367 matches
-
am uitat cu dor în zare.” (T. Arghezi, 9) Cu excepția conjuncției cum și a locuțiunilor conjuncționale pe când, în timp (vreme) ce, câtă vreme, cât timp, după ce, toate celelalte sunt mărci distinctive ale identității sintactice a circumstanțialei temporale. Când introduc circumstanțiale temporale, conjuncțiile (locuțiunile conjuncționale) se impun și ca mărci distinctive ale tipului de raport temporal în care intră circumstanțiala cu regenta ei: • anterioritate: până ce, până să, înainte (ca) să: „Întâlnirea unei însușiri atât de eminente este așa de rară, încât Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
270) • simultaneitatea: pe când, în timp (vreme) ce, cât timp: „Pe când d-na Popescu-mi exprima părerile ei sănătoase în privința educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită.” (I.L. Caragiale, II, 69) Observații: Conjuncția până poate situa circumstanțiala temporală pe care o introduce în toate cele trei categorii de raporturi: • anterioritate (când e mai aproape de până când): „Până nu mor. Pleacă-te, îngere, La trista-mi plângere / Plină de-amor.” (M. Eminescu, IV, 379) • posterioritate (cu predicatul circumstanțialei la forma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceea, identitatea lor e inversată. 40. În G.A., II, p. 333, pe când și de unde sunt considerate elemente relaționale care introduc circumstanțiale de timp și, de loc, ceea ce ar determina situarea completivelor opoziționale, pe care le introduc, în categoria falselor temporale și, respectiv, locale. De fapt, devenind locuțiuni conjuncționale, adverbele pe când și de unde nu pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de învățare; ¾ dificultăți de citire legate, în principal, de greutăți de recunoaștere, decodificare și înțelegere a cuvintelor citite; ¾ dificultăți de scriere; ¾ dificultăți în realizarea activităților matematice, concretizate în slabă însușire a simbolurilor și a calculului matematic, a noțiunilor spațiale și temporale etc; ¾ deviații de comportament datorate nivelului scăzut al formării deprinderilor sociale și dificultăților de relaționare în grup. Distribu]ia diverselor tulbur\ri de înv\]are este diferit\ în func]ie de varsta copiilor. Dac\ la vârsta pre[colar\ tulbur\rile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
psihopedagogică Rezultatele evaluării inițiale: * În urma aplicării jocurilor și probelor de lateralitate, se constată o dominanță cerebrală dreapta, respectiv o lateralitate stânga. * Cunoaște schema corporală proprie și a partenerului și denumește părțile corpului. * Structurarea spațială (poziții, relații spațiale) cât și cea temporală (durata și succesiunea evenimentelor) sunt deficitare. Cunoaște foarte puține poziții spațiale ( pe, în sub), nu cunoște relațiile în față, în spate, stânga-dreapta. Nu poate asocia acțiunea cu timpul 56 când aceasta se desfășoară (azi, ieri, mâine), stabilește cu ajutor ordinea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
interesat traumatic și regiunea temporală adiacentă. Actul operator se efectueză sub anestezie locală și loco-regională (infiltrație cu xilină 1%, anestezie tronculară periferică la gaura infraorbitară cu xilină 2%). Abordul focarului de fractură se realizează de la distanță, printr-o incizie oblică temporală stângă (evitând secționarea vaselor temporale superficiale), de cca 3 cm lungime, care interesează straturile: tegument, aponevroza epicraniană, aponevroza mușchiului temporal. Intervenția chirurgicală propriu-zisă constă din reducerea chirurgicală pe cale temporală printr-o metodă instrumentală (folosirea unui elevator) (procedeul Gillies Dan Theodorescu
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
focarului de fractură se realizează de la distanță, printr-o incizie oblică temporală stângă (evitând secționarea vaselor temporale superficiale), de cca 3 cm lungime, care interesează straturile: tegument, aponevroza epicraniană, aponevroza mușchiului temporal. Intervenția chirurgicală propriu-zisă constă din reducerea chirurgicală pe cale temporală printr-o metodă instrumentală (folosirea unui elevator) (procedeul Gillies Dan Theodorescu). Îngrijirile postoperatorii sunt comune: toaleta și pansamentul zilnic la nivelul plăgii postoperatorii, suprimarea firelor de sutură cutanate după 7 zile de la intervenție. Complicații postoperatorii imediate: dacă fragmentele nu sunt
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
