524 matches
-
mai mică. Astfel pentru hidroliza zaharozei la 370C într-un anumit interval de timp este necesară o concentrație de ioni de hidrogen (H+) de 107 ori mai mare decât în cazul aceleeași reacții catalizată de invertază. Enzimele catalizează numai reacțiile termodinamic posibile, reacții care decurg în sensul stabilirii unui echilibru. Echilibrele termodinamice nu sunt deplasate în prezența catalizatorilor, întrucât, aceștea nu implică schimbări energetice cu mediul înconjurător. Prin participarea enzimelor la reacțiile respective se micșorează energia de activare, iar viteza acesteia
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
interval de timp este necesară o concentrație de ioni de hidrogen (H+) de 107 ori mai mare decât în cazul aceleeași reacții catalizată de invertază. Enzimele catalizează numai reacțiile termodinamic posibile, reacții care decurg în sensul stabilirii unui echilibru. Echilibrele termodinamice nu sunt deplasate în prezența catalizatorilor, întrucât, aceștea nu implică schimbări energetice cu mediul înconjurător. Prin participarea enzimelor la reacțiile respective se micșorează energia de activare, iar viteza acesteia crește, făcând posibilă desfășurarea reacțiilor enzimatice cu randamentul necesar, la temperatura
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
reacție este: a). proporțională cu concentrația substratului; b). independentă de concentrația enzimei; c). independentă de concentrația substratului; d). egală cu viteze maximă. 2. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici astfel: a). intervin doare în reacții posibile din punct de vedere termodinamic; b). au eficiență catalitică mai mare; c). scad energia de activare a procesului chimic dat; d). nu modifică echilibrele chimice la care conduc reacții reversibile. 4. Coenzime sunt: a). NAD+; b). NADP+; c). FAD; d). acidul dehidroascorbic. Răspunsuri corecte: 1
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Mișcarea firicelelor de polen este cu atât mai intensă cu cât ele sunt la dimensiuni mai mici. numărul lui Avogadro:volumul molar a unui mol în condiții normale: ???? fenomen termic: fenomen fizic legat de mișcarea complet dezordonată a moleculelor. termodinamice metode de studiu al fenomenelor termice: cinetico moleculare termodinamica: studiază fenomene termice neținând seama de structura intimă, atomo - moleculară a corpurilor. teoria cinetico-moleculară: studiază fenomene termice ținând seama de structura discretă a substanțelor ca fiind alcătuită din atomi și molecule
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
anul 1906. Relația lui Boltzmann este esențială pentru termodinamică. Conform ei, se poate spune că procesele naturale se desfășoară în sensul care conduce la o entropie mai mare, adică în sensul către o stare mai probabilă. Din punct de vedere termodinamic, starea de echilibru către care tinde un sistem este starea de entropie maximă, iar din punct de vedere statistic este starea cea mai probabilă. Principiul al doilea al termodinamicii arată sensul cel mai probabil al evenimentelor, nu numai evenimentele posibile
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
chimiști ruși. A contribuit cu Clapeyron la stabilirea legii gazelor perfecte: . densitatea gazului aflat la T și p: , unde ?0,?0 și ?0 sunt densitatea, presiunea și temperatura în condiții normale. Cap.4. Principiile termodinamicii Primul principiu: Dacă un sistem termodinamic schimbă cu mediu exterior căldura și lucrul mecanic, atunci cantitatea de căldură primită de sitem este egală cu suma dintre variația energiei interne și lucrul mecanic efectuat de sistem: . Primul principiu al termodinamicii, constituie extinderea legii conservării și transformării energiei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La uscare această structură nu colapsează total și formarea porilor corespunde spațiilor dintre particule. Schimbarea calității termodinamice a diluentului reflectă un grad diferit de asociere a nucleilor /54/. Caracterul neomogen al polimerizării reticulante nu este o condiție suficientă pentru formarea celor două faze ale structurii (faza a doua este sau diluantul sau golurile de după uscare). De aceea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
al polimerizării reticulante nu este o condiție suficientă pentru formarea celor două faze ale structurii (faza a doua este sau diluantul sau golurile de după uscare). De aceea este important mecanismul de separare a fazelor /55-58/, care apare aproape de limita stabilității termodinamice când poate avea loc la macroscară (macrosinereză) sau în microscară (microsinereză), fiind tipică formării structurilor disperse bifazice ce includ rețelele macroporoase /59,60/. Formarea structurilor (co)polimere reticulate depinde de cantitatea și calitatea (natura) monomerilor și mediilor inerte utilizate în
