408 matches
-
fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de pasul unei adieri grăbite. Cu o formă macro-structurală ternară (A B A), preludiul reafirmă secțiunea de început, operând modificări subtile la nivelul motivului tematic generator. Astfel, prima secțiune a structurii sale va avansa spre registrul acut, însoțită de o amplificare sonoră generată de prezența pedalei armonice a sunetului do
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să introducă printr-o cadență perfectă tonalitatea de (măsura 7). Pedala de rezonanță va marca frecventele schimbări de ecleraje armonice. Apariția unui nou motiv tematic, cu un caracter evident dinamizat (remarcându-se predominanța valorilor de în formule ritmice binare și ternare), va fi evidențiat în mod suplimentar prin avansarea discursului spre o treaptă superioară de sonoritate (mf). Un detaliu esențial ce se remarcă la nivelul întregii imagini conceptuale a preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală (IV - VI) este subliniată, în mod adițional, prin dinamizarea ritmică a țesăturii sonore, ce avansează cu preponderență prin valori de prezente în formule binare și ternare. Pedala de rezonanță va servi la realizarea diferențierii culorilor armonice parcurse, precum și a efectului de mixtură sonoră a frecventelor sunete adăugate ce însoțesc treptele armonice de bază (astfel se va produce nu numai menținerea sunetelor suprapuse acordic, ci și „verticalizarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sans lourdeur (fără greutate vezi exemplul 193) din finalul Mărăcinilor și ipostaza sa metamorfozată ce o recunoaștem ulterior în tripla apogiatură din debutul acestui preludiu (vezi exemplul 194). Din punct de vedere al formei, preludiul se desfășoară într-o structură ternară, ale cărei secțiuni extreme alternează în mod constant două subiecte tematice. Primul dintre acestea reprezintă „apelul” sonor al debutului, cu o evidentă funcție introductivă datorată aspectului mai puțin pregnant al traseului melodico-ritmic. Afirmația deține astfel rolul de efect sonor, de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Alături de Feux d’artifice și Les fées sont d’exquises danseuses, preludiul La terrasse des audiences du clair de lune va fi interpretat în primă audiție la 5 aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Delimitarea structurii ternare se realizează prin aceeași contribuție esențială a factorului agogic, ale cărui modificări operate la nivelul secțiunii mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sub formă de ostinato armonic. Imaginea acelui balans al talazurilor sau acea nestatornicie legănată a apelor apar ilustrate deopotrivă prin combinația cvartelor cu o nouă asociere de cvinte (micșorate și perfecte), ce se întrepătrund ulterior printr-o suprapunere de ritmuri (ternar și binar), dar și prin apelul la aceeași instabilitate metrică ce alternează structurile de 6/8 și 9/8. Murmurând (pp murmurando) inițial doar o simplă prefigurare a atmosferei sonore, ostinato ul devine o prezență constantă de-a lungul întregii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală corespunde unei construcții ternare A - B - A’, cu o dimensiune extinsă a secțiunii de început, episod median ce evită conturarea unui contrast evident și revenirea secțiunii introductive într-o ipostază concentrată. Introducerea evită „asaltul” abrupt, apelând la o exprimare în valori lungi de durată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
special în momentele dinamice cele mai reduse. Acest fragment premergător revenirii secțiunii de început propune o tratare inedită a țesăturii de discurs, prin juxtapunerea spontană a diferitelor registre combinată cu alternarea constantă a două formule ritmice (ritmul punctat și cel ternar) și instalarea unui nou cadru tonal - . La nivelul întregului preludiu, pedala de rezonanță va beneficia de o activare economică, al cărei efect reținut ar trebui să sprijine în exclusivitate contrastele și acumulările dinamice, precum și legatoul secțiunii mediane. Revenirea secțiunii introductive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu-i-se ulterior un rol structural definitoriu în episodul Scherzando (măsurile 47 - 54). Acesta din urmă se va construi prin secvențarea insistentă a ultimelor două intervale melodice ale motivului tematic, iar primul acord al fiecărei formule de triolet pare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de a face cu un ermetism ce este un compromis între tăcere și expresie. Găsim în egală măsură mituri fondatoare: oglinda, soarele, nunta; culori asociate celor trei mituri: albastru, galben, verde, etape de autocunoaștere: Mercur, Venus, Soare. La rândul lor, ternarele dau naștere poemelor Jocului secund în chip de veritabile teoreme poetice: nefiind nici poeme, nici teoreme, ele constituie spațiul de întâlnire a tuturor contradicțiilor menționate anterior și, îndeosebi, întâlnirea științei cu tradiția, a poeziei cu matematica. Așadar, prin cunoaștere dobândim
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
6-7, § 9-10, § 15-16). Printre urmele unei scripturalități subiacente, sau cel puțin ale unei elaborări anterioare și ale unei memorări de părți mari sau chiar a întregului discurs, trebuie să menționăm sintaxa complexă a paragrafelor 6 și 7, precum și ritmul periodic ternar din § 5, § 9-11 și § 14. 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> În continuare, vom folosi de mai multe ori fragmentul 128 din secțiunea "Despre om" din Caracterele de La Bruyère, secțiune adăugată în 1689, la cea de a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clopotniță la alta; ghirlande de la o fereastră la alta; lanțuri de aur de la o stea la alta, și dănțuiesc. (Rimbaud, trad. P. Solomon) În T 37, punctul și virgula separă complementul de subiect și de verb și introduce o repetiție ternară care structurează fraza periodică. Restituirea elementului sintactic absent (am întins) ar fi la fel de inutilă aici ca și în T36, unde utilizarea rimbaldiană a linioarei face ca structura să fie și mai vizibliă. Ar fi inutil să vorbim aici de incompletitudine
