspectând o rarefiere (intervalizare) sonoră, după care trece în stadiul de ordin secund, de timp actual, continuând ca extensie temporală prin temporizare, respectiv prin dilatarea duratei presupus-intervalice
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Mins ca fiind o întindere de spațiu în timp sau, sub aspect dinamic, de spațializare (distanțare) în raport cu detemporizarea timpului. Adică, crescând distanța se micșorează timpul, odată cu (și prin) sporirea vitezei de distanțare. Astfel, parcurgând Fmz ca spațiu-aparent (lungime), cu un tempo accelerând, reperele de articulație formală se distanțează tot mai mult între ele, inclusiv prin aceasta și față de punctul de observare. Numai că Fmz fiind real doar o întindere (de configurații sonore) în timp, pentru Mins obiectele-sunete sunt proiectate pe linia
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
curgere (mișcare) temporală, accentuând sentimentul lungirii timpului în detrimentul celui de sonoritate (ca masă). În mod paradoxal, cu cât mai repede se mișcă Mins în dpc, cu atât pare că lungimea acestuia (L-dpc) se amplifică. Este ca și cum am spune că, variind tempoul Mins prin accelerare, cresc duratele-interval (div) dintre duratele-eveniment (dev). De fapt este invers, căci Fmz precede Mins. În schimb, prin Mins se actualizează Fmz, în/ca fapt. Ca să înțelegem acest aspect luăm spre exemplu o mișcare gestual-dirijorală, la care observăm
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
la care observăm viteza de mișcare a mâinii în timp ce se aude o succesiune de sunete variind exclusiv pe coordonata înălțimilor, ca monodie. Înălțimile survin deci periodic, intervalele temporale dintre ele fiind totuna cu duratele efective ale fiecărui sunet. Presupunem că tempoul derulării sonore este unul destul de moderat, o schimbare de înălțime articulându-se odată la un timp metric (tm), gradat metronomic, să zicem, la tm = 60 MM. Dacă dirijorul tactează la scara 1/1 (tm de tm), mișcarea gestuală ne apare
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]