zilnice până la completa vindecare a plăgilor; mecanoterapie. Prognosticul postoperator imediat este incert. Prognosticul îndepărtat vital depinde de evoluția tarelor asociate. Prognosticul îndepărtat anatomic și funcțional va consemna recuperarea treptată. Este importantă efectuarea mecanoterapiei. Sechele postoperatorii: cicatrici postoperatorii cutanate în regiunile: temporală și submandibulară dreaptă. Dacă nu efectuează mecanoterapie, se poate instala constricția de mandibulă sau chiar anchiloza teporomandibulară. Particularitatea cazului. Concluzii. Cazul poate fi considerat o iatrogenie, datorită faptului că medicul stomatolog a extras în plin puseu de parodontită apicală acută
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și intraoral) am constatat: la nivelul regiunii maseterine stângi se descrie o tumefacție care se întinde de la unghiul mandibular până la arcada temporozigomatică, tegumentul acoperitor fiind destins, lucios, cald, cu hiperestezie la atingere; edem de vecinătate la nivelul obrazului stâng, regiunii temporale stângi, subși retromandibular stâng; palparea tumefacției descrise este foarte dureroasă, percepându-se o împăstare dură (dând impresia unei îngroșări a ramului ascendent al mandibulei); pacientul prezintă trismus puternic, făcând dificil examenul intraoral; intraoral se constată o tumefacție și o congestie
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
maximizării profitului pe o perioadă nedefinită. Păstrarea acestei concordanțe înseamnă că banca nu inițiază acțiuni excesiv de riscante sau distrugătoare de valoare. Euforia face ca această concordanță să nu poată fi permanentă. Când acțiunile curente nu mai pot asigura maximizarea inter temporală a profitului, piețele nu mai sunt raționale. Rațiunea, euforia și panica sunt forțe ale pieței, fiecare devenind predominantă în raport cu celelalte în mod ciclic. În particular, perioadele în care predomină rațiunea sunt întrerupte de succesiunea euforie, panică"921. Ruptura intervine în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
foarte confortabil, foarte british din clubul în care sînt instalate cele două personaje. În presă sau în enciclopedii, acest rol poate fi îndeplinit de fotografii. În majoritatea textelor scrise, vom regăsi în general aceste elemente de relaționare spațială și/sau temporală în cotextul anterior sau posterior, prin intermediul altor enunțuri descriptive. Pe de altă parte, vecinătatea spațială a două obiecte poate fi atît de mare, încît unul poate deveni o parte a celuilalt. Pălăria și bastonul lui Charlot, șuvița și mustața lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
situația de enunțare [PR enunțării + eu-tu/voi + aici + acum]. Pentru a relata faptele ca trecute în raport cu actualitatea sa, enunțătorul dispune de un larg evantai de forme: Sub-sistemul <2>: LUMI TRECUTE (reale sau fictive) DIEGETIZARE LEGATĂ MOD ENUNȚIATIV ACTUALIZAT Reancorare temporală în raport cu un DEIXIS PRIMAR IERI ANUL TRECUT Privire retrospectivă (MmcP1), PS Privire prospectivă t-x t-1 IMP și PC2 t + 1 t + x (MmcP2) "trecut recent" PR narativ Prospectiv (COND opt.P) [venir de-IMP + INF] [aller/devoir-IMP + INF
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și 14 sînt inserate la paginile 179-180 și sînt convergente. Primul arată că timpul colectiv se stabilizează, iar al doilea că timpul nu păstrează despre viața grupului decît o amintire generală, și nu una a detaliilor particulare, dar convergența memoriilor temporale generale ale grupurilor permite păstrarea memoriei temporale a unui individ sau a unei situații individuale. Textul 15 este inserat la pagina 190. Este un text polemic, sarcastic, îndreptat împotriva lui Bergson, în care Halbwachs vor-bește despre vanitatea și orgoliul de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106 2
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a lui Pierre Corneille, unde decorul este unul din elementele care permit crearea iluziei teatrale, ce urmărește tocmai neidentificarea corectă a locului enunțării. Acest lucru este și mai evident în cazul faimosului "no man's land" din teatrul "absurdului". Deicticele temporale se raportează la momentul enunțării, la prezentul lingvistic. În această clasă nu sunt incluse doar elementele cu funcție de "complemente circumstanțiale", ci și mărcile de "timp" înscrise în morfologia verbală a indicativului: "Doar paradigmele indicativului pot avea o valoare deictică". Deicticele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se raportează la momentul enunțării, la prezentul lingvistic. În această clasă nu sunt incluse doar elementele cu funcție de "complemente circumstanțiale", ci și mărcile de "timp" înscrise în morfologia verbală a indicativului: "Doar paradigmele indicativului pot avea o valoare deictică". Deicticele temporale sunt dominante în tehnica monologului interior. În cazul narațiunii literare, este necesară stabilirea relației între locul și momentul enunțării. Observația ne amintește de cronotopul bahtinian, dar și de faptul că teatrul clasic a elaborat o adevărată "rețetă" de scriitură ce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu este deloc atent la ceea ce-l înconjoară. Vom remarca referitor la acest exemplu (însă acest lucru se întâmplă în general) că, în cazul punctului de vedere, este imposibil să deosebim reprezentarea percepțiilor de reprezentarea gândurilor 81. 