829 matches
-
a dezlega enigma vieții și a morții. Cercetările arheologice au demonstrat în acest sens că nici armata de teracotă nu era de ajuns. În apropierea movilei funerare a împăratului s-au găsit armuri goale făcute din piatră, fără războinici de teracotă care să le fi purtat. Se presupune că îngroparea acestor seturi de armură din piatră poate avea legătură cu credințele legate de spiritele soldaților morți care au suferit decese violente, ale căror trupuri au fost spulberate și nu au putut
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
mausoleului e înconjurată de două ziduri, iar cele patru bolte unde stau de veghe cei peste 7 000 de războinici se află la peste un kilometru de cel de-al doilea zid. Primul indiciu despre posibilul conținut sunt soldații de teracotă, descoperiți la 1,5 km distanță de movila mormântului. Când arheologii au săpat spațiul dintre soldații de teracotă și movilă, o incredibilă lume s-a găsit: peste 180 de fose conținând mii de soldați, sute de dansatori din teracotă, muzicieni
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
de războinici se află la peste un kilometru de cel de-al doilea zid. Primul indiciu despre posibilul conținut sunt soldații de teracotă, descoperiți la 1,5 km distanță de movila mormântului. Când arheologii au săpat spațiul dintre soldații de teracotă și movilă, o incredibilă lume s-a găsit: peste 180 de fose conținând mii de soldați, sute de dansatori din teracotă, muzicieni și acrobați care au fost construiți după aceleași standarde ca și prețioasa armată a împăratului. Muntele-mormânt se afla
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
de teracotă, descoperiți la 1,5 km distanță de movila mormântului. Când arheologii au săpat spațiul dintre soldații de teracotă și movilă, o incredibilă lume s-a găsit: peste 180 de fose conținând mii de soldați, sute de dansatori din teracotă, muzicieni și acrobați care au fost construiți după aceleași standarde ca și prețioasa armată a împăratului. Muntele-mormânt se afla în centrul unei enorme necropole, un oraș subteran pentru Primul Împărat care îi asigura toată protecția. Pentru a afla ce tehnici
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
ca și prețioasa armată a împăratului. Muntele-mormânt se afla în centrul unei enorme necropole, un oraș subteran pentru Primul Împărat care îi asigura toată protecția. Pentru a afla ce tehnici au fost folosite în timpul dinastiei Qin pentru construirea soldaților de teracotă, în cadrul unui experiment a fost reconstituit procesul de creație în condițiile din vremea respectivă. Fiecare statuie este compusă din două straturi și goală pe dinăuntru. Astfel se evita prăbușirea sub propria greutate câtă vreme statuia era încă moale. Stratul interior
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
trăsături identice ale feței. Probabil că olarii i-au folosit drept model pe războinicii armatei Qin. Temperatura cuptoarelor trebuie să fi crescut treptat într-un interval de cinci zile, pentru a atinge cele 1 000 de grade Celsius necesare producerii teracotei. S-au făcut calcule care arată că, pentru crearea unei statui, până în ziua când era scoasă din cuptor, trei oameni munceau 15 zile, fără a lua în calcul intervalul necesar uscării. Astăzi, nu se poate vedea supremul simbol al puterii
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
în documente vechi, erau adesea mișcați până la lacrimi în sensul propriu . Trupul lui Qin Shi Huangdi este dus în mausoleul construit în timpul vieții sale. Împăratul a luat cu el nu numai concubinele care nu îi dăruiseră fii și armata de teracotă ci și arhitecții, desenatorii, inginerii și constructorii, toți cei care cunoșteau intrările și ieșirile. Toate secretele, cu excepția legendei râurilor și mărilor de mercur sunt ferecate. Ministrul Li Su și eunucul Chao Kao au făcut în așa fel încât să pună
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
de hartie albă, pentru ustensile de scris, sugativa. Mai avea la loc de cinste simbolul dreptății, o femeie legată la ochi care ține în mână o balanța. În încăperea-birou era o bibliotecă încărcată cu cărți de specialitate. O sobă de teracota se folosea pentru încălzirea camerei pe timp de iarnă. Aveam un mic salonaș alături, c-o măsuța acoperită cu un mileu frumos brodat, iar în jurul ei patru scaune tapițate cu un material plusat de culoare albastru închis. Pereții erau împodobiți
