1,218 matches
-
să analizeze și așanumitele „lucrări mici” ale filosofului de la Königsberg, adică: Ce este iluminismul?; Conflictul facultăților și Spre Pacea eternă, lucrări scrise de Kant, către sfârșitul vieții, sub influența lui JeanJacques Rousseau și a ideologilor Revoluției franceze de la 1789. Dificultățile terminologice, din filosofia kantiană și cele din continuitatea neokantiană - prin Friedrich Paulsen, Heinrich Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
câteva studii care și-au propus să evidențieze aspecte particulare ale muncii obligatorii a evreilor. Așa cum bine observă Mihai Chioveanu, munca obligatorie „constituie, alături de distrugerea economică, de persecuții, umilințe, frică etc., fața mai puțin cunoscută a Holocaustului din România”. Considerații terminologice. Trebuie menționat că regimul Antonescu a supus evreii la muncă prin excluderea de la serviciul militar, utilizând formula „muncă de interes obștesc” (doc. nr. 2). Nu există însă niciun fel de explicație pentru această opțiune terminologică. Este însă evident că ea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a Holocaustului din România”. Considerații terminologice. Trebuie menționat că regimul Antonescu a supus evreii la muncă prin excluderea de la serviciul militar, utilizând formula „muncă de interes obștesc” (doc. nr. 2). Nu există însă niciun fel de explicație pentru această opțiune terminologică. Este însă evident că ea avea rolul de a masca o realitate dură: obligativitatea necondiționată a bărbaților evrei de a presta muncă fizică grea, în special pentru Ministerul Apărării Naționale. Munca de interes obștesc a evreilor, decretată în decembrie 1940
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cele literare? De unde plecăm și unde vrem să ajungem cu aceste distincții? Răspunsul nu e simplu și nici ușor de dat. Orice demers teoretic pe această temă se va izbi de o mulțime de dificultăți: vicii conceptuale, inconsecvențe și imprecizii terminologice, taxonomii arbitrare etc. Fără a intra în complicate dispute teoretice, trebuie mai întâi să ne precizăm termenii de bază ai discuției și să ne punem câteva întrebări, acceptând premisa că jurnalismul este un alt tip de literatură. În acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
efectul, a părții cu întregul etc. De pildă: „A băut o sticlă” în loc de „A băut o sticlă de vin”. „Unde nu e cap, vai de picioare” etc. Putem accepta această simplificare, dacă ea nu ar fi grevată de numeroase imprecizii terminologice. De pildă, transferul nu explică diferența dintre metaforă și personificare (orice personificare este o metaforă, dar nu orice metaforă este o personificare (de exemplu, „Lună, tu, regina nopții” sau „Și-a luat picioarele la spinare”). De asemenea, nu este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
considerând, în cazul metonimiei, că substituția întregului cu partea nu se află într-un raport de strictă dependență. Dimpotrivă, în sinecdocă, termenii substituției sunt strâns legați logic și funcțional: capete pentru oameni, pânză pentru corabie. Putem observa și alte inconsecvențe terminologice, unii autori confundând cu bună știință tropul cu figura, iar alții (Heinrich Plett, 1983) separându-le meticulos: tropul se realizează prin substituție, iar figura prin alăturare. Important este să nu insistăm asupra preciziei termenilor, ci să fim consecvenți în utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să fie impecabilă, cu argumente crescătoare, în trepte. Tratarea exhaustivă a subiectului, salturile mari în timp și spațiu, mulțimea personajelor evocate, revenirile pedant explicative, dramatizarea inutilă, mulțimea cifrelor etc. reprezintă defecte mari, distrugătoare pentru orice anchetă. NOTE (1) Mic dicționar terminologic privind știrea de agenție (C.F. Popescu, 2003) Ante-fila. Text anticipativ și, prin aceasta, restrâns doar la anumite evenimente: sportive, electorale, politice sau culturale. Anunță evenimentul, contextul în care va avea loc, așteptările legate de eveniment etc. Nu se confundă sub
