2,816 matches
-
stabilirea unui astfel de program, terapeutul/consilierul va stabili Împreună cu părinții un inventar de comportamente frecvent Întâlnite În relațiile pe care copilul deficient le stabilește cu membrii familiei. Pentru fiecare comportament al copilului se stabilește comportamentul de reacție al părinților. Terapeutul/consilierul va explica pe larg părinților cum trebuie să procedeze și de ce trebuie să procedeze așa, și nu altfel. Pentru Început, un asemenea program nu trebuie să cuprindă decât puține comportamente, În așa fel Încât părinții să le poată urmări
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
le poată urmări și realiza. Pe măsură ce părinții acumulează o oarecare experiență, planul poate să includă un număr mai mare de comportamente. În alcătuirea programului se va acorda prioritate comportamentelor grave și periculoase Întâlnite la copil. După elaborarea unui program, periodic, terapeutul/consilierul analizează și discută modalitățile de rezolvare a dificultăților Întâmpinate pe parcurs. În funcție de nivelul sociocultural al părinților, precum și de unele particularități comportamentale ale copilului deficient, se vor putea organiza, În perioada de intervenție și terapie, două sau trei programe, până când
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
sufletesc a acestuia. Remarcăm, din cele de mai sus, că toate exemplele date au o semnificație reparatorie, terapeutică, de restaurare a ordinii corporale, sufletești și morale a persoanei umane. Toți cei la care am făcut mai sus referire sunt niște terapeuți: preotul, medicul și psihologul. Orice act terapeutic medico-psihologic sau psihomoral este un act de intimitate, o formă specială de Întâlnire. El implică o deschidere interioară a individului față de persoana celuilalt, fiind Învestit cu virtuți terapeutice salvatoare, dar și cu virtuți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interioară a individului față de persoana celuilalt, fiind Învestit cu virtuți terapeutice salvatoare, dar și cu virtuți morale capabile de a-i reda echilibrul sufletesc sau Încrederea și forța morală pierdută. Prin oferirea speranței și a Încrederii persoanei aflate În suferință, terapeutul devine imaginea arhetipală a salvatorului. Prin prestigiu și autoritate, el oferă pacientului acel suport moral care Îl va ajuta să se elibereze din constrângerile limitative impuse de existența suferinței, a bolii, a vinovăției etc. Orice suferință fiind resimțită În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
planul interior al sufletului, actul terapeutic va trebui să acționeze ca o pătrundere interioară În persoana bolnavului, având ca scop restaurarea acestuia. Pătrunderea În intimitatea unei persoane se face, În cazul psihoterapiei, prin cuvânt, dar și prin sentimentele afișate de terapeut față de subiectul său. Cuvântul Își depășește, ca semnificație, rolul pe care-l are de obicei În comunicarea interpersonală. Cuvântul, În actul reparator terapeutic, este consolare, reparație, suport moral, Încurajare, având ca scop recrearea interiorității persoanei, ajutând-o să-și redobândească
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
terapeutică. Cuvântul poate răni (insultaă sau poate vindeca (consolaă. El are, În cazul actului terapeutic, un anumit conținut emoțional-afectiv de susținere morală și sufletească a persoanei aflate În suferință. El reprezintă prezența terapeutului, simbolizând relația de „a-fi-Împreună” dintre bolnav și terapeut. În psihoterapie, cuvântul este consolator și reparator, prin aportul unor deschideri către sentimentele morale de care bolnavul are absolută nevoie. Prin cuvânt, persoana aflată În suferință Încetează de a mai fi, sau de a se simți singură. Cineva Îi oferă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care bolnavul are absolută nevoie. Prin cuvânt, persoana aflată În suferință Încetează de a mai fi, sau de a se simți singură. Cineva Îi oferă ceva de care ea are nevoie. În felul acesta, cuvântul terapeutic este „darul” pe care terapeutul Îl face persoanei aflate În suferință. Se poate vedea, din cele de mai sus, complexitatea intimității, precum și nuanțele formelor acesteia. Intimitatea cuplului este o intimitate care se formează și se dezvoltă, se amplifică și se adâncește În timp, pe bază
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale sufletești și morale. Intimitatea terapeutică este tot o intimitate de cuplu, dar În cadrul ei statuturile și rolurile sunt altfel distribuite, În comparație cu intimitatea cuplului marital, bazată pe reciprocitatea și egalitatea rolurilor. În cuplul terapeutic, cel care are rolul director este terapeutul, garant al restaurării echilibrului bolnavului său. Mai trebuie spus faptul că orice act terapeutic urmărește scoaterea persoanei bolnavului dintr-o situație-limită, Închisă din punct de vedere psihomoral. Mai există o formă de intimitate, cea a deschiderii și a depășirii condiției
