1,280 matches
-
caracterizată printr-o prezentare mimetică, impersonală produsă de funcția narativă menționată anterior. În mod corespunzător, diferența esențială dintre narațiunea la persoana întîi și cea la persoana a treia se găsește într-o opoziție care poate fi exprimată prin următoarele perechi terminologice: mimesis-diegesis, narațiune impersonală-personală, ficțiune-iluzie a redării realității. După cum am afirmat anterior, această opoziție poate pretinde o anumită validitate ca un fel de structură de profunzime a narațiunii. La nivelul structurii de suprafață, totuși, la care sînt analizate și descrise fenomenele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în situația narativă auctorială, cînd autorul se retrage și cursul întîmplărilor este plasat în prim-plan. Pe de altă parte, prezentarea scenică văzută ca o reflectare a întîmplărilor în conștiința personajului ficțional ține de domeniul situațiilor narative personale 343. Diversitatea terminologică derutantă și parțial contradictorie din această zonă derivă în mod special din dificultatea de a distinge relatarea sau telling de prezentarea scenică sau showing. Din acest motiv, opoziția mod va fi în primul rînd descrisă nu în termenii procesului transmiterii
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că nici sociologia culturii, nici istoria ideilor, nici științele politice nu pot, în momentul de față, să țină piept bazelor materiale ale universului simbolic. Pentru a justifica acest termen, trebuie să-l definești, și deci să depășești un dublu handicap terminologic: necunoscutul și mulțimea care detectează un déjà-vu. Situația nu este omologată de Universitate, iar termenul nu este luat în seamă de modă. Un început nefericit. Dar să limpezim confuzia: nu avem nimic în comun cu "mass mediologia", termen lansat pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prin decizie majoritară și promulgare dogmatică. Este necesar, în concluzie, un proces multisecular pentru a reuși această delicată manevră conceptuală care permite Eternului să intervină în istorie, Cuvîntului să fie născut de o Fecioară și Spiritului să ajungă trup. Căutarea terminologică se va opri la expresia potrivită. Reunirea celor două naturi va fi numită, după sinodul de la Calcedon (451), "uniune ipostatică". Noțiunea de ipostază, care înseamnă bază sau suport, fusese deja împrumutată de către Părinții doctrinei de la Plotin și de la alexandrini pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
divinității. Vocabularul chirilian al celor două naturi îi va ofensa pe egipteni, refractari la ideea că unul poate fi conceput simultan în doi. Cincisprezece secole mai tîrziu, teologii de parohie își încruntă sprîncenele numai cînd vine vorba de discutarea capodoperei terminologice a Sfîntului Chiril și repetă că trebuie să fim cum nu se poate mai prudenți atunci cînd vorbim de uniunea "ipostatică". Ea este de fapt rezultatul unității de organizare și de direcționare a Bisericii catolice. Cvasitotalitatea Bisericilor creștine ale Orientului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de H , care în cazul LEC este de 0,00004 mEq/l, deci pH este 7,4. + pH-ul plasmei arteriale este de 7,40 iar cel al plasmei venoase ușor mai coborât. Terminologic, în situațiile în care pH-ul este sub 7,4 există un fenomen de acidoză, iar creșterile peste 7,4 definesc fenomenul de alcaloză, deși variații de până la 0,05 sunt suportabile fără efecte importante. Sursele majore de protoni în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de extracorporalizare, tentați la a uita cele “văzute” în timpul acelui experiment.</footnote>, desigur în lipsa unei baze oferite de subiect pentru fixarea unor cunoștințe de esență încă superioară, deci inaccesibilă nivelului său de evoluție, iar individul în discuție întâmpină mari dificultăți terminologice în a exprima cele percepute și, încă, de către subiecții extracorporalizați investigați de R. Moody.</footnote>. Lipsit de corpul astral, omul aflat în astfel de stări suferă firesc modificări la nivelul funcțiilor corespunzătoare, pentru care un marker este constituit din trasee
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fost (nsoțite de o dezbatere morală ș( politică cu privire la drepturile ș( responsabilitățile indivizilor, grupurilor, comunităților, statului. Se deschide astfel un câmp fascinant, care ne poate oferi atât revelații intelectuale, cât și explicații. 1.2. Complexitate ș( ambiguitate conceptuală C(mpul terminologic specific gândirii sociale poate apărea uneori foarte asemănător unui c(mp de bătălie. Noi ș( noi concepte reclamă drept de cetate (n defavoarea sau spre completarea altora. Se aduc continuu noi sensuri ș( interpretări ș(, cu siguranță, se vor mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