1.14. Deicticele temporale Dacă deicticele spațiale se organizează pornind de la poziția corpului enunțătorului, deicticele temporale au ca punct de reper momentul enunțării, moment care corespunde prezentului lingvistic. Ca și mai sus, trebuie să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acest exemplu (însă acest lucru se întâmplă în general) că, în cazul punctului de vedere, este imposibil să deosebim reprezentarea percepțiilor de reprezentarea gândurilor 81. 1.14. Deicticele temporale Dacă deicticele spațiale se organizează pornind de la poziția corpului enunțătorului, deicticele temporale au ca punct de reper momentul enunțării, moment care corespunde prezentului lingvistic. Ca și mai sus, trebuie să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în care va fi enunțat, va putea trimite la o infinitate de date diferite, în timp ce cu o zi înainte de plecarea sa nu va putea fi schimbat atunci când se fixează momentul corespunzător plecării sale. Nu putem totuși să limităm clasa deicticelor temporale la elemente a căror funcție este cea de "complement circumstanțial" și al căror statut este cel al unui adverb (mâine) sau al unui grup prepozițional (peste câteva luni). Alături de ele, există un triplet de deictice pe cât de esențiale, pe atât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ele, există un triplet de deictice pe cât de esențiale, pe atât de discrete: mărcile "timpului" înscrise în morfologia verbală, fie că este vorba despre prezent, trecut sau viitor. Astfel, L-am văzut ieri conține nu doar unul, ci două deictice temporale: ieri și "trecutul" asociat paradigmei perfectului compus. Aceste "timpuri" nu sunt în relație biunivocă cu paradigmele conjugării verbale (perfectul compus, viitorul simplu...) inventariate de gramaticieni. Într-adevăr: același deictic poate figura în mai multe paradigme în același timp (imperfectul și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de dependența lor față de o altă formă. Astfel, în Paul a recunoscut că tu aveai să pierzi, auxiliarul aveai are rolul de a indica un moment posterior lui a recunoscut, fără a fi însă un viitor real. 15. Clasificarea deicticelor temporale Deicticele temporale sunt numeroase și nu le vom enumera aici exhaustiv. Vom da doar câteva exemple, accentuând corespondentul lor non-deictic, cel care se sprijină pe un reper intern, din enunț, lucru care ne va permite să observăm clar alternativa care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lor față de o altă formă. Astfel, în Paul a recunoscut că tu aveai să pierzi, auxiliarul aveai are rolul de a indica un moment posterior lui a recunoscut, fără a fi însă un viitor real. 15. Clasificarea deicticelor temporale Deicticele temporale sunt numeroase și nu le vom enumera aici exhaustiv. Vom da doar câteva exemple, accentuând corespondentul lor non-deictic, cel care se sprijină pe un reper intern, din enunț, lucru care ne va permite să observăm clar alternativa care se oferă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
l'analyse littéraire, A. Colin, Paris, 1998, I parte. (O analiză detaliată a referinței deictice în textele literare.) KERBRAT-ORECCHIONI C., 1980 L'énonciation, de la subjectivité dans le langage, A. Colin, Paris. (Paginile 3469 analizează în detaliu funcționarea persoanelor și deicticelor temporale considerate drept înscrieri ale "subiectivității" în limbă.) MAINGUENEAU D., 1994 L'énonciation en linguistique française, Hachette, "Les Fondamentaux" Paris. (Prima parte analizează ambreiorii personali, spațiali și temporali.) RABATEL A., 1998 La construction textuelle du point de vue, Delachaux et Niestlé
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau E foarte tulburat, care ar fi la imperfect într-un text la perfectul simplu, apar la prezent. Formele de perfect compus (a vorbit, a descărcat) nu indică în mod deictic procese anterioare momentului enunțării, ci, aflate în interiorul unei subordonate temporale, marchează anterioritatea față de forma simplă a verbului din principală (când + Perfect compus = Propoziție principală la prezent). Al doilea paragraf ține de planul ambreiat; să notăm că prezența cuplului eu tu sau reperarea deictică față de situația de enunțare (cf. actualmente, dimineață
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]