254 matches
-
pisată. Se bea oțet din vin, pe stomacul gol și se Înfășoară burta cu balegă de vițel, presărată cu piatră acră. TENII (cordele) Rădăcină de ferigă macerată În miere de albine, din care se iau 2-3 lingurițe dimineața, pe nemâncate. Teniile (limbricii cordelați) pot fi eliminați și prin consum de scrumbii sărate și ceai din flori de soc. Se bea, pe nemâncate, Înainte de mesele principale, zeamă de lămâie cu oțet de vin. OXIURI (viermi mici) Ceai de pelin și coajă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
schinduf, o lingură la cană. Semințele pot fi consumate și ca atare, 2 lingurițe pe zi, Înainte de mese, dar și sub formă de tinctură sau sirop. TENIAZĂ Boală provocată de diferite specii de viermi intestinali parazitari, sub dormă de panglică (tenii), care se manifestă prin pierderea poftei de mâncare, greață, dureri de cap, amețeli, slăbiciune generală. Tratamente recomandate: Ceai de usturoi, care se bea dimineața, neîndulcit, pe stomacul gol, până la eliminarea paraziților pe cale fecală. Ceai de hrean ras prin răzătoare, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În sânge și depozitarea lui În special la nivelul articulațiilor. GUTURAI: inflamația acută sau cronică a mucoasei nazale, provocată de un grup de virusuri și manifestată printr-o secreție apoasă persistentă. HELMINTIAZĂ: boală produsă de infecția organismului cu viermi, helminți (tenie, botriocefal, limbric, oxiuri etc). HEMOROIZI: dilatarea și Îngroșarea venelor de la nivelul rectului. Pot fi externi (În afara orificiului anal) și interni (la nivel anorectal). Apar de obicei la persoanele ce duc o viață sedentară, cele constipate, la femeile Însărcinate, la vârstnici
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere, Încuietură. Pirozis. Hiperclorhidrei: ojig, jig, jigăraie, jeguială, jigăreală. Icter: gălbinare. Cancer: rac, tătarcă, schiros. Pelagră: jupuială, pârleală, roșață, buba trânjilor, rana trânjilor, pecingine rea, buzăreț. Hemoroizi: trânji. Ascarizi: limbrici, viermișori, strânși. Tenie: panglică, cordea, cordică. IV. Bolile rinichilor, ale vezicii urinare și ale organelor genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră la bășică, nisip. Blenoragie. Gonoree: sculament, scurgere, frântură În vis, frântură din vânt, triper (Transilvania
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cazul maladiilor infecțioase. Provoacă ridicarea tensiunii și, din acest motiv, este indicat pentru hipotensivi. Ca antitusiv și expectorant este util în tratarea astmului, emfizemului sau chiar a tusei convulsive, este carminativ și stimulant al digestiei, puternic vermifug contra oxiurilor, ascarizilor, teniei, ankilostomei. În uz extern se pot face masaje cu o soluție alcoolică de 2% împotriva durerilor sciatice, reumatismale, gutoase. 2-3 picături din aceeași soluție la un pahar de apă reprezintă o apă de gură foarte eficientă pentru dezinfectarea și antiseptizarea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
diferen? a, a? a c? Iorga a �nfiin? at o editur? la V? leni. Sus? în? torii lui au devenit ac? ionari. Cei care �l ajutaser? la fondarea �Neamului rom�nesc� au suportat costurile utilajului ? i ale construc? iei, iar s? tenii ? i?au adus contribu? ia prin munca lor entuziast?. To? i cei implică? i au participat la inaugurarea din prim? vară lui 1908197. �n vară aceea, Iorga �? i deschidea Universitatea de Văr?. Dar �nainte de a discuta despre Universitatea de Văr? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
beneficiu de pe urma inițiativei lui A de a porționa și a vinde carnea. C]petenia m-a recuzat: „Dac] ți-aș rupe c]masă într-o lupt], ai fi mulțumit dac] ți-aș da o c]mas] nou]?”. Pentru acești s]teni vitele sunt mai mult decât o simpl] marf] care poate fi transformat] în bani. Vacile erau preferatele lui B, crescute de el cu mândrie, iar valoarea uneia din ele fusese depreciat] la piaț]. În acest caz, negocierea cerea că restituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] o cale duce la succes, iar cealalt], la eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va așeza la voi!”, diferențele existau. Cet]tenii erau diferiți de sclavi, cei pribegi de str]inii rezidenți, precum și b]rbații de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și scopurile unui stat adev]rât. Cu ajutorul filosofiei, un individ poate