zonele civilizației, conlucrarea oamenilor de știință cu plasticienii devine tot mai necesară, până în asemenea măsură încât nu ar trebui imaginat nici un domeniu de activitate în care să nu-și aibă locul, obligatoriu, artistul plastic, profesionistul căutărilor estetice. 2.3. Aspecte terminologice și teoretice generale asupra culorii. Una din marile piedici ce mai stau în calea cercetărilor teoretice, ca și în cea a practicii curente este dificultatea comunicării. În al doilea rând, albastrul sau galbenul nu înseamnă același lucru pentru toți oamenii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
indistincției între individul angajat în guvernare, ca entitate biologică și sociologică, funcția de guvernare pe care o exercită acesta și știința politică pe care o posedă ține de specificul idealismului platonic. Ea permite toate diviziunile, chiar dacă, cel puțin aparent, sau terminologic, obiectul nu este același. În primul rând, omul politic se distinge de celelalte realități ca individ biologic, ca om. Apoi, dintre oameni, pe baza diviziunii științelor sau a artelor, este determinată cea politică, care trebuie să fie specifică în mod
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilor 88 2. Metode de cunoaștere 91 3. De la evaluarea psihometrică la evaluarea potențialului de învățare 100 4. Fișa psihopedagogică 103 Capitolul V Devierile comportamentale și combaterea lor Ă Tiberiu Rudică 105 1. Precizări terminologice 105 2. Forme ale inadaptării școlare și factorii care le explică 107 3. Aspecte psiho-pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor 115 Partea a II-a Capitolul VI Învățarea. Teorii ale învățării Ă Andrei Cosmovici 121 1. Definiții ale învățării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a procesului de învățare la disciplina pe care o predați pentru un an de studiu ales. Capitolul Vtc "Capitolul V" Devierile comportamentale și combaterea lortc "Devierile comportamentale [i combaterea lor" Tiberiu Rudictc "Tiberiu Rudic\" 1. Precizări terminologicetc "1. Preciz\ri terminologice" O discuție asupra devierilor comportamentale la elevi pretinde realizarea mai întâi, a unor considerații asupra termenilor conecși de „adaptare”-„dezadaptare”. Adaptarea reprezintă, se știe, însăși condiția vieții. Ori de câte ori organismul este supus acțiunii unor agenți stresanți (de exemplu intoxicație, infecție microbiană
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Introduction à la psychosociologie des organisations, Privat, Paris. • Piaget, J., 1965, Psihologia inteligenței, Ed. Științifică, București. • Piaget, J., 1970, Psihologia copilului, EDP, București. • Planchard, E., 1976, Introducere în pedagogie, EDP, București. • Popescu, V.V., 1991, „Succesul și insuccesul școlar Ă precizări terminologice, forme de manifestare, cauze”, in Revista de pedagogie, 12. • Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., (red.), 1987, Psihologie școlară, Ed. Universității, București. • Radu, I., 1974, Psihologie școlară, Ed. Științifică, București. • Radu, I., 1983, „Cunoaștere psihologică a elevului: metode de studiere, cerințe și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să rezervăm democrației această porțiune de spațiu. Totuși, Dahl preferă să utilizeze termenul de poliarhie (polyarchy), pentru că, în opinia sa, „în lumea reală, nici un sistem de mari dimensiuni nu este complet democratizat” (Dahl, 1971, p. 8). Așadar, subiacentă acestei distincții terminologice, găsim o concepție comparabilă cu cea a lui Joseph Schumpeter sau a lui Raymond Aron, conform căreia idealul de democrație se traduce empiric prin regimuri sau elite aflate în competiție pentru putere. Dahl se explică: observând că unii cititori vor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pus încă o dată amprenta specifică asupra istoriei școlilor de gândire din relațiile internaționale, paternitatea curentului fiind astfel atribuită autorilor americani. Înainte de a prezenta sintetic principalele caracteristici ale acestei noi abordări a lumii internaționale, se impune o precizare de natură conceptuală terminologică: ca termen, „constructivism” a ajuns în ultimii ani să desemneze două aspecte distincte. Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
potrivit candidat pentru a ocupa postul respectiv, în termeni de aptitudini, educație, trăsături de personalitate etc. Când vorbim despre analiza muncii, este nevoie să cunoaștem terminologia aferentă acestui concept (figura 3.1.1.). Astfel, analiza muncii cuprinde mai multe aspecte terminologice (Klein, 1998): analiza muncii: culegerea, adunarea și integrarea informațiilor esențiale despre activitatea cuprinsă într-un post; fișa postului/descrierea postului: enumerarea sistematică a activităților și cerințelor legate de un post; stabilirea criteriilor/standardelor de performanță: determinarea indicatorilor cuantificabili ai muncii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este vorba de un nivel sau altul. Cercetarea științifică a activităților motrice performanțiale în contextul activităților motrice umane În lucrarea „Metodologia cercetării activităților corporale” ediția a II-a (2005) distinsul profesor MIHAI EPURAN abordează, printre altele, câteva aspecte de natură terminologică, legate de denumirea acestui tip de activități care presupun mișcarea umană. Se face, astfel, referire la trei variante posibile: • Activități fizice; • Activități motrice; • Activități corporale. Distinsul autor consideră termenul de fizic ca având prea „multe similitudini” (pag.28). Referindu-se