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
obligatorie, si eu făceam muncă obligatorie, și tatăl meu făcea muncă obligatorie, adică era o perioadă foarte, foarte grea. Și se inventase atunci, pentru că lemnele erau foarte scumpe, un bidon de gaz care se agață undeva sus pe sobă de teracota, si o țevușcă, o țeavă foarte mică, de cinci-șase milimetri, cu o gaură de doi-trei milimetri de la bidonul acela</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, care</spân></spân></spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
și reprezintă rămășițele acoperite ale orașului antic Arpad. Expediția cehoslovacă a descoperit aici fundația unui palat, o colosală scară sub poarta nordică (ambele din perioada greco-romană), statui din piatră, dar și obiecte mai mici, cum ar fi niște figurine din teracotă. Situl Kültepe este localizat aproape de orașul Kayseri, în Anatolia Centrală. În 1880, pe piața neagră, au apărut tăblițe cuneiforme care se presupunea că provin din această zonă. Acestea erau inscripționate cu însemnări private și de ordin comercial ale negustorilor asirieni
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
în acest sens stând inscripția de pe una dintre bârnele lui. Atât nava cât și corul au fost construite inițial la aceeași înălțime. Ulterior, nava a fost acoperită cu o boltă în rețea în stil gotic, rețea dotată cu nervuri din teracotă. Între ele, trecerea se face prin intermediul unui arc triumfal gotic a carui finisare este destul de simplă. Deasupra corului este construită o boltă-n cruce cu absidă pentagonală, bolta fiind lucrată rudimentar în rețea. Toate aceste caracteristici tind să antedateze nava
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
în vetre cu cuptor și horn, apoi în sobe de tuci (fontă). În prezent, în anii 2000, vetrele și cuptoarele din locuințe au dispărut complet ( dar încă rămân în anumite locuințe, de exemplu în casa familiei Sava), fiind înlocuite cu teracote și șeminee. Iluminatul era asigurat cu ajutorul unor candele, lumânări sau lămpi cu gaz lampant. În anul 1963 în localitate s-a introdus curentul electric. Așa cum afirma un învățat al neamului nostru, Ovidiu Denșeanu, în „Folclorul - cum trebuie înțeles”, Editura pentru
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Fusaiola este o piesă în formă de disc, realizată din teracotă, lut ars, os, bronz sau piatră, plasată la partea inferioară a fusului, cu scopul de a-i asigura o rotație regulată, având funcția de volant. Pe teritoriul României au fost descoperite fusaiole antice în diverse locuri, cum ar fi Oncești
Fusaiolă () [Corola-website/Science/325816_a_327145]
-
este un sat în sudul statului Kaduna din Nigeria. Descoperirea figurinelor de teracotă în această locație a determinat ca numele localității sa fie atribuit culturii , a cărei culturi îi sunt specifice figurinele, și care a avut un maxim de dezvoltare în perioada 400 îCh - 200 dCh. Artefactele au fost descoperite în 1943 în timpul
Nok () [Corola-website/Science/323137_a_324466]
-
ajuns. Orașul la sfârșit de veac XIX, început de veac XX, cu o populație cifrată la circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial și manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de țigle și teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale și multe ateliere meșteșugărești. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale și încălțăminte. Tot în această perioadă, orașul era reședința județului Vâlcea, precum și reședință episcopală. Se mai găseau
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice din secolul XIV-XVII reprezintă vatra vechiului sat
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
grajduri, și, de asemenea, o vinotecă, inspirată de via Sf. Clara din apropiere (în direcția nord). Clădirea palatului este înconjurată de o grădină mare cu multe plante ornamentale, pomi fructiferi și un mic labirint, decorat cu fântâni arteziene, vaze din teracotă, decorațiuni de stuc și o orangerie cu busturi de împărați. Palatul (aflat în prezent în proprietatea orașului Praga) și grădinile sale sunt deschise pentru public, aici fiind expusă o colecție de picturi cehe din secolul al XIX-lea ce face
