2,111 matches
-
și "Tour Eiffel !" Lb.engleză : Cu "Limba lui Shakespeare", ne-a dus, pe Heatrow și pe Tamisa Cântând : "God Save, my Quen !", cu Teacher, of England, Luisa ! Matematică : Iar doamna Cornelia, legat de morărit și pâine, Ne-a demonstrat noi teoreme : să calculăm "ziua de mâine !" Chimie : După ani cu-atâta forțe, vectori, randament în fracții, Doamna Eugenia, ne-a modelat prin noi reacții ! Biologie : Despre celule și organe, ecosisteme, biotopuri, Ne-a spus doamna Cristiana ! (de le-nvățam, ajungeam Doctori
BANCHETUL IDUSTRIAȘILOR DIN MORĂRIT-PANIFICAȚIE (BANCHETUL DE ABSOLVIRE A LICEULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379744_a_381073]
-
mai mult cu sufletul decât cu creierul - orice înseamnă asta dă-mi un stimul afectiv pozitiv și fac o treabă frumoasă sigur - intuiția feminină la cote înalte - ce o mai fi și asta? - am văzut că pot intui continuări la teoreme sau răspunde corect la întrebarea "cum e de bun simț să fie?" - mai pe șleau dacă eu aș fi creeat lumea - cum m-aș fi gândit că ar fi armonios să funcționeze? - curajul de a îți dă cu părerea și
CAND DUMNEZEU ITI ESTE SUFLEUR de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375690_a_377019]
-
ultime. Ahasverus e un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii, dar e mult mai simplu și mai profund, pentru că în realitate Ahsverus poate fi „oricine dintre noi“. Între timp apare o broșură în care se află observații asupra teoremei, datată din 1973; nimic ciudat, aparent, însă ei erau în anul 1970. Și mai ciudat este faptul că în articol ecuația ultimă era rezolvată. Orobete constată că peste trei zile va fi solstițiul de vară, Sânzienele; adică 12 ani de când
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
programul nostru: Programul acesta este curios: căci vorbește de multe și nu conține nimic ca drapel al unei partide. Seamănă mai mult cu o prefață de editor al unei cărți de doctrine politice și economie socială. Cuprinde numai generalități abstracte, teoreme sociale, acceptabile pentru toți, inofensive către toți. Oricine îl poate subscrie, precum și oricine poate fi în drept a nu-l subscrie. Îl poate subscrie oricine să ocupă numai cu doctrinele sociale, cu teoriele constituționale, fără să-i pese de cutare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plânge din parte-ne că le-am fi combătut de multe luni de zile încoace. Nemulțumiri există pe toate terenurile; și poate că am aflat formula de a le întîmpina pe un teren cu totul egal, căci, precum zice "Presa" teoremele noastre sânt inofensive pentru toți, sau, ca să vorbim în limba noastră, ideea statului, ideea armoniei intereselor naționale ne face să nu ne pese de cutare sau cutare partid. Ceea ce voim deci nu e nici ca partizi să nu existe nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă" (Scrisoarea I) intuind și impunând termenul de "neființă"33, din germanul Nichtsein, în care sein este ființă. Mai apropiat de M. Eminescu din acest punct-zero este Basarab Nicolescu care vorbește în teoremele sale despre "vidul cuantic", despre "o fluctuație între ființă și neființă"; "nimic nu poate epuiza bogăția vidului cuantic. Căci el este Nimicul"34. Sensul de "vid plin" nu este altul decât cel intuit de Sergiu Al. George.35 Am avea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
32 Cultură și filozofie indiană în texte și studii, trad. de T. Simenschy, Ediție îngrijită de Cicerone Poghirc, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1978, pp. 44-48. 33 T. Simenschy specifică: "întrebuințat numai de Eminescu", Op.cit., p. 45. 34 Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, col. "Inorogului", Cartea Românească, trad. de L.M. Arcade, 1996, p. 193. 35 Al.-George Sergiu Limbă și gândire în cultura indiană, p. 134. 36 Datarea o preluăm de la Petru Creția, M. Eminescu, Opere, VIII, Ed. Academiei RSR, 1988, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de elevi când discută în mini-grupuri. Organizarea clasei după modelul buzz-groups este avantajoasă, pentru că oferă tuturor elevilor posibilitatea de a se implica în dezbaterea unei probleme. Mini-grupurile sunt formate din trei-patru elevi care au de rezolvat aceeași sarcină (demonstrarea unei teoreme, conceperea răspunsului la o întrebare). În astfel de situații, nu este necesară desemnarea unui lider de grup, pentru că fiecare membru își aduce contribuția la rezolvarea temei propuse. După finalizarea răspunsului sau rezolvarea exercițiului, rezultatul este prezentat de un elev desemnat