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
n-am putea să nu-i dăm dreptate: dat fiind că Statul a avut nevoie de Mafie, este clar că Sciortino cunoaște Statul foarte bine... Tempo, 16 august 1974 Genocidul 1tc "Genocidul1" Vă rog să-mi scuzați impreciziile sau incertitudinile terminologice. Materia abordată - s-a spus dinainte - nu este literară, iar spre nefericirea sau norocul meu eu sunt un literat, și de aceea nu dețin termenii pentru a o trata, mai ales din punct de vedere lingvistic. Și încă o premisă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sunt în măsură să promoveze în România un management performant al resurselor umane, autentic centrat pe valoarea umană, receptiv la nou și dispus să privească dincolo de limitele inerente ale activităților curente. 2. Hărțuirea psihologică 2.1. Mobbing și Bullying. Analiză terminologică Introducerea termenului mobbing în vocabularul științific este meritul etologului Konrad Lorentz, care l-a folosit pentru prima oară în descrierea comportamentului animal pentru a desemna atacul unui grup de animale mai mici împotriva unui singur alt animal, mai mare. În
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acestui cod. Ultimul capitol, „Imaginea conducătorului” aduce în discuție importanța modului în care conducătorul se prezintă celorlalți - subalterni sau conducători ai altor organizații. Imaginea conducătorului este abordată într-o anumită măsură din perspectiva managementului impresiei, fără ca autorul să utilizeze aparatul terminologic circumscris problematicii amintite. El reclamă însă necesitatea concordanței dintre impresia creată și caracteristicile reale ale conducătorului, pentru a se evita crearea unor false impresii, care ar putea duce ulterior la deteriorarea relațiilor umane. Jarikov vorbește despre factori ce participă la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
opere artistice, latura estetică reușind să prevaleze. În examinarea prozei românești și universale din primele trei sferturi ale secolului al XX-lea autorul consideră că perspectiva care guvernează expunerea conținutului într-o scriere, denumită conceptual punct de vedere (cu variații terminologice: unghi narativ, optică, viziune), este un element esențial, cu o „productivitate” „insuficient explorată”. Această „mobilitate” a perspectivei determină introducerea de noi procedee și strategii compoziționale, subtil analizate de I. în desfășurarea diacronică a genului, ceea ce obligă la redefiniri succesive ale
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
pildă, ca cineva să producă o pagină goală și pentru el acela să fie rezultatul absolut. Pot să accept și așa ceva. Ștefan Borbély: Eu aș face o distincție Între fondul ideatic al discuției noastre și modul În care ne raportăm terminologic la el, un mod care trimite spre educația pe care am primit-o, spre stereotipiile - intelectuale, reprezentaționale și de altă natură - care ne modelează gândirea. Urmărind desfășurarea de până acum a discuțiilor, am constatat câteva recurențe terminologice. Astfel, cuvântul care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care ne raportăm terminologic la el, un mod care trimite spre educația pe care am primit-o, spre stereotipiile - intelectuale, reprezentaționale și de altă natură - care ne modelează gândirea. Urmărind desfășurarea de până acum a discuțiilor, am constatat câteva recurențe terminologice. Astfel, cuvântul care a apărut cel mai des până acum În jurul acestei mese puțin ovale este structură. Un alt termen, apărut și el foarte des, a fost interpretare. Un altul a fost literatură. Din aceste recurențe eu am dedus un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
devine și creație de termeni. Demonstrația mea mă provoacă abia acum să nasc tot felul de termeni, să coc tot felul de nume pentru personajele teoretice pe care le văd În propriu-mi scris. Dacă vrei un manifest conceptual și terminologic, iată-l: critica, așa cum o văd În momentul actual și imediat următor, va fi un fel de vibrotext, Îi zic eu, pornind de la modelul șamanic al pânzei care vibrează, sau un text vibratil, dacă vă sună mai bine. Este textul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asta prin metode adecvate sau pe care eu le consider astfel, nu prin vibrotext (deși, desigur, aș vrea ca textul meu să vibreze, eu nu l-aș numi vibrotext). Ficțiunea heterocosmică Mihaela Ursa: Aș vrea să răspund acum obiecției tale terminologice, Sanda. Tu optezi pentru virtualitate acolo unde eu văd ficțiune. Mai Întâi cred că avem noțiuni diferite despre genul și specia În discuție. Pentru mine, ficțiunea e foarte precis delimitată - ea desemnează mai ales ficțiunea heterocosmică despre care vorbește Doleäel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]