229 matches
-
vaste într-un stil tolstoian, interesul pentru problemele intelectualilor, eleganța de expresie tipică literaturii ruse din secolul al XIX-lea și folosirea unui ton „occidental”, precum și slăbiciunile acestuia: acțiunea improbabilă, personaje implauzibile (în special Kurt Wann și markgraful) și concluzia tezistă. Unele personaje sunt inspirate din realitate și par prin urmare sincere, mmai ales „datorită acelui infuz și inefabil «dar creator», care aparține exclusiv artistului”. Astfel, opera literară dobândește gravitate și umanitate, trezind emoții profunde în sufletele cititorilor. Compoziția romanului (sub
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
romanul "Ion Sântu" a inclus o serie de compromisuri ideologice. Astfel, autorul a inclus referințe numeroase la Răscoala din 1907 și la mișcarea muncitorească din România, evenimente ce au produs ecouri în conștiința intelectualității. Romanul dobândește pe alocuri un caracter tezist, mai ales în pasajele care descriu Răscoala de la 1907 și influența exercitată de revoluționarul rus Ivan Maximovici asupra tânărului Ion Sântu. Cu toate acestea, criticul Nicolae Manolescu consideră că „Răscoala din 1907 e zugrăvită mai puțin fals decât în "Cronica
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
pilde. Nici lecțiile despre apostoli nu sunt rele. Dar revin la vechea problemă. Acest tip de învățătură nu are deloc deschidere. Chiar dacă trece superficial prin chestiunile bisericești, ortodoxe, direcția este clară. Copilul este dus, pas cu pas într-o zonă tezistă, prea apropiată de un mod conservator de gândire”, apreciază jurnalistul. În finalul postării, Cătălin Striblea precizează ce anume și-ar dori să învețe fiul său la ora de religie predată la școală. Ori noi ne dorim ca el să învețe
Ce a descoperit Cătălin Striblea când se pregătea pentru o întâlnire importantă by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101814_a_103106]
-
bibliotecă privată, manuscrisul să fi stat acolo decenii la rînd, spre a fi citit, ca o delectare de rafinament bizar, de către figurile marcante ale Partidului și Securității. Romanul propriu-zis este o ficțiune literară căreia nu i se pot imputa deformări teziste sau nuanțe tendențioase. Dinu Pillat nici nu-i apără și nici nu-i acuză pe legionari, ci le descrie etosul prin intermediul cîtorva personaje, dar îl descrie dinăuntru, printr-o cunoaștere pe care i-o dăduse nu numai calitatea de martor
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]