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Sisteme economice, 2009 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță BASARAB NICOLESCU Qu'estce que la realite ? (c) MONTREAL
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul inclus este infinit terț sau, cum îl numește Christian Duchemin, terțul-fără-nume11. Acest rezultat trebuie apropiat de celebra teoremă a lui Peirce, demonstrată cu ajutorul teoriei grafilor: "...orice poliadă superioară unei triade poate fi analizată în termeni de triade, dar o triadă nu poate fi, în general, analizată în termeni de diade"12. Nu este vorba de o simplă analogie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unei triade poate fi analizată în termeni de triade, dar o triadă nu poate fi, în general, analizată în termeni de diade"12. Nu este vorba de o simplă analogie. Schema noastră poate fi desfășurată biunivoc pe grafi. Rezultă că teorema lui Peirce trebuie respectată. STRUCTURA GÖDELIANĂ A NATURII ȘI A CUNOAȘTERII Structura deschisă a ansamblului nivelurilor de realitate este în acord cu unul din rezultatele științifice cele mai importante ale secolului al XX-lea: teorema lui Gödel, privitoare la aritmetică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
biunivoc pe grafi. Rezultă că teorema lui Peirce trebuie respectată. STRUCTURA GÖDELIANĂ A NATURII ȘI A CUNOAȘTERII Structura deschisă a ansamblului nivelurilor de realitate este în acord cu unul din rezultatele științifice cele mai importante ale secolului al XX-lea: teorema lui Gödel, privitoare la aritmetică și, prin urmare, la orice matematică ce include aritmetica, și care ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Teorema lui Gödel exprimă un apofatism
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ale secolului al XX-lea: teorema lui Gödel, privitoare la aritmetică și, prin urmare, la orice matematică ce include aritmetica, și care ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Teorema lui Gödel exprimă un apofatism matematic și logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată în lucrările de popularizare a acestei teoreme. Teorema lui Gödel are o importanță considerabilă pentru orice teorie modernă a cunoașterii. Mai întîi, ea nu privește doar domeniul aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica, instrument de bază al fizicii teoretice, conține, evident, aritmetica. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată în lucrările de popularizare a acestei teoreme. Teorema lui Gödel are o importanță considerabilă pentru orice teorie modernă a cunoașterii. Mai întîi, ea nu privește doar domeniul aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica, instrument de bază al fizicii teoretice, conține, evident, aritmetica. Ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unei axiomatici care să conducă la o teorie completă (fără rezultate indecidabile sau contradictorii) marchează în același timp apogeul și punctul de amorsare a declinului gîndirii clasice. Visul axiomatic s-a prăbușit prin verdictul sfintei sfintelor gîndirii clasice rigoarea matematică. Teorema pe care Gödel a demonstrat-o în 1931 nu a avut însă decît un foarte slab ecou dincolo de un cerc restrîns de specialiști. Aceasta explică probabil ciudata tăcere a lui Lupasco asupra acestei teoreme și a semnificației sale epistemologice, atît
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sfintei sfintelor gîndirii clasice rigoarea matematică. Teorema pe care Gödel a demonstrat-o în 1931 nu a avut însă decît un foarte slab ecou dincolo de un cerc restrîns de specialiști. Aceasta explică probabil ciudata tăcere a lui Lupasco asupra acestei teoreme și a semnificației sale epistemologice, atît de lupasciene. Structura gödeliană a ansamblului nivelurilor de realitate, asociată cu logica terțului inclus, implică imposibilitatea construirii unei teorii complete pentru a descrie trecerea de la un nivel la altul și, a fortiori, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
descrie ansamblul nivelurilor de realitate. Unitatea care leagă toate nivelurile de realitate, dacă există, trebuie neapărat să fie o unitate deschisă. În Noi, particula și lumea, a cărei primă ediție a apărut în 1985, am ajuns la concluzia, fondată pe teorema lui Gödel, că, în măsura în care teoria unificată a interacțiunilor fizice va fi axiomatică și în întregime formalizată, ea va fi necesarmente incompletă. Prin urmare, ambițiosul proiect al unei Teorii totale (Theory of Everything), vis de unificare împărtășit de marea majoritate a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
