382 matches
-
de 5-6 m. de absida noului lăcaș religios. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentata cu altar, naos, pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționata din lemn masiv de stejar sculptata. Fațadele exterioare a lăcașului religios sunt tencuite și vopsite foarte simplu în culoarea albă. Pictură interioară a fost realizată în anul 1990, în tehnică de frescă de către pictorii Radu și Alexandra Jitaru Concomitent au mai fost construite o serie de clădiri anexă, clădirea stăreției compusă din patru
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
În partea de est a bisericii, lângă peretele altarului, se află mormântul modest al boierului Gheorghe Sterea (1853-1940), considerat ctitor al bisericii. Biserica este construită din piatră nefasonată, cu intervenții din piatră fasonată și cărămidă fasonată plină. Pereții exteriori sunt tencuiți, având profile și muluri în manieră neogreacă. Edificiul are un acoperiș simplu, în patru ape, cu o învelitoare din tablă de cupru. Din cele patru turle dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă” cu baze amplificate
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
concentrat în special pe horticultură, reproiectând în stil englezesc grădina. Deși "Petit Trianon" fusese construit pentru Madame de Pompadour, metresa lui Ludovic al XV-lea, el a devenit asociat cu extravaganța Mariei Antoaneta. Zvonurile care circulau spuneau că pereții sunt tencuiți cu aur și diamante. O problemă și mai mare totuși era datoria suportată de Franța în timpul Războiului de Șapte Ani, care nu fusese încă achitată. În micul ei teatru, a jucat în piese ca "Bărbierul din Sevilla" de Beaumarchais în
Maria Antoaneta, regină a Franței () [Corola-website/Science/309697_a_311026]
-
arnic) cu giupâneasa dum(nealui) Marie Sturdza. Leat 7251 (=1743) mart(ie) 5"". Pe partea cealaltă a turnului, inscripția se continuă astfel: ""Fost-au la această vreme egumen Ștefan monah"". Turnul este construit din pereți portanți din zidărie de piatră tencuită cu mortar de var. Pe fațadă sunt arcaturi oarbe, racordate cu rudimente de capitele de forme rar întâlnite. Fundația este alcătuită din piatră de calcar, legată cu mortar de var. Turnul are trei etaje și o înălțime de aproximativ 25
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate în cheotori rotunde și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din bolovani masivi de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a fost construită în anul 1783 în satul Vama de către meșterii populari Mihăilă și Dumitru Holtei cu banii lui M. Tâmpescu și Toader al Tomei. În anul 1960, biserica de lemn a fost tencuită. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
aspectul inițial. Una din aceste lucrări a avut loc în anul 1955, renovată fiind de către Ciubăncan Augustin, conform inscripției păstrate pe unul din stâlpii de la intrare. În urma acestor lucrări, peste acoperișul de șindrilă a fost pusă tablă, pereții bisericii fiind tencuiți atât în interior cât și în exterior. În ultima perioadă, comunitatea creștinilor care foloseau biserica era constituită ca filie, alături de filia Valea Lungă, a parohiei Zalha. Toate bisericile din această parohie, inclusiv biserica din Vărteșca, aveau hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
pentru ca sunetele celor două clopote să poată fi auzite. Pronaosul bisericii era tăvănit, în timp ce naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. Absida altarului era acoperită de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre acestea au fost inserate patru medalioane în care erau reprezentați sfinți. Decorul albastru cu steluțe era utilizat și în
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
în anul 1857, an însemnat pe ușorul drept al ancadramentului ușii de la intrare. A fost ridicată pe fundație de piatră și are dimensiunile 16x6 m, iar înălțimea atinge 25 m. Absida altarului este decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Biserica este tencuită în exterior, iar pictura interioară, de dată recentă, a fost executată de pictorul Pavel Dumitru, din Oradea, în perioada 1999-2001.
Biserica de lemn din Sântă Măria () [Corola-website/Science/309845_a_311174]
-
Irimie din Vima, Irimuș Ioan din Valea Loznei și Pop Vasile din Cozla. Pictura s-a făcut în anul 1870, epitropi fiind: Dumitru Balint, Grigore Pop, Petre Pocol, Mihai Sava și Nicu Dragoșin. În anul 1967 exteriorul bisericii a fost tencuit. Biserica are o lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
exteriorul bisericii a fost tencuit. Biserica are o lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
căror nume nu s-a păstrat. Trasportată de credincioșii din Adalin, după ce a fost desfăcută în bucăți, biserica a fost reconstruită pe temelie de piatră, în exterior fiind mai apoi tencuită. Cu timpul și în interior au fost făcute modificări, tencuindu-se pe jumătate și interiorul, bolta naosului și altarul rămânând netencuite. La acel moment, iconostasul era din lemn fiind așezate pe el numai câteva icoane răzlețe. Inventarul bisericii era întregit de un candelabru de lemn, frumos decorat, numit ""Porumbar"" - avea
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
cu tablă. Edificiul are un plan dreptunghiular terminat spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce a fost adăpostită de un pridvor închis, adăugat ulterior. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în afară cât și în interior. Împărțirea interiorului în spațiile consacrate: pronaos, naos și altar sunt aproape simbolice în cazul pronaosului și al naosului, acestea fiind despărțite doar de stâlpii ce susțin corul bisericii. În corul bisericii se ajunge
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
avut lungimea de 140 de metri, lățimea de 23 de metri și înălțimea de 14 metri. Avea un singur geam și o singură ușă aflată la mijlocul corăbiei. Corabia a fost construită din lemn de gofer (chiparos), era impărțită în cămăruțe, tencuită cu smoală pe dinăuntru si pe dinafară. (Geneza 6,14) Arca avea trei punți, sau trei nivele, ceea ce i-a mărit rezistența. Suprafața totală a punților era de 8.900 m. A fost construită probabil din chiparos, un arbore rășinos
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
părțile boltite au fost construite din căpriori de fier la fabrica Fabritius din Sibiu. La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri, celebrându-se cu acest prilej o slujbă specială. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți în primăvara anului 1904 cu pulbere din marmură de Carrarra și var vechi de Düsseldorf. La 30 noiembrie/13 decembrie 1904, cele patru clopote (turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron) au fost sfințite și așezate în cele două
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
bine proporționate în raport cu înălțimea turlei și de o simetrie impunătoare. Acoperișul, astăzi din tablă, este unitar pentru corpul de bază și ceva mai scund pentru altar, iar pereții exteriori au fost cu grijă placați cu șindrilă, în interior biserica fiind tencuită și văruită. Ancadramentul ușii de intrare din pridvor este bogat decorat, prin incizii cu motive geometrice, alternând cu altele florale, stilizate. Pe partea superioară a lui au fost încrustate în lemn datele edificării bisericii în Mănășturu Românesc, anul 1754, luna
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
că ea a fost precedată de un lăcaș anterior, are motive de temei. În harta corespunzătoare acestei zone, realizată în cadrul Ridicării topografice iozefine (între 1764-1785), este deja figurată aici o biserică. După 1863, din dorința înnoirilor, bârnele lăcașului au fost tencuite, răpindu-i-se astfel înfățișarea originară. Se poate remarca însă aici singurul exemplu de decor țărănesc realizat în tencuială. Rozete și flori, soare cu chip omenesc, cruci, reprezentări datate: 1873, 1871, 1878, sunt închipuite în stuc pe fațadele edificiului. Uși
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. La 1824 pictează la această biserică Irimie Ștefan Zugrav din Filea de Jos, căruia îi datorăm pictura de pe bolta naosului, iar la 1832 este prezent aici Ilie
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
unui strat subțire de ipsos. Predominau scenele din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus. Biserica a fost reparată în 1859, în 1911, când s-a acoperit turnul cu tablă; în anul 1959 a fost tencuită în exterior, tencuială reparață în 1987. În 1963 a fost înlocuită și șindrila acoperișului cu tablă.
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
5,86); altar poligonal cu pereții retrași. La strămutare a fost modificată prin adăugarea, pe latura sudică, a unui pridvor cu șase stâlpi. În 1924 satul a reparat biserica, mutând ușa de intrare de pe latura sudică pe cea vestică și tencuind construcția, atât în interior, unde au aplicat stratul de tencuială peste vechea pictură, cât și în exterior, unde au acoperit brâul în torsadă, aflat la 0,77 m înălțime de la baza tălpii. Pronaosul susține pe grinzile sale rezistente stâlpii ce
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
făcutu Bogdan Ioan cu feciorii Bodan Luca și Bogdan Costu și Bogdan ...” Construcția respectivă a rămas cu bârnele aparente până în 1835 când, timp de 27 de zile, cum spune o altă însemnare dintr-o Cazanie tipărită la Râmnic, a fost tencuită atât în interior cât și în exterior. Nu se știe dacă biserica a fost sau nu pictată înainte vreme. Fără să facă vreo trimitere bibliografică, Ștefan Lupșa spune că biserica a fost construită pe cheltuiala unui locuitor țăran din Belejeni
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]