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
incompletitudine sintactică. Ceea ce contează sînt efectele formale și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei proze: T36 [...] la o unică pădure pentru cei patru ochi uimiți neagră ai noștri, - la o plajă pentru doi copilași credincioși, - la o casă pentru simpatia evidentă, [...] muzicală noastră
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
celebra perorație a acestui discurs: T65 Niciodată // mai mult ca aici // și mai mult ca-n astă-seară // nu am simțit // cît de frumoasă // cît de MARE // cît de generoasă // este FRANȚA /// (Aplauze) Fie o structură periodică binară la început și ternară în continuare: Niciodată // mai mult ca aici // Și mai mult ca-n astă-seară // nu am simțit // cît de frumoasă // cît de MARE // cît de generoasă // este FRANȚA /// Vom vorbi despre un ritm simplu atunci cînd o suită sintagmatică este întreruptă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tipografice: T63b (e1) Guvernanți de ocazie au putut capitula, (e2) căzînd în panică, [P1] (e3) uitînd onoarea, (e4) aruncînd țara în robie. [P2] (e5) TOTUȘI, nimic nu-i pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pîrlite de soare, A3. legate de pămîntul. A3.1. pe care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară. Seria ternară A2.1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre, învinețite 3) conferă o unitate semantică acestei serii de trei termeni, încheiate cu un ȘI care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
soare, A3. legate de pămîntul. A3.1. pe care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară. Seria ternară A2.1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre, învinețite 3) conferă o unitate semantică acestei serii de trei termeni, încheiate cu un ȘI care semnalează sfîrșitul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ierarhică a secvenței narative, depeșa lui Fénéon T4 este doar o simplă perioadă: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile[e1], ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville [e2], apoi îl azvîrliră [e3]. În această perioadă narativă ternară, nici una din cele trei acțiuni succesive (trîntirea la pămînt a afișorului, tîrîrea lui de-a lungul pasarelei, azvîrlirea lui) nu se deosebește de celelalte într-atît încît să poată fi considerată nod și/sau deznodămînt 7. Cele trei acțiuni se înlănțuie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în DEOARECE, ca în T3: T3 De ce sînt atît de frumoasă? / Pentru că stăpînul meu mă spală. Numeroși cercetători sînt de acord să reia nucleul modelului lui Grize pentru a adăuga un element la dreapta. Se ajunge astfel la un model ternar al secvenței de bază (Coltier 1986: 8): Faza chestionării + Faza rezolvării + faza concluzivă Regăsim aceeași structură în trei faze în lucrările lui M.-M. de Gaulmyn (1986) și ale lui E. Gülich (1990), care reiau "side sequences" ale lui Jefferson
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al hijo" este astfel segmentată de Caillois: "[e10a] Ses yeux brillèrent de joie. [e10b] Ses parents pleurèrent, [e10c] parce qu'ils avaient retrouvé leur enfant" [Ochii îi străluciră de bucurie. Părinții săi plînseră, fiindcă își regăsiseră copilul]. În afară de ruptura ritmului ternar al acestei fraze periodice, traducerea lui hijo cu enfant șterge, așa cum vom vedea mai departe, curgerea timpului. Traducerea stilului lui Borges lasă de dorit și la începutul, și la sfîrșitul nuvelei: [P2] Un chico desapareció después de un malón; se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aproape sistematic o singură frază în spaniolă în două fraze tipografice franțuzești. Este îndeosebi spectaculos în P10 și P11 unde se pare că, pentru a evita diferitele "y"-uri ("et"/și) din textul sapniol, Caillois, cu un punct, distruge ritmul ternar al perioadei, scandat de conectori. 3. Structura compozițională a textului Textul nostru se prezintă ca o suită de 36 de propoziții [e] segmentate în 12 fraze tipografice [P] împărțite în două paragrafe. Regruparea acestor propoziții creează două tipuri de împachetări
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a primei secvențe. La sfîrșitul primului paragraf, deznodămîntul are forma unui final fercit. Dar povestirea reîncepe cu fraze P11 și se termină cu lunga frază P12. 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf P11 formează o perioadă ternară în care fiecare propoziție în parte este introdusă printr-un conector cu o puternică valoare tipizantă. "Dar"orientează enunțul în sensul unei perioade argumentative, în timp ce "și într-o zi" îl transformă într-o perioadă narativă. Borges scrie: "Acaso a este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acesta este obiectul textului. Ansamblul lui P12 se situează în poziția clasică de evaluare finală a povestirii-PnΩ, destul de asemănătorae cu paranteza evaluativă din P4 [e4b-c]. Putem astfel descompune această lungă frază periodică cu ritm de data aceasta binar, și nu ternar: 11. Aș fi dorit să știu ce a simțit, oare 21. în clipa aceea de amețeală, cînd 3.1 trecutul 3.2 ȘI prezentul s-au suprapus; 12 aș fi dorit să știu 41. DACĂ fiul pierdut 51. a renăscut
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
67 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană / 69 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17. Asumarea politică a alterității / 97 2.17.1. Scopurile fundamentale ale politicii culturale internaționale / 98 2.17. 2. Menținerea păcii și prevenirea conflictelor / 99 2.17. 3. Industriile culturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]