înțelege modul de atingere a fericirii umane, dar recurgerea propriu-zis] la virtuțile și la acțiunile morale presupune intermedierea religiei. El compar] întemeierea unei religii cu fondarea unui oraș. Cet]tenii trebuie s] dobândeasc] tr]s]turile care s] le permit] s] funcționeze că rezindenți ai unui polis virtuos. În mod similar, fondatorul unei religii stabilește normele care trebuie s] fie susținute prin acțiune, dac] se dorește fondarea unei comunit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dac] această pare, si este, o poziție extrem], ea reflect] cu fidelitate o ambivalent] resimțit] nu doar cu privire la justiție, ci și în leg]tur] cu toate „virtuțile” civice. Bineînțeles, orice individ își recunoștea obligațiile fâț] de orașul și de concet]tenii s]i, dar mai existau și seturi de obligații competitive fâț] de alte grup]ri din cadrul orașului - asociații, prietenii, familia. Și mai important era faptul c] cet]țeanul avea un putenic simt al valorii sale și al competiției cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acest tip de contractualism politic a fost abandonat în cursul secolului al XIX-lea. Fenomen inevitabil, dac] avem în vedere cele dou] defecte majore. În primul rând, nu a existat niciodat] un astfel de contract, iar în lipsa lui nici cet]tenii și nici guvern]mântul nu sunt obligați prin vreo promisiune. În consecinț], toate guvern]mintele existente, oricât de bune și drepte, nu se bucur] de legitimitatea acordat] de teoria contractului social. O ipotez] neplauzibil]. Se consider] în mod normal c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Criticii argumenteaz] în favoarea faptului c] principiul ignor]rii culorii reg]sit în afirmația lui Justice Harlan face apel la, ca și principiul ignor]rii sexului, si deriv] din principiul egalit]ții de șanse dac] nu ignor]m faptul c] cet]tenii au dreptul de a fi evaluați pentru pozițiile dorite doar pe baza calific]rilor pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție. Dac] au dreptate, tratamentul preferențial încalc] principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
angajați în astfel de practici egoiste „paraziți”. Atacul lui Aristotel la adresa practicii murdare și neproductive a c]m]ț]riei și-a menținut forță pan] în secolul al XVII-lea. Numai cei aflați la marginea societ]ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel de practici (personajul shakespearian Shylock din piesă Negustorul din Veneția era un marginalizat și un c]m]tar). Spus] pe larg, aceasta este istoria eticii afacerilor, un atac de la inceput pan] la sfarsit asupra afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapt nu justific] în sine impunerea pedepsei de c]tre stat pentru că vinovații s] sufere. De ce ar fi o funcție a statului aceea de a da r]uf]c]torilor ceea ce merit]? Statul are funcția de a -și proteja cet]tenii, iar pedeapsă este un instrument al acestei protecții dac] sunt identificate infracțiuni. Dar teoria retributiv] nu se bazeaz] pe efectele pedepsei pentru a o justifica și astfel nu poate s] apeleze la funcția protectoare a statului pentru a invocă interesul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spuns acestor întreb]ri, unii retributiviști s-au îndep]rtat de premisa conform c]reia r]uf]c]torii merit] s] sufere. Au încercat justificarea pedepsei prin ilustrarea faptului c] infractorii au beneficiat de un avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care respectau legea, modificând astfel balanța de beneficii și îndatoriri din cadrul vieții sociale. Astfel, pedeapsa, prin înl]turarea beneficiilor incorect obținute de infractori, reinstaureaz] echilibrul. Legea penal] interzice unele forme de comportament și ofer] beneficii tuturor celor care tr]iesc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de infractori, reinstaureaz] echilibrul. Legea penal] interzice unele forme de comportament și ofer] beneficii tuturor celor care tr]iesc în societate, prin garantarea unei arii de libertate necesar] ducerii la bun sfârșit a planurilor proprii, evitându-se intervenția celorlalți. Cet]tenii care respect] legea accept] limit]rile impuse de beneficiile oferite, dar infractorii accept] doar beneficiile. De exemplu, r]uf]c]torii se bucur] de protecția legii penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