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerilor leagă structurile existente în sistem (V). Mediul inert se află în spațiile dintre microsfere și aglomeratele lor. Locurile ocupate de mediul inert care după îndepărtare devin porii rețelei, determină proprietățile structurii macroporoase ( forma, distribuția și mărimea porilor). Importanța calității termodinamice și cantității mediului inert în formarea morfologiei porilor se datorește momentului în care are loc separarea de faze . In funcție de stadiul reacției de (co)polimerizare , separarea de faze poate avea loc în trei momente ale reacției: 1) Înaintea punctului de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La uscare această structură nu colapsează total și formarea porilor corespunde spațiilor dintre particule. Schimbarea calității termodinamice a diluentului reflectă un grad diferit de asociere a nucleilor /54/. Caracterul neomogen al polimerizării reticulante nu este o condiție suficientă pentru formarea celor două faze ale structurii (faza a doua este sau diluantul sau golurile de după uscare). De aceea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
al polimerizării reticulante nu este o condiție suficientă pentru formarea celor două faze ale structurii (faza a doua este sau diluantul sau golurile de după uscare). De aceea este important mecanismul de separare a fazelor /55-58/, care apare aproape de limita stabilității termodinamice când poate avea loc la macroscară (macrosinereză) sau în microscară (microsinereză), fiind tipică formării structurilor disperse bifazice ce includ rețelele macroporoase /59,60/. Formarea structurilor (co)polimere reticulate depinde de cantitatea și calitatea (natura) monomerilor și mediilor inerte utilizate în
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerilor leagă structurile existente în sistem (V). Mediul inert se află în spațiile dintre microsfere și aglomeratele lor. Locurile ocupate de mediul inert care după îndepărtare devin porii rețelei, determină proprietățile structurii macroporoase ( forma, distribuția și mărimea porilor). Importanța calității termodinamice și cantității mediului inert în formarea morfologiei porilor se datorește momentului în care are loc separarea de faze . In funcție de stadiul reacției de (co)polimerizare , separarea de faze poate avea loc în trei momente ale reacției: 1) Înaintea punctului de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și ca urmare aceștia vor avea solubilitatea mai mare în apă și puncte de fierbere mai mari, indici de refracție mai mari. Izomerii „trans” datorită simetriei lor au puncte de topire mai mari decât izomerii „cis”. Din punct de vedere termodinamic mai săraci în energie și mai stabili termodinamic sunt izomerii „trans”. Transformarea „trans”→”cis” se face în condiții energice, fotochimice pe când transformarea ”cis” → trans” se poate face spontan, la încălzire, în prezența unui catalizator: acid, metale alcaline, halogeni. Când cei
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
mare în apă și puncte de fierbere mai mari, indici de refracție mai mari. Izomerii „trans” datorită simetriei lor au puncte de topire mai mari decât izomerii „cis”. Din punct de vedere termodinamic mai săraci în energie și mai stabili termodinamic sunt izomerii „trans”. Transformarea „trans”→”cis” se face în condiții energice, fotochimice pe când transformarea ”cis” → trans” se poate face spontan, la încălzire, în prezența unui catalizator: acid, metale alcaline, halogeni. Când cei patru substituenți sunt diferiți, apare un caz mai
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
faptul că proprietățile lor chimice nu sunt asemănătoare de-a lungul seriei omoloage ca la alcani ci prezintă unele proprietăți caracteristice în funcție de mărimea ciclului. a) reacții specifice ciclurilor mici Ciclopropanul dă reacții de adiție cu deschiderea ciclului, acestea sunt favorizate termodinamic de energia mare a legăturilor C-C din ciclu, energie care se pune în libertate odată cu scindarea acestuia. Se cunosc puține reacții ale ciclurilor mici care să nu ducă la deschiderea ciclurilor. Ciclopropanul dă reacții de SR cu clor, în