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dându-i persoanei care suferă certitudinea că nu este nici singură și nici abandonată; captarea atenției și a Încrederii celuilalt, ca formă de Încurajare pentru a suporta durerea și suferința morală; ascultarea plină de Înțelegere a celuilalt, prin deschiderea către terapeut printr-un act de confesiune, cu efecte cathartrice; folosirea acelui cuvânt consolator care să explice și să răspundă interogațiilor celui care suferă; capacitatea de a asculta și de a-l Înțelege pe celălalt cu bunăvoință și răbdare, capacitatea terapeutului de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Exemplul celui apropiat oferă Încredere, siguranță, dar și certitudinea că nu ești singur și părăsit În suferința ta, că cineva veghează alături de tine, cineva la care oricând poți face apel și de la care să primești un ajutor. La rândul său, terapeutul trebuie să fie cooperant cu cel aflat În suferință, să preia simbolic, asupra sa, prin Înțelegere și consolare, suferințele celuilalt și să-i ofere răspunsurile pe care acesta le așteaptă și de care are nevoie. Acest proces presupune un anumit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
explice sensul suferinței și să-i ofere soluția de compensare a acesteia. Acțiunea terapeutului constă În separarea motivelor care au determinat suferința de conștiința Încărcată a celui care suferă. Conștientizarea suferinței reprezintă desprinderea morală de aceasta. bă Tehnicile utilizate de terapeut au În vedere: actualizarea trecutului prin aducerea În discuție a motivelor suferinței și explicarea lor persoanei care suferă; oferirea unei soluții compensatorii, de ordin moral, care să anuleze sau cel puțin să atenueze suferința, să facă În așa fel Încât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care apasă persoana, o Însingurează și o golește, o aruncă În disperare și adesea sfârșește prin a o Înstrăina nu numai de lume, ci și de sine Însăși. Aceste aspecte ale suferinței, care de regulă sunt asociate, trebuie considerate de către terapeut ca ținte absolut obligatorii ale acțiunii sale de restaurare psihomorală a persoanei aflate În suferință. Terapia de susținere, Încurajare, trebuie să vizeze toate cele trei registre ale persoanei umane. Suferința trebuie anulată prin explicare și Înțelegere. Inițial, trebuie ca persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reacții morale, dependente de sfera vieții psihice. Acestea din urmă apar în cadrul relației dintre medic și bolnav, în care „medicul apare ca deținător de energie și curaj”, inspirându-i bolnavului încredere, ca un prim pas către vindecare. În acest sens, terapeutul poate fi considerat un „maestru al reacțiilor”. Această măiestrie și această forță morală ale medicului, pe care el le transmite bolnavului, duc la eliberarea miraculoasă a celui de-al doilea, la o „vindecare bruscă”, ce face ca „figura medicului să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă. Un „joc cu doi actori”, în cadrul căruia este întotdeauna invitat un al „treilea”: terapeutul. În felul acesta se stabilește o configurație triunghiulară, reprezentată prin: Terapeut Cauză Bolnav Relația „cauză (psihotraumatism) - bolnav” este o relație de tip conflictual, pe când relația „terapeut-bolnav” este una reparatorie, de restaurare a stării de sănătate, de vindecare. Noțiunea de reacție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
IOLANDA TOBOLCEA CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE MODELE DE PROGRAME LOGOTERAPEUTICE Cuvânt înainte În terapia logopedică, terapeutul dovedește o viziune holistică, apreciind logopatul în totalitatea personalității sale, precum și implicațiile tulburării de limbaj, pe primul plan aflându-se caracteristicile, particularitățile individuale concrete. Se poate spune că logopedia modernă privește logopatul nu numai sub aspectul tulburării de limbaj, ci
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
fi administrată și în timp ce primiți radioterapie (chimioradioterapie) sau ca unic tratament (în cancerul faringian). Chimioterapia se efectuează de obicei sub formă de injecții intravenoase. Veți beneficia de mai multe ședințe de chimioterapie, în decursul câtorva săptâmâni. Oricum, echipa complexă de terapeuți va stabili programul de chimioterapie. Efecte secundare Chimioterapia poate avea mai multe efecte secundare, în funcție de medicamentele administrate. Câteva dintre acestea includ: slăbiciune și letargie, grețuri și vărsături, diaree, căderea părului, pierderea auzului, arsuri și ulcerații la nivelul cavității bucale, senzația
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
uzarea și spargerea sa. Sonda de alimentare vă ajută să vă mențineți greutatea și să rămâneți hidratat. LEZIUNILE DENTARE ȘI OSOASE Radioterapia la nivelul capului și gâtului poate avea impact asupra oaselor feței și dinților. În cele mai multe cazuri, echipa de terapeuți include și un stomatolog care va lua măsurile corespunzătoare înaintea începerii tratamentului. LEZIUNILE DENTARE Trebuie să consultați un stomatolog, înaintea începerii tratamentului iradiant, întrucât iradierea cauzează xerostomia. Saliva, care în mod normal favorizează desprinderea de pe dinți a alimentelor și protejează
