5,413 matches
-
395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, două particularități îl caracterizează pe cel ce iubește și îi asigură biruința: faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, ori, Dumnezeu era neputincios să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință, caută să se pună în starea de a putea îndura dureri și chinuri pentru a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, două particularități îl caracterizează pe cel ce iubește și îi asigură biruința: faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, ori, Dumnezeu era neputincios să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință, caută să se pună în starea de a putea îndura dureri și chinuri pentru a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
S.U.A.). Sofia s-a născut prematur, la 26 de săptămâni, iar la naștere cântărea doar 700 de grame. Din cauza fragilității, medicii au ținut-o timp de trei luni și jumătate în incubator, iar la primele controale, familia a aflat de teribila boală de care suferea micuța. “Ne-a trimis doamna doctor la Cluj. I s-a făcut injecție cu avastin în ochișori. După o săptămână, după intervenție, ochișorii au mers spre rău. La maternitate, în Oradea, i-a făcut o intervenție
Campania umanitara „Sta in puterea ta sa daruiesti lumina!” [Corola-blog/BlogPost/93799_a_95091]
-
câteva zile și nopți fără odihnă dar, ceva tainic mă chema înapoi în țară... Primul lucru pe care l-am aflat, când am ajuns seara în Urziceni, la hanul ținut de Titel Călinescu de la Plopi, (acum o ruină!), a fost teribila veste: accidentul mortal de mașină petrecut cu o seară înainte la Coșereni, în care au pierit cei doi soți dragi inimii mele, cele două privighetori ale sufletului românesc, pe care eu îi căutam zadarnic prin Chișinău... Atunci am înțeles de ce
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
obișnuit de foarte mută vreme, vine să-și spună cuvântul și de această dată. Dincolo de acuratețea informațiilor prezentate și care sunt, desigur, rezultatul unor cercetări asidui, Anca Sîrghie ne supune atenției două vieți încadrate în contextul general al unei epoci teribile, conducându-și firul cărții cu blândețea, dar și cu hotărârea cercetătorului care știe precis ce concluzii trebuie să tragă la final. Autoarea nu pleacă doar de la fapte sau trăiri de viață, ci ajunge la aceste crâmpeie pornind de la opera poetului
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
existe în peisajul public din Ucraina, Rusia și Ungaria vreo critică serioasă la adresa acestor titani ai romantismului, care - așa cum era firesc, moral și drept atunci - îi proslăveau pe ucraineni, pe ruși și, respectiv, pe unguri, în detrimentul străinilor, dăruiți cu epitete teribile și sortiți pieirii. Nu am auzit niciodată ca vreun analist politic sau eseist să fi spus sau scris că Ungaria nu va putea intra în NATO sau în Europa cu un simbol național ca Petőfi Sándor, denigratorul de popoare străine
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
pe Ceaușescu în decembrie albastru. Ceaușescu trebuia să cadă, fără îndoială, dar nu ca să vină la pupitrele conștiinței românești profesorii de antieminescianism, de antiromânism etc. și nici pentru ca unii să poată visa liber la un plan de o așa de teribilă zdruncinare a poporului român încât să nu-și mai poată reveni, nu 20 de ani, cum a proorocit Brucan, ci 100 de ani, cum li se arată și cum năzuiesc următorii lui. Într-un asemenea câmp de încrâncenări răzbate pe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ce fusese montată în dreptul unei joante a liniei de atentatori ce nu au putut fi identificați. După numai 24 de ore, un atentat aproape identic a fost organizat pe magistrala feroviară București - Iași, în apropierea intrării în stația Ciurea - locul teribilului accident de tren din noaptea de început a anului 1917. La fel ca în cazul evenimetului precedent, deflagrația, ce a avut loc în momentul trecerii unei garnituri, a fost provocată de o „mașină infernală” de construcție artizanală ce fusese plasată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
crezut că voi scăpa de ea fugind, lăsîndu-mi manuscrisele, serviciul, prima nevastă, locul. Un timp totul a părut minunat. Și iar a venit singurătatea, mai atroce acum, mai grea. Trupul, șubrezit, n-o mai poate transforma în poezie. O frică teribilă mă cuprinde, încerc să mă ascund în lecturi, în amintiri. Degeaba. Am ceasuri de acutizare maximă a suferinței, mă întind în pat, beat de calmante, și caut să adorm, nu reușesc. Iar cînd, în sfîrșit, vine somnul, sar țipînd din