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dublă tentație: prima ar fi aceea de a strânge într-un material exhaustiv aceste multiple nuanțări în ideea dezvoltării unor metodologii de graniță necesare unui educator modern; cea de-a doua ar privi necesitatea găsirii elementelor comune tuturor acestor dezvoltări terminologice, în încercarea de a construi o definiție unică, pe principii instrumentale. Este evident că ambele tentații conduc spre posibile capcane; însă dacă lucrurile stau în acest fel, ce soluție putem găsi? În cadrul acestei lucrări am preferat, în special, ariile de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informaționale; interpersonală, intrapersonală, interorganizațională, intraorganizațională” (Luthans, 1985, p. 423). După cum se poate constata, chiar dacă la o primă vedere definirea comunicării ar putea părea un act simplu, în realitate, tocmai vasta întindere a conceptului și cotidianul practicii comunicaționale ridică probleme, delimitările terminologice revelându-se în fapt drept un proces destul de complex și de laborios. Trecând în revistă numeroase definiții, McQuail, citându-l pe Dance, a precizat cincisprezece astfel de formulări, în încercarea de a oferi o definire completivă, fiecare dintre ele punând
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le depășește ca nivel de elaborare, ca mod de integrare și eficacitate. 6.4. Argumente pentru un model al procesului conflictului tc "6.4. Argumente pentru un model al procesului conflictului " Până în acest moment, în încercarea noastră de a delimita terminologic termenul de conflict, am făcut adesea referire la necesitatea unei viziuni integratoare, acțional-procesuale asupra fenomenului în cauză pentru a putea construi un instrument de lucru care să producă rezultate vizibile asupra performanțelor. Iată de ce considerăm utilă analiza teoretică focalizată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-o lumină nouă operele abordate până atunci numai tradițional."6 Și dificultățile nu se opresc aici. Ambiționând să cerceteze un domeniu care scapă de multe ori de sub controlul raționalului, Freud, Jung și ceilalți care îi urmează construiesc o rețea terminologică vastă. Conceptele sunt explicate, dar, nemulțumiți, după alte experiențe adaugă altele, cele vechi nu îi mai satisfac, definițiile se îmbogățesc cu nuanțe noi. E cazul unor noțiuni precum inconștientul (din care se desprind inconștientul personal și cel colectiv), sinele și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu se legitimează decât prin obiectul său de cercetare, metodele de cercetare și terminologie. Dacă metodele investigative sînt în general comune unui grup de științe înrudite, obiectul de cercetare și terminologia sînt sau tind să fie extrem de specifice. Atunci când aparatul terminologic utilizat nu a reușit să surprindă și să descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu a reușit să surprindă și să descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul de vedere al terminologiei științifice utilizate de autorii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul de vedere al terminologiei științifice utilizate de autorii amintiți observăm că Papadopol utilizează tehnic - recomandând astfel indirect utilizarea acestora - termeni precum: aptitudini, (p. 167), învățământ grammatical ocazional sistematizat, (p. 152), sintetic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
extrașcolar, (p. 26), intuitiv, apercepție, inductiv, deductiv, analiză, . Acești termeni și mulți alții, la fel de moderni (forma arhaizantă a unora dintre aceștia nu este relevantă: descripțiuni - descrieri), recomandă lucrarea lui Papadopol drept o lucrare științifică, care propune și utilizează un aparat terminologic suficient de abstract și matur pentru perioada despre care vorbim. La Fl. Ilioasa întâlnim sintagme și termeni precum „școala e chemată să formeze elementele conducătoare de mâine ale neamului românesc”; (p. 7) „acest învățământ va fi de obiceiu regulat sau
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a tot mai mulți studenți cu varii pregătiri din liceu nu ne dau certitudinea că această exacerbare a excelenței chiar aduce în băncile universităților rafinați mânuitori ai aparatului hermeneuticii literare, capabili să atingă și să producă și mai rafinate supraconceptualizări terminologice. * Lectura unor lucrări redactate de elevi la examenul de bacalaureat care chiar vehiculează aceste concepte de către membrii comisiei de evaluare a lucrărilor de bacalaureat pot stârni reacții contradictorii: unii profesori vor fi impresionați de „aticismul” limbii elevilor și vor supraevalua
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cum ar fi limba și literatura română, dar intră în contradicție cu abordarea actuală a gramaticii axată pe părăsirea academismului cognitiv și utilizarea limbii în acțiune (așa numita „abordare comunicativ-funcțională”, cf. Noului Curriculum Național). Mai există apoi și componenta noutatea terminologică, ca sursă a progresului didacticii limbii române. Introducerea de termeni noi: unii deja iterați de către noi în expunere „program”, „instruire programată”, dar și „model” (după engl. „pattern”), tehnologie experimentală. Acești termeni nu au rămas însă în limbajul de specialitate uzual
