252 matches
-
presiunii, omul nu este capabil de performanțe. Ce poate fi mai dureros decât să te vezi brusc debarcat dintr-o legendă? E greu să scrii pentru astăzi, d-apoi pentru mâine. Artiștii acești purtători de ciumă ... profetică. Inaccesibilul poate fi tifla, dar și resort. Nu mai avem timp de meditație decât la budă. Câți reușesc să-și tăbârcească monumentul din cimitir până în piața orașului? Primul contact cu viața este atât de cumplit, încât toți ne naștem urlând. Greșelile se mai prescriu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Ironia poate fi armă. Dar și scut. Nu scăpați cărțile de umor în mâna proștilor. Mai bine incinerați-le! Incultura degradează umorul împingându-l spre zeflemea. În compania râsului, redutele feminine cedează subit. Hazul nostru de necaz este poate o tiflă dată absurdului vieții. Umorul în artă e precum sarea în bucate. Principala victorie a omului asupra lui însuși rămâne umorul. Proștii rânjesc, nu râd. Un popor cu prea mult umor riscă să nu mai fie luat în serios de nimeni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ne-a venit târziu, când nu mai erau prea multe de salvat. Umorul suculent poate deveni și grosier. Când nu este rânced, umorul frăgezește stilul operei. În compania râsului, redutele feminine cedează subit. Hazul nostru de necaz este poate o tiflă dată absurdului vieții. Umorul în artă e precum sarea în bucate. Principala victorie a omului asupra lui însuși rămâne umorul. Proștii rânjesc, nu râd. Un popor cu prea mult umor riscă să nu mai fie luat în serios de nimeni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
scaun. — Poți căuta alt post, dacă vrei. — Mersi, dar l-am găsit. — Știu. Vocea răgușită și visătoare a lui Sean Ryder se revărsă din vechile difuzoare și Scout cântă alături de el la refren - Hip-hip, ura. Azi i-am dat cu tifla cuiva - lovindu-se cu palmele peste picioare ca și când ar fi cântat la bongo. Existau șanse mari să fi dat peste cea mai enervantă fată din lume. Am zâmbit. În ciuda tuturor lucrurilor, mă simțeam înviorat și plin de viață, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
orice invenție, s-a transformat din moft În obiect indispensabil, apoi În motiv de psihoză. Ieșeai la un picnic și-ți puneai ochelarii speciali, dar când vedeai câteva mii de germeni periculoși picotind pe sandvici, iar alții dându-ți cu tifla din vârful fripturii, Îți pierea cheful de viață. Așa că, În timp, oamenii și-au făcut provizii, tone de hrană sintetică, ieftină și inalterabilă, care mai avea și marea calitate de-a nu putea fi infestată de microorganisme, și, În ciuda asigurărilor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai puțin. Nu mai puțin de doi ani, orice ar fi. Până atunci România va fi cel mai bogat stat din lume. Își va permite să cumpere Basarabia de la ruși și Cadrilaterul de la bulgari, doar așa, să le dea cu tifla tuturor. Mai mult, dacă ne enervăm, vom putea achiziționa și Ungaria, na! Vom face din Balaton, lacul ăla sălciu al lor, pescărie, o imensă crăpărie, să terminăm odată cu fițele de acolo: yole, bărci cu pânze, miniyachturi, windsurfing. Aici eram perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din lipsă de fonduri. Sperăm să revenim cu primele concluzii ale Comisiei Parlamentare create în acest scop, exact peste doi-trei ani. {{ EXTRAGERI SPECIALE }} RADIO K.L. “ Agonie și extaz. În definitiv nu e singurul caz în care istoria ne dă cu tifla și norocul cu copita. Avem, se află însă cu noi curajul de a trece și peste aceste momente, nenorocirea unindu-ne tot mai uniți pentru a face față și a plăti conștiincios cele 421 de taxe pe care le avem
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Precum o proză semnată de Florin Jugravu, ce te umple instantaneu de cea mai lugubră mirare, mostră: „Am coborît din omida neagră, așa-i spunem dubei cu care se fac transporturile și cu care au plecat Iepurele Roșu și cu Tiflă și nu s-au mai Întors, În fața unei uși care a intrat În zid, și m-am mirat de acest lucru pentru că la noi ușile nu intră-n zid, ci se dau la o parte și scîrțîie rău de parcă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe spate și realizase farsa aiuritoare. Sângele avea gust de ketchup. Făcuseră dragoste pe covor, cu o pasiune nebună, în timp ce medicii de la ambulanță băteau cu pumnii și cu picioarele în ușă. Le deschisese Lucia, după orgasm, și le dăduse cu tifla... Schiță un zâmbet. - Serios? Un geamantan cu bani? Și nu cumva vă urmărește și unul care are un tatuaj cu Celine Dion pe umăr? Ochii individului se rotiră înnebunitor în orbite. - De el îmi este cel mai frică, domnule, dacă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
rezolvate fără tragere de inimă, de toată sarabanda de întâmplări cotidiene care nu îi provoca nicio satisfacție. Înfipse chiștocul în scrumieră și simți o mână pe umăr. - Hai să-ți spun cum se poate muri prostește! Vru să dea cu tifla impertinentului care îi deranja momentele de meditație, însă renunță. - Mai bine îmi spui că va apărea soarele peste fix trei secunde și îți voi fi veșnic recunoscător. - Nu, au zis la meteo că va ploua în draci câteva zile bune
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nou: - Magicianule, cât va mai ține ploaia asta? Ai grijă, nu cumva să inunzi apartamentele celeste, sunt sigur că în fața lui Dumnezeu nu poți să faci față cu bagheta aia de trei parale! Uite că iepurele fricos îți dă cu tifla. Și voi merge către Lucia, farsele acestea de prost gust pe care le pui în scenă nu mă pot convinge să fac cale întoarsă. Ușa cafenelei de peste drum se deschise, iar Magicianul apăru în prag și salută, luându-și jobenul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
smooth jazz. Un detectiv cu pretenții fine - auzise destule remarci de acest gen, rostite pe tonuri provocatoare de unii colegi care aveau senzația că un detectiv trebuie să bea numai bere și să aibă gulerul cămășii murdar. Le dăduse cu tifla, de fiecare dată, fără să se sinchisească de privirile sugestive pe care și le aruncau pe la spatele său. Detectivul frunzări câteva hârtii, le depuse apoi în sertarul biroului, simți nevoia să bea o cafea, însă o vărsă din greșeală pe
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu e de mirare că cele mai bune pagini le dă Marin Mincu În capitolele teoretice („Un posibil Început de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“), În care naratorul se autosupraveghează, ironizând toate clișeele consacrate ale genului, dând cu tifla cititorului dornic de identificare, de iluzii. Aici, prozatorul izbutește să prindă În aceeași frază fragmentul de real și reflectarea lui simultană În text. Așadar, procesul constituirii propriu-zise a textului. ș...ț Flacăra, nr. 49, 6 decembrie 1985 Emilia Parpală: Romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
apel!... Când vor ajunge cele două mii cinci sute de pogoane de la Babaroaga în mâinile țăranilor, aș vrea să te văd ce învoieli ai să mai poți face cu dânșii. Au să-ți râdă în nas și să-ți dea cu tifla, băiete! Azi sunt (vru să spuie că sunt hoți, dar își aminti de Buruiană și schimbă)... sunt cum îi știm; atunci o să-și bată joc de tine și mai târziu o să te bată de-a binelea. Mulțimii îi trebuie stăpân
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Pentru tânăra fată, încă prizonieră a tabuurilor și inhibițiilor sale profunde, era vