383 matches
-
simplu, cu văr, peste care se aplicau diferite modele colorate (flori, struguri, fructe etc.), după destinația camerei. Mai tarziu, familia Karolyi a aplicat un tapet, iar camerele de la etaj erau îmbrăcate în draperii de diferite culori. Pereții exteriori au fost tencuiți, cu forme dreptunghiulare imprimate cu un model asemănător fagurelui de miere. Mai tarziu, pereții au fost îmbrăcați cu iedera, fiecare latura având o altă specie. Iedera era fixată în cuie speciale și tunsa plastic la ferestre. Odată cu venirea comuniștilor a
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe latura de sud o prispă cu arcade semicirculare și stâlpi sculptați. Pereții interiori ai navei, inclusiv bolta, au fost tencuiți, pictura, ascunsă astfel, putând fi imaginată după aceea de pe tâmplă, cu chipuri frumoase și o plăcută paletă coloristică. Cele două registre, cu medalioane, foarte deteriorate, sunt urmate de friza apostolilor, înșiruiți pe fundal de dealuri și separați prin câte un
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
anilor '80, iar la baza dealului este ridicat monumentul eroilor satului căzuți în cele două războaie mondiale. În 1991 se înlocuiește vechiul iconostas, actualul fiind executat de Ioan Căzilă, fiul celui care a pictat biserica. În anul 2002 biserica este tencuită din nou în exterior. Biserica este așezată în partea de sud-vest a localității, pe vârful unei coline tronconice.
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
care sunt trecuți și în pomelnicul ctitorilor. Inițial a fost construită din ceamur(lut cu paie) și căptușită pe dinafară cu scândură iar acoperișul a fost din șindrilă. În urma numeroaselor reparații a fost luată scândura care putrezise și s-a tencuit, când cu lut când cu mortar din nisip și ciment,în zilele noastre. Acoperișul a fost refăcut din tablă.Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Tot în această biserică a funcționat timp de 18 ani (1836-1854) și cea
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
din Poiana Sibiului, care a ars în 1854 până la temelie. A fost clădită de proprietarii Palada în anul 1864 în forma care este astăzi și deservește enoriașii din satul Novaci-străini. Biserica este clădită din lemn pe o temelie de piatră, tencuită cu var pe dinăuntru și afară, cu o turlă deasupra naosului. Nu este pictată în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
anul 1790 s-au executat o serie de reparații. Biserica a avut până atunci patru turle, dar trei dintre ele au fost eliminate și a rămas numai cea mare. Tot atunci s-a reconstruit bolta din pronaos și au fost tencuiți pereții exteriori, fiind distruse picturile murale. În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac Karl Romstorfer a realizat în 1897 o serie de lucrări
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea - 22,50 m; lărgimea naosului - 8,75 m și lărgimea absidelor laterale - 11,20 m. Fațadele bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind tencuite cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susținute de șase contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau absidele laterale și alți doi de formă oblică se aflau în colțurile vestice ale pronaosului) și un picior de contrafort în axul absidei
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Mucenic Gheorghe”, este alcătuit dintr-o navă dreptunghiulară tăvănită (9x 5,80 m) și un altar rectangular decroșat (2,70x 3,80 m), acoperit cu o boltă în cruce; turnul-clopotniță lipsește. Ca material de construcție s-a folosit piatra brută, tencuită la exterior. Pe fațada apuseană, constructorii au încastrat, ca elemente ornamentale, câteva piese litice romane și un frumos bust antic, elemente care conferă lăcașului o înfățișare stranie și neașteptată. Prin dispoziția planimetrică și sistemul de boltire al altarului, edificiul se
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de forma unei prispe. Edificiul, tencuit la esterior, era prevăzut cu o clopotniță robustă, cu foișor în console și fleșă de o accentuată verticalitate. Deși reparat în mai multe rânduri (cel dintâi șantier s-a desfășurat în anul 1855), edificiul s-a degradat încet și ireversibil
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, și numai la Voineșița am stat în niște blocuri. În rest, în bărăci. Locuiam acolo cu mama, care era inginer-constructor de hidrocentrale. </spân></spân></spân></p> O baraca era din lemn, pe dinăuntru era tencuit, pe dinafara se vedea lemn. Avea două până la trei camere, bucătărie, baie, dus. Era amenajat că un apartament, dar se numeau colonii muncitorești. La Ciunget, într-o colonie în care am stat, era o singură baraca numai cu parterul, care
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
motivul pentru care îmbinările nu se mai potrivesc exact. Bârnele folosite sunt din stejar, fiind prelucrate în totalitate doar din secure. Au fost folosite doar cuie din lemn-un alt element care ne indică vechimea construcției. Inițial nu a fost tencuită în exterior, fiind vizibile toate bârnele; pentru o mai bună izolare termică, oamenii satului au lipit-o cu pământ, apoi au văruit-o (zugrăvit-o); dacă facem abstracție de turnul ei, biserica are înfățișarea unei simple case țărănești. Tot din
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
1875 și are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Pentru construcția acestui lăcaș au fost folosite lemne de stejar așezate pe o fundație de piatră. Lemnele au fost tăiate și aduse de săteni de pe dealurile care împrejmuiesc localitatea. Pereții sunt tencuiți atât în interior, cât și în exterior (cu terasit alb). La sfârșitul anilor ’80, s-au făcut reparații capitale ale bisericii, care au inclus, printre altele, și „tencuieli exterioare cu praf de piatră și ciment alb". Aceste modificări sunt trecute
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
de pronaos printr-un zid, străbătut de o ușă în axul bisericii. Pronaosul, în formă de dreptunghi cu laturile lungi perpendiculare pe ax, este acoperit cu două calote pe pandantivi, despărțite printr-un arc. În tabloul votiv, biserica prezintă fațade tencuite în întregime, despărțite în două registre inegale printr-un brâu. Registrul inferior are săpate nișe dreptunghiulare cu colțurile rotunjite. În zilele noastre, după decapare, s-a constatat că registrul superior a fost și el împodobit cu nișe scurte cu marginea
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
decapare, s-a constatat că registrul superior a fost și el împodobit cu nișe scurte cu marginea superioară în arc de cerc, despărțite unele de altele prin pilaștri. Ele au fost umplute și netezite ulterior, când fațadele bisericii au fost tencuite și date cu var. S-a constatat, de asemenea, că, la origine, altarul, naosul și pronaosul au avut un parament de cărămidă aparentă alternând cu benzi tencuite, spre deosebire de pridvorul, construit mai târziu, din zidărie obișnuită. Turla, după cum este reprezentată în
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în console și fleșă, acoperit, la fel ca întregul edificiu, cu șiță (reînnoită ultima oară în anul 1978). În 1953, suprafața exterioară a bârnelor a fost tencuită cu un amestec perisabil de lut și pleavă; alte reparații avuseseră loc în 1813 (șantier sugerat de aducerea clopotului mic în acel an) și 1928. La interior, alături de unele motive sculpturale, mai sunt vizibile, pe alocuri, mici pete de culoare
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
bine proporționate în raport cu înălțimea turlei și de o simetrie impunătoare. Acoperișul, astăzi din tablă, este unitar pentru corpul de bază și ceva mai scund pentru altar, iar pereții exteriori au fost cu grijă placați cu șindrilă, în interior biserica fiind tencuită și văruită. Ancadramentul ușii de intrare din pridvor este bogat decorat, prin incizii cu motive geometrice, alternând cu altele florale, stilizate. Pe partea superioară a lui au fost încrustate în lemn datele edificării bisericii în Mănășturu Românesc, anul 1754, luna
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
cu panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble, prelungi. <br> Intrarea în biserică se face printr-un pritvor deschis, sprijinit pe coloane înalte de piatră între care se deschid arcade simple în plin centru.<br> Exteriorul bisericii a fost tencuit la origine dar cu ocazia restaurării efectuate, în anii 1935-1936, sub îngrijirea arhitectului Ștefan Balș, el a rămas în cărămidă aparentă. Pictura din pridvor este cea originală, dar cea din interior aparține lui Gheorghe Tattarescu, fiind realizată între anii 1859
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
nașterii poetului), la 15 iunie (comemorarea morții poetului), de Înălțarea Domnului și la 8 noiembrie (de hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil). Biserica de lemn din Ipotești este construită din lemn și vălătuci și acoperită cu șindrilă. Pereții săi sunt tencuiți și văruiți cu alb. Lăcașul de cult are formă de cruce, cu abside laterale semicirculare. În apropierea bisericii, înspre nord-vest, se află și un turn-clopotniță de lemn.
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
reparată de mai multe ori în decursul timpului. În secolul al XIX-lea, s-au efectuat unele modificări, fiind construit un pridvor deschis din zidărie de piatră, deasupra căruia se ridică un turn-clopotniță. Ulterior, pereții interiori și exteriori au fost tencuiți, iar învelitoarea din șindrilă a fost înlocuită cu unul din tablă. În anul 1934 a fost construit un turn clopotniță din lemn la intrarea în curtea bisericii. În anul 1963, după cum atestă un istoric amplasat deasupra intrării, biserica a fost
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și exteriori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul situat pe latura de sud este deschis, deasupra sa aflându-se un mic turn-clopotniță. El este construit din zidărie de piatră (element constructiv care deosebește biserica din Todirești de alte biserici de lemn), fiind susținut de patru stâlpi care
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
că ea a fost precedată de un lăcaș anterior, are motive de temei. În harta corespunzătoare acestei zone, realizată în cadrul Ridicării topografice iozefine (între 1764-1785), este deja figurată aici o biserică. După 1863, din dorința înnoirilor, bârnele lăcașului au fost tencuite, răpindu-i-se astfel înfățișarea originară. Se poate remarca însă aici singurul exemplu de decor țărănesc realizat în tencuială. Rozete și flori, soare cu chip omenesc, cruci, reprezentări datate: 1873, 1871, 1878, sunt închipuite în stuc pe fațadele edificiului. Uși
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
a redus. În 1928 s-a înlocuit învelitoarea de șindrilă a edificiului cu una din tablă și s-au construit două turle false de mici dimensiuni (una deasupra altarului și alta deasupra pronaosului). În anul 1950, fațada exterioară a fost tencuită și văruită pentru a fi protejată de intemperii, în timp ce pereții interiori din bârne au fost acoperiți cu un strat de vopsea pe bază de ulei. La începutul secolului al XX-lea, s-a înlăturat tencuiala, iar pereții exteriori ai bisericii
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
comunitatea greco-catolică satului, în jurul anului 1946: ""Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și binecuvântarea Sfântului Duh s-a zidit această biserică cu hramul Nașterea Maicii Domnului între anii 1942-1948 prin jertfelnicia bunilor credincioși ai parohiei Cizer. Între anii 1990-1992 a fost tencuit exteriorul, iar pictura în tehnică frescă s-a făcut între anii: 2002-2003 de către Marius Cioran. Aceste lucrări s-au făcut sub păstorirea preotului paroh Anania Pojar și grija prim-curatorului Sabău Aurel, protopop al Șimleului fiind Victor Tăutu. Pomenește-i
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer () [Corola-website/Science/312503_a_313832]
-
în somn. Dar ascensiunea și prăbușirea unei provincii nu depinde de castelul său. Se află chiar aici, în voi înșivă. Locuitorii provinciei sunt zidurile ei de piatră și șanțurile de apărare. Muncind la construcția acestui castel, poate aveți sentimentul că tencuiți zidurile casei altcuiva, dar vă înșelați. Vă clădiți propriile mijloace de apărare. Ce s-ar întâmpla dacă, într-o zi, acest castel ar arde până în temelii? Cu siguranță, n-ar fi numai soarta castelului. Orașul ar fi și el înghiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
temelie cu centura din beton armat cu cadre la colțuri, făcându-i-se două plase cu grinzi de stejar cu dulap de brad. Turnul s-a ridicat ceva mai sus, față de cum fusese. S-au reparat pereții și s-au tencuit. Biserică nu mai păstrează, astăzi, obiecte de patrimoniu. În decursul timpului, acestea au fost transferate la Episcopia Hușilor și fac parte din patrimoniul muzeului Episcopiei. Parohia Chircești este înființată prin anii ’20, preot - paroh fiind Gavril Popa. În 1930, este
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]