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
istorie, - nu au dreptate sau nedreptate. Trebuie să te ridici peste geologie și istorie, spre a te integra într-o ordine spirituală, independentă de lumea asta căreia îi aparții, dar de care te poți libera. Trebuie să ducem o luptă teribilă pentru ca să ne rămînă intactă posibilitatea de a urca, de a ne libera de lanțurile geologiei și istoriei. Să dăm istoriei tributul (ascultarea, viața), dar să nu-i dăm sufletul. Să n-o confundăm cu cerul. Să putem fi liberi. (sfîrșit
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
tîrziu după ce toți șerpașii te vor fi părăsit și armele și bagajele toate se vor fi acoperit de zăpadă statornică în marsupiul prăpastiei și clopoțeii efectelor și dangătul cauzelor împreună legate vor fi crăpat odată cu zeci de cîini salvatori în teribila zloată a narațiunii acesteia (oricum poezia e-o moarte onorifică atunci cînd vîrful pleșuv se află-ngropat numai în ochiul tău orb și asta cu mult înainte ca tu să te naști și tot atunci i-au fost înfipte în
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
nu a putut notă nimic în jurnal. La 4 Iulie, după "plecarea Doamnei Copeau și a copiilor" își recitește "notele turce". La 6 Iulie, - notați că în 1914, - se întreabă dacă Jean Ț., e inteligent. El "crede că da". Ce teribilă importantă capătă, în Iulie 1914, problema inteligenții lui Jean Ț. La 7 Iulie: "Mă chatte attend șes petits d'heure en heure; elle rôde inquičtement de chambre en chambre ŕ travers toute la maison. Son panier est installé dans le
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
asigurat confortul. E poate ceea ce am eu mai protestant: oroarea de confort". E cazul să te gîndești nu numai la "confortul material" al celor ce urmau să intre în tranșee, dar și la confortul moral al acelora ce participară la teribilă dramă a lumii ce începea, vădit să se iște. Nu îl acuz de faptul că s-ar afla, departe de oameni, într-un "turn de fildeș". Căci nu e nici în turn de fildeș, - ci în mocirle de indiferență. Mă
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
stam fascinat. Erau firmele (citeam toate firmele cu o plăcere neasemuită), erau căruțele cu sifoane, erau gangurile sumbre, mirositoare, afișele silabisite de militari, closetele publice, hala cu legume și loz în plic, tramvaiele minuscule, ridicole ( în Iași erau niște tramvaie teribile, din categoria celor onirice, care te duc, te duc, și deodată te trezești pe cîmp!), erau, oh, femeile de după-amiază, funcționare cu flori în mînă, văduve subțiri și ochioase, curve de 3 și 5 lei( în Piața Sfîntul Spiridon), studente
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
Sînt treceri de la vis la realitate, neașteptate, derutante. Am de gînd să-l descompun cuvînt cu cuvînt, sper să prind șmecheria. Dar despre A.B.C. (cu ultimele două rînduri de-o gravitate și putere de contaminare a spaimei de moarte teribilă) voi povesti altădată. Dacă aș fi fost editor, iată cum făceam volumul: mențineam doar 4 poeme ( În munți, Mistrețul și pacea eternă, Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese, Vedeniile regelui Pepin); Turnul Babel - un volum separat; A.B.C. - în
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
scrierile. Cînd i-am făcut volumul Ferestre întredeschise, s-a apucat să își cenzureze și să-și rescrie scrisorile către Ovidiu Constantinescu. Nu i-am respectat indicațiile - și bine am făcut. Iar el, după ce a trecut prin furii și angoase teribile, care l-au făcut să sune la noi noaptea la 4, s-a liniștit cînd a văzut că are succes. Misterioasa dispariție a orașului din cîmpie, pe care i-am trimis-o, legată în panglici, ca dar de Crăciun 2001
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
ei" caraghioase" O iubeam și mai mult, devenise indispensabilă, necesară" ca o mîncare delicată, nutrindu-mi întregul meu corp frenetic" Să-și ațintească ochii verzi, fascinanți, înfundați în orbite" Să facă doi-trei pași și eu să admir elasticitatea ființei ei teribile, mlădierea ei feroce, de animal tînăr pleacat după pradă, după nuci, după mere" fesele perfect rotunde, pîntecul plat înflorind amenințător într-o corolă largă de buric adînc, absorbant" O unghie atinsă mă electriza" Doamne, șopteam, adu-o la mine în
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