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
nu s-ar fi întâmplat). Fiecare pacient care a trecut prin asemenea încercare poate să-și reia rutina zilnică, dar trebuie lăsat să o facă în ritmul său. Vor fi nevoiți să ia în calcul necesitatea controalelor periodice impuse de terapeuți, restrângând activitățile de zi cu zi dar și planurile de viitor. Discutând cu cineva care a avut un cancer asemănător în aria capului și gâtului ați putea găsi modalitatea de a stăpâni aceste incertitudini. RECIDIVA CANCERULUI După finalizarea tratamentului bolii
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
Părinților și a Prietenilor Persoanelor cu Handicap Mental. În perioada 1970-1990 relația distorsionată între mamă și copil nu mai este invocată ca și cauză exclusivă a autismului. Studiile noi combat net anomaliile de interpretare și folosire a semnalelor emoționale. Anumiți terapeuți încearcă să abordeze drama pe care o trăiesc părinții copiilor cu handicap cu o mai buna înțelegere. Ei realizează că aceștia nu se diferențiază de părinții copiilor normali. În urma sesizărilor și intervențiilor părinților și a educatorilor din toată lumea, în 1975
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și o serie aspecte patologice secundare: motorii, senzoriale, emoționale, de alimentație, tulburări de somn etc. Diagnosticul de autism trebuie să fie pus în urma unei evaluări amănunțite de către o echipă interdisciplinară de specialiști (medic psihiatru, psiholog, neurolog, logoped, consultant educațional, kinetoterapeut, terapeut ocupațional), în urma unui examen fizic și al analizei evoluției de la naștere până la momentul respectiv, fiind necesare o serie de analize (EEG, analiza sângelui, scanare TC, RMN a creierului,) astfel încât rezultatul să fie cât mai obiectiv. De-a lungul anilor, o
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
status psihiatric - antecedente psihiatrice, depresie, anxietate, dificultăți cognitive, halucinații, comportament violent, probleme emoționale, tentative de suicid, probleme emoționale În ultimele 30 de zile. Fiecare din cele 6 dimensiuni ale EuropASI este subiectul unui interviu separat. Întrebările trebuie astfel formulate de către terapeut Încât să fie Închise, scurte, foarte simple pentru a fi clar Înțelese și a determina un răspuns corespunzător scopului nostru. Partea de sfârșit a fiecărui domeniu conține Întrebări subiective care se referă la probleme actuale și nu viitoare. Acestea nu
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
anumit segment al existenței pacientului ce permite formularea unui pronostic atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Din acest motiv, EuropASI este considerat un fel de termometru al evoluției dificultăților cu care se confruntă pacientul. După realizarea acestuia, terapeutul va Împărtăși imaginea pe care și-a format-o pacientului pentru a-i verifica corectitudinea. În acest fel, se realizează primul feed-back asupra a ceea ce gândește pacientul, de fapt prima legătură terapeutică. Din acest motiv, informațiile nu trebuie procesate prea
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
este „terapeutul”. În acest caz, se creează o „situație triunghiulară” în care „rolurile” sunt precis distribuite, iar funcția patogenetică este confruntată cu „funcția psihoterapeutică”. Aceste aspecte pot fi deduse foarte clar din schema de mai jos: fig. p. ms. 246 Terapeut (anulare) (restaurare) Cauză Pacient R Acțiunea factorilor traumatizanți (conflict) (corespondență) (proiecție) Reacție Din schema de la pagina 246??? se desprind următoarele „elemente” componente: - prezența sau „persistența” acțiunii cauzei asupra pacientului, întreține starea de conflict; - reacția este rezultatul interiorizării factorului psihotraumatizant care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dimensiunea psihologică” a bolii. De „atitudinea terapeutului”, sau de modalitatea acestuia de „a înțelege” și de „a-l sprijini” pe bolnav, în confruntarea acestuia cu propria sa boală. Experiența bolii, ca „trăire activă a suferinței” de către bolnav, trebuie înțeleasă de terapeut, care în mod obligatoriu trebuie să fie co-participativ, alături de bolnav, pentru a-l susține sufletește și moral. Dar „experiența bolii” nu este numai o atitudine trăită a bolnavului față de boala sa. O atitudine emoțională, subiectivă. Ea reprezintă și un complicat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu forțe benefice sau malefice, vrăjitori, terapeuți bioenergeticieni etc.), în fine personalități oculte (diavolul, forțele răului, extratereștrii, organizații oculte mondiale etc.). Aceste modele umane de referință, exemplare, ajung să exercite o presiune extrem de puternică, directă și permanentă asupra maselor de indivizi, care vor fi dominați de ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]