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
proiectarea lecției, această unitate didactică temporală fundamentală, utilizându-se termenul mai întâi termenii corelați lecția, momentele lecției (Caroni, 1967: 174), și mai apoi termenul care va fi păstrat până astăzi, plan de lecție (Gh. Pîrnuță, 1971: 179). în interiorul acestui arc terminologic: programă/manual -lecție/plan de lecție, găsim tot în jurul anilor 1971-1973 și 1980, în lucrările lui Gh. Pîrnuță (1971: 160-161), I. D., Lăudat (1973: 21-23) și sintagmele planificare calendaristică/planificare a materiei, dar și sintagma generică organizarea procesului de învățământ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
succesiv, obiectivele operaționale observăm că există inconsecvențe și suprapuneri care conduc la echivoc: cf. În tabelul de mai sus nu se mai explicitează finalitățile și obiectivele specifice ale disciplinei DLLR, iar cele operaționale care trebuie să se suprapună nu numai terminologic între ele, dar și conceptual generează ambiguității la nivelul comprehensiunii. Reluarea sintagmei terminologice nou introduse, obiective operaționale, prin două descrieri fără aparentă legătură între ele introduce o notă de echivoc la nivelul înțelegerii de către profesorul beneficiar a unor realități pedagogice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cf. În tabelul de mai sus nu se mai explicitează finalitățile și obiectivele specifice ale disciplinei DLLR, iar cele operaționale care trebuie să se suprapună nu numai terminologic între ele, dar și conceptual generează ambiguității la nivelul comprehensiunii. Reluarea sintagmei terminologice nou introduse, obiective operaționale, prin două descrieri fără aparentă legătură între ele introduce o notă de echivoc la nivelul înțelegerii de către profesorul beneficiar a unor realități pedagogice conceptualizate pentru prima dată și de o importanță strategică pentru etapa despre care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unităților de învățare, care după cum am văzut, era cea care formula pentru prima dată necesitatea proiectării bazată pe obiective, nu este considerată și tratată special, ca un element de adevărată noutate, despre aceasta vorbindu-se accidental, poate pentru reducerea redundanței terminologice, cf. unitatea instrucțională, (p. 132), utilizându-se pentru unități interpuse între conținuturile anuale și cele ale unității didactice fundamentale, lecția cu precădere temă și capitol. Ea beneficiază ca factor distructiv și de o hipocodificare, în această etapă, din partea unor specialiști
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu le înlocuiește.” (2003: 48). Afirmațiile se cer comentate în sensul că, în afară de tautologia „unitatea [...] este unitară” și de răspunsul retoric la o polemică necunoscută nouă, noțiunea de unitate este subsumată celei de lecție și fiind hipocodificată, nu corespunde conceptului terminologic supraordonat lecției. De altfel, autorul se declară împotriva „aglomerărilor terminologice” date de „seriile sinonimice” în dauna „conținuturilor propriu-zise și a competențelor” (2003: 48), punct de vedere susținut și mai departe: „nu suntem adepții complicațiilor noționale. Evitarea acestora în practica disciplinei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sensul că, în afară de tautologia „unitatea [...] este unitară” și de răspunsul retoric la o polemică necunoscută nouă, noțiunea de unitate este subsumată celei de lecție și fiind hipocodificată, nu corespunde conceptului terminologic supraordonat lecției. De altfel, autorul se declară împotriva „aglomerărilor terminologice” date de „seriile sinonimice” în dauna „conținuturilor propriu-zise și a competențelor” (2003: 48), punct de vedere susținut și mai departe: „nu suntem adepții complicațiilor noționale. Evitarea acestora în practica disciplinei (în proiectarea și realizarea fiecărei lecții) se realizează prin claritatea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și manuale școlare), elevii au în orarul lor săptămânal lecții de limbă (gramatică) și de lectură literară. Suntem adepții unei activități distincte, minuțioase, planificate.” (2003: 75). I. Derșidan este singurul de până acum care alocă un spațiu special alocat problemelor terminologice: cf. „noțiuni specifice proiectării/desfășurării lecției (perspectivă metodică)” unde sînt înregistrate un număr de 18 termeni: „obiective, conținuturi, metode, evaluare, scop didactic, tipuri de lecție, curriculum, strategii didactice, competențe, standarde curriculare de performanță, feed-back, itemi, măsurare, creativitate, plan de învățământ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]