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
mașini-unelte și de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobila), materiale de construcții (cărămizi, teracota) etc. În Huși se găsesc următoarele centre comerciale: Posturi de radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul Radiocom-SNR Huși: Publicații locale și județene: Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășeneasca plus câteva biblioteci școlare. Orașul este un important
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
de intemperii, tabla din aramă de pe acoperiș a fost înlocuită cu una ruginită și spartă pe alocuri, planșeele sunt fisurate și parțial dislocate, pardoselile și tâmplăria din lemn au fost furate de localnici și puse pe foc, iar sobele de teracotă au dispărut. Conacul se află astăzi într-o stare avansată de degradare. Zidul de incintă s-a ruinat și el, păstrându-se doar câteva fragmente pe laturile de nord și vest. De asemenea, copacii din parcul conacului, unii cu valoare
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
monumentală de lemn cu balustrada sculptată. Latura de est a fațadei are o boltă de trăsuri cu arcade la parter și o terasă neacoperită la etaj. Cele 15 camere și 3 coridoare aveau decorație interioară în stuc și sobe din teracotă de epocă.
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
diferite. Conceptul clasic al stațiilor de pe malul drept a fost abandonat aici, deoarece sala de bilete este întreruptă pe circa 50% din suprafață. Acest lucru creează o conexiune vizuală cu peroanele. În sala de bilete se găsește o lucrare în teracotă a lui May Claerhout, în ton cu decorația în colțuri a tavanului. Tunelul și rampa de acces la suprafață în strada "Blancefloerlaan" au împreună 442 de metri lungime. Stația asigură alimentarea cu electricitate pentru întreaga rețea de tramvai până la punctul
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
datând din epoca anterioară. Pe latura de est a fortului care avea trei etaje se aflau încăperile destinate voievodului și familiei sale, atunci când locuiau în cetate. Pardoseala încăperilor era din cărămizi smălțuite, iar pereții și sobele au fost îmbrăcate în teracotă. Pe latura de est, în dreptul bastionului, a fost construită o încăpere destinată a fi pulberărie (depozit de praf de pușcă). Pe platou, la 1 km distanță de cetate, au fost construite întărituri pentru apărare, constând din gropi și șanțuri mari
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
cetate era destinat soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol, în restul timpului fiind folosită Curtea domnească din oraș. Încăperile din cetate aveau sobe din teracotă smălțuită, decorate cu motive geometrice, steme ale Moldovei, animale fantastice sau personaje mitologice. În exterior, pereții erau decorați cu șiruri de discuri și butoni ornamentali. Ștefan cel Mare a adăugat în exteriorul zidului fortului mușatin, dar lipite de zid, două
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
piatră șlefuită și un vas de lut ars cu gravuri liniare adâncite. Din epoca romană au fost găsite drahme și tetradrahme grecești, denari și cărămizi de mozaic romane. Ca dovadă a cultivării viei s-a descoperit o remarcabilă figurină de teracotă cu înălțimea de 21 cm reprezentând pe Silenus, (la romani Liber Pater), însoțitorul și sfetnicul zeului Bacchus Din secolul al XVI-lea s-au găsit mai mulți dinari de argint. În literatura de specialitate este consemnată căderea de meteoriți din
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
în arta bijuteriilor. Giuvaergii epocei excelează în arta detaliior și filigranelor, imitându-se frunze de arbori sau spice de grâu. În această epocă apar și încrustațiile cu pietre prețioase. La început destinate folosirii în cadrul ceremoniilor religioase, figurile din pământ ars (""teracotă"") realizate în epoca elenistică au un scop decorativ sau de uz funerar. Finețea modelării permite obținerea unor adevărate statui în miniatură. Pictate în culori vii, ele reprezintă de cele mai multe ori femei elegante în scene pline de farmec. Într-un gen
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]