legi. În acest context, e limpede că nu poate exista completitudine: Nu putem ajunge niciodată la un portret exact și complet al realității"25, scrie Heisenberg. Incompleti-tudinea legilor fizice este deci prezentă la Heisenberg, chiar dacă nu face nici o referire la teoremele lui Gödel. Pentru el, realitatea se oferă ca "țesut de conexiuni de genuri diferite", ca o "abundență infinită", fără vreun fundament ultim. Această viziune este împărtășită de Pauli, care scrie: "Faimoasa "incompletitudine" a mecanicii cuantice este cu siguranță prezentă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
viul și ne-viul, organicul și mineralul. Cunoașterea nu acceptă aceste separări. Pentru ea, există viață și conștiință peste tot, chiar și în cea mai mică cantitate de materie, chiar și în piatra de pe drum"1. O interpretare fulgerătoare a teoremei lui Gödel îi permite să afirme, în jurnalul său din 1971: "Dar, chiar dacă știința viitorului va progresa, așa cum e și normal, în mod "constructivist" [...] niciodată "superiorul" nu va putea fi explicat prin "inferior". (Este, în fond, sensul teoremei lui Gödel
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fulgerătoare a teoremei lui Gödel îi permite să afirme, în jurnalul său din 1971: "Dar, chiar dacă știința viitorului va progresa, așa cum e și normal, în mod "constructivist" [...] niciodată "superiorul" nu va putea fi explicat prin "inferior". (Este, în fond, sensul teoremei lui Gödel)"2. Marele romancier Raymond Abellio (1907-1986) are și o operă filosofică atipică, dar impor-tantă. În cele din urmă, acel opus magnum filosofic al său, Structura absolută 3, îi va furniza cheia legăturii dintre știință și cunoaștere: "Să notăm
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de o manieră absolută și definitivă. În fața argumentelor mele, scepticismul lui Abellio era politicos, dar limpede. Aproape disperat, am recurs atunci la unele rezultate matematice care permit înțelegerea comportamentului particulelor elementare și i-am expus pe îndelete, în acest context, teorema lui Peirce. Am văzut atunci în privirea lui Abellio aprinzîndu-se deodată acea lumină intensă și de nedescris care e semnul interesului atît de rar, bazat pe relația dintre ceea ce gîndești și ceea ce trăiești. Pentru prima dată în discuția noastră, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
terț, a depășirii acestei constrîngeri a logicii care împiedică orice contradicție, dar, spre deosebire de tine și de Lupasco, eu nu spun că o logică sau o filosofie se poate defini prin terțul inclus. B. N.: Și totuși erai foarte atras de teorema lui Gödel. Pentru că aici e punctul esențial: această structură organizațională a logicii terțului inclus este de tip gödelian. Ea nu se închide niciodată. E. M.: Desigur. Dar Gödel ajunge la un principiu de incertitudine. Adică spune că sistemul nu poate da
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un monde scientifique?, Paris, Nouvelle Cité, 1993, pp. 83, 84, 117. • Academica, revista Academiei Române, n° 12 (36), octombrie 1993, studii de Mihai Drăgănescu, Ilie Pârvu, Fănuș Băileșteanu, Nicolae Ionescu-Pallas. • Basarab Nicolescu, Théorèmes poétiques, Monaco, Rocher, 1994, pp. 7, 11, 282; Teoreme poetice, București, Cartea Românească, 1996, trad. de L. M. Arcade; a 2-a ed.: Iași, Junimea, 2007. • Antoine Faivre, Access to Western Esotericism, New York, State University of New York Press, 1994, pp. 44, 47, 288, 291, 292. • Petru Ioan, Orizonturi logice
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fond, un sistem de propoziții teoretice, de axiome, deci de propoziții evidente care nu mai cer demonstrație sau chiar de propoziții prime, luate fără demonstrație, dar care nu sunt neapărat evidente și care în alt sistem pot fi luate ca teoreme, ci un sistem de "valorizări" sociale"79. Prin coerență a sistemului juridic înțelegem noncontradicția elementelor sale interne. Antinomiile în drept sunt însă frecvente și inevitabile, de aceea dreptul își creează reguli conflictuale menite să întervină în cazul apariției acestor incoerențe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]