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cu legături duble izolate, acestea se comportă independent și moleculele au proprietățile alchenelor simple. În dienele cu legături duble conjugate, datorită interacțiunilor dintre electronii π ai acestor legături se produce o modificare a factorilor geometrici(lungimea legăturii) și a stabilității termodinamice, în comparație cu cele neconjugate. Nomenclatura Numele hidrocarburii se formează în aceste cazuri adăugând terminația „dienă” la numele alcanului cu același număr de atomi de carbon, după îndepărtarea literei „n”. La diene se întâlnesc următoarele tipuri de izomerie: de catenă Structura Cel
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
kcal) necesră descompunerii a 15 kmoli clorat de potasiu conform reacției: cunoscând: 9. Cunoscând , variația de entalpie măsurată în kj/mol a reacției: este: a) +105,85; b) - 177,79; c) +177,79; d) -188,78 10. Cunoscând următoarele date termodinamice: Variația de entalpie (în kj/mol) la hidrogenarea parțială a acetilenei este:a) -174,6; b) +174,6; c)- 2818,6; d) -190,3 11. Variația de entalpie (∆H) depinde de : a) stările intermediare ale transformării; b) starea inițială și
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
reactanților este mai mare decât entalpia totală a produșilor de reacție; d) entalpia totală a reactanților este mai mică decât entalpia totală a produșilor de reacție 14. Efectul termic al reacției de descompunere a carbonatului de calciu pornind de la ecuațiile termodinamice: este: 15. Se dau următoarele ecuații termochimice: Stabilitatea compușilor rezultați crește în ordinea:a) H2O(l); SO2(g); HCl(g); CO2(g) ; b) HCl(g); H2O(l); SO2(g); CO2(g) c) CO2(g); SO2(g); H2O(l); HCl(g
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
solventului (apei). Când aceste forțe sunt mai puternice decât 142 acelea care leagă ionii M+ și A în cristal, ei trec în soluție înconjurați de un anumit număr de molecule ale solventului, rezultând ioni solvatați (hidratați). Din punct de vedere termodinamic, pentru a dizolva un cristal ionic în apă, procesul de hidratare trebuie să furnizeze energii comparabile cu energiile de rețea. De raportul dintre variația energiei de rețea ΔHr și a energiei de hidratare ΔHh depindedacă procesul de dizolvare este exoterm
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
azobenzen și de tip cinamat [285,286]. Compușii monomoleculari cu grupe azo și cinamat au constituit modele pentru caracterizarea polimerilor. Comportarea cromoforului azo “persistent”, sub acțiunea radiațiilor, se caracterizează prin transformarea reversibilă din configurația trans extinsă, nepolară și mai stabilă termodinamic, în configurația cis, compactă și polară Derivați ai hidroxiazobenzenului, substituiți în poziția para, cu una și respectiv două grupe cinamoil, au fost sintetizați prin reacția de esterificare activată, dintre hidroxiderivații azobenzenului și clorurile acizilor respectivi. 4-Metil-4 ′ -hidroxiazobenzenul a fost obținut
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
di și trihidratat, în ordinea frecvenței lor; forma trihidratată, foarte rară, este instabilă și se convertește în forma monohidratată în câteva ore la 37°C [26]; ea există în unele cazuri timp de mai multe săptămâni; forma cea mai stabilă termodinamic este cea monohidratată. Examentul cel mai performant pentru precizarea compoziției cristaline este în general spectrofotometria infraroșie. În absența calculului de examinat, compoziția sa chimică și structura sa pot fi presupuse pe baza examenelor radiologice; la radiografie simplă [27] calculul de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Asupra oricărei specii ionice dintr-o soluție, la echilibru termodinamic, acționează o forță rezultantă nulă. Atunci Însă, când În soluție este prezentă o a doua fază, anizotropia sistemului determină o schimbare a forței rezultante ce acționează asupra unei specii ionice și o rearanjare a ionilor În soluție. Această rearanjare poate
Caleidoscop by Ion Cazacu-Davidescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93359]
-
potențialului de coroziune poate da indicații asupra comportării activ/pasiv în oteluri și alte aliaje. Mai mult decât atât, în context cu diagramă Pourbaix, potențialul de coroziune poate da indicații fundamentale 142 asupra posibilității de coroziune din punct de vedere termodinamic (probabilitatea termodinamica de coroziune). Sub acest aspect, potențialul de coroziune este deosebit de util pentru alegerea și utilizarea aliajelor dentare și a materialelor metalice implantabile. Potențialul de coroziune, Ecor, este o măsură a tendinței de coroziune a unui metal sau aliaj
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]