chestia asta cu deci... una, două: deci!... parcă am fi monosilabici... monogami!... păi, pe bune, nu sîntem monogami, că-i plicti!... și bineînțeles că eu mă benoclam cu Corlățeanca... venise și Corlățeanca, atotoprezenta!... de la "Ziarul de Iași", din trupa aia teribilă a lu" Chiscop... mai lipsea șefa, Chiscoapa adik... și Marinela Rață și ar fi fost în formație completă... incoruptibilă echipă!... cum era violată o elevă, cum făceau scandal cu spume, cu crăci... apoi se dovedea că eleva chiar voise cu
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
chipul bunicii, surprinsă de Alexandru Țipoia - o istovire amară, la asfințitul unei vieți, parcă simbolic exprimând deznădejdea României sub comunism; în replică, portretul artistului făcut de George Țipoia, pe același perete, prelungea încordarea încrâncenată a pictorului marginalizat, dar sigur pe teribilul său talent. Peisajele tatălui surprind parcă aceeași apăsătoare izolare: o stradă goală ducând către biserică, o bancă părăsită într-un colț de grădină, siluete separate sau laolaltă, străine unele altora, într-o piață, un muzeu etrusc înfățișând statui sau oameni
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
ar face și gândi cum ar putea concura piatra poate prin curiozitate frică debordantă uimire și vis incandescent" făclie nebună în plină amiază ce nebun în plină amiază ochii mei sutiene funebre luminează visează ziduri lungi lungi lungi acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși noaptea preaplini degetelor morții grei de febră se lasă
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
rodaj performanțele au fost spectaculoase. I-am tradus ultimele două cărți, Casa somnului și Clubul putregaiurilor, iar acum mă pregătesc de Cercul închis, care urmează să apară în Anglia. Coe e născut să scrie proză. E vînos, are o versatilitate teribilă, te ține agățat mai ceva ca un autor de cărți polițiste și sclipește. E romancierul pe care aș paria liniștit pentru viitor. De altfel, e tradus în toate limbile de circulație și și-a adjudecat deja cîteva premii importante. Iar
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
desfaci gura, ca la cai, și să i-o pipăi, rîzînd, avînd un fermecător accent ardelenesc și o fustiță de antilopă maro, cu franjuri, întru dezgolirea a tot ce e mai sfînt, purtînd plovere mițoase peste mai mulți sîni în teribilă erupție! Celesta Tenzi! Funcționa în aceeași comună, la un dispensar mai îndepărtat, mai izolat: Probota. Și iată și întîmplarea neverosimilă, picantă pînă la cel mai strașnic sos! Invitată la noi, într-o seară, după ce s-a mîncat și s-a
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
nu avea delicatețea de a-și ascunde entuziasmul legionar nici măcar în fața unui evreu, Sebastian nu a intrat niciodată în conflict propriu-zis cu ea, preferând să se amuze de episoade ca cel cu autograful cerut lui Zelea Codreanu sau cel cu „teribila vorbă” a Natașei Alexandra (toate citatele sunt din Jurnal). „Pedeapsa” lui Sebastian a venit mult mai târziu și atunci involuntar, odată cu apariția Jurnalului: noile generații, care nu au văzut-o pe actrița Marietta Sadova, rămân cu amintirea acestei imagini caricaturizate
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
altele, admirabile, dar pe care nu le găsesc în Imnele din 1973. Nu le aflu nici în antologia Poezii/ Poesie, în traducerea italiană a lui George Lăzărescu, apărută în 2001, în ediție revăzută la Fundația Culturală Română, cu o prefață teribil de ,,datată” semnată Zoe Dumitrescu-Bușulenga, care nu vede decât conținutul ideologic al poemelor, fără nici o percepție detectabilă a lirismului. Cele două antologii - una făcută de autor acum treizeci de ani, iar alta ,,revăzută” în 2001 - sunt dominate de retorismul întristător
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
și cuvântul îmi germinează în pântec”, iubitul absent stă “pitit într-un cuvânt” sau “ca un pui de cangur / în marsupiul creierului” femeii care-l evocă, încrucișarea privirii celei vii cu cu ochii bărbatului din amintire poate apărea ca o “teribilă potrivire sexuală”. Definiția “capriciului”, cu statutul său de impuls aleatoriu, necontrolat și efemer, poate fi reformulată cu avantaje în ordinea duratei, întrucât scurtele poeme ce-l ilustrează secvențial au valoarea gestului spontan, autentic, a unei prezențe franc și imediat exprimate
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]