planurilor proprii, evitându-se intervenția celorlalți. Cet]tenii care respect] legea accept] limit]rile impuse de beneficiile oferite, dar infractorii accept] doar beneficiile. De exemplu, r]uf]c]torii se bucur] de protecția legii penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în încercarea de a respecta legea așa cum o fac cei din urm]. Teoria localizeaz] partea negativ] a actului infracțional în obținerea unui avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care se supun legii. Dar acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în încercarea de a respecta legea așa cum o fac cei din urm]. Teoria localizeaz] partea negativ] a actului infracțional în obținerea unui avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care se supun legii. Dar acest aspect este deseori înșel]tor. R]ul f]cut de criminal este, în principal, suferit de victimă să și nu de c]tre o terț] persoan]. Crimă se pedepsește nu doar pentru a înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ul f]cut de criminal este, în principal, suferit de victimă să și nu de c]tre o terț] persoan]. Crimă se pedepsește nu doar pentru a înl]tură avantajele necinstite pe care criminalul le-a obținut fâț] de cet]tenii care se supun legii, ci și pentru prevenirea unor viitoare crime asupra altor oameni. Mai mult, faptul c] cet]tenii care respect] legea accept] unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Crimă se pedepsește nu doar pentru a înl]tură avantajele necinstite pe care criminalul le-a obținut fâț] de cet]tenii care se supun legii, ci și pentru prevenirea unor viitoare crime asupra altor oameni. Mai mult, faptul c] cet]tenii care respect] legea accept] unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei dintâi au dorința de a inc]lca legea. Dar mulți cet]țeni care respect] legea nu au nici o dorinț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei trebuie s] fie neap]rât legitime. Unele domenii pot fi mai periculoase din punct de vedere moral decât altele, f]r] a fi mai puțin supuse legilor moralei. Politică poate fi mai lipsit] de substanț] decât f]cutul cur]teniei, f]r] că acest lucru s] duc] la emiterea mai puținor constrângeri morale în politic]. Dimpotriv] ins], cu cat apare tentația mai des, cu atat crește și nevoia de aderare la standarde morale și la principii. (Într-adev]r această a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru care au fost create aceste puteri. Un exemplu ar fi cazul violenței, aplicarea ei fiind considerat] de Waltzer, Hampshire și Nagel ca fiind un semn distinctiv al politicii. Deseori s-a vehiculat ideea c] ar fi greșit că cet]tenii s] folosesc] violență sau amenințarea cu aplicarea acesteia în relațiile cu alti cet]țeni, dar c] e acceptabil sau chiar corect că reprezentantul lor politic s] o foloseasc] în numele lor. Dac] acest argument vrea s] sugereze faptul c] cet]tenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tenii s] folosesc] violență sau amenințarea cu aplicarea acesteia în relațiile cu alti cet]țeni, dar c] e acceptabil sau chiar corect că reprezentantul lor politic s] o foloseasc] în numele lor. Dac] acest argument vrea s] sugereze faptul c] cet]tenii de rand nu au niciodat] dreptul s] fac] uz de violent], nici chiar de violență letal], pentru a-și proteja drepturile, avem de-a face cu o chestiune cât se poate de îndoielnic]. Una dintre cele mai plauzibile c]i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de bogați încât s]-și permit] g]rzi de corp și alarm] la cas], iar veniturile se împart egal și echitabil și la cei care sunt prea timizi sau corecți pentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cet]tenii s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt cu sigurant] aceleași care opereaz] și în contextul familal sau în altele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deriv] din și nu pot dep]și drepturile indivizilor care alc]tuiesc acel stat, atunci dreptul național la autoap]rare ar fi suma drepturilor la autoap]rare ale tuturor cet]țenilor. Statul este doar un vehicul prin intermediul c]ruia cet]tenii își exercit] în mod colectiv dreptul individual la autoap]rare într-un mod coordonat. Limitele competenței statului în aceast] situație sunt deci stabilite de limitele dreptului la autoap]rare ale fiec]rui cet]țean. Teoria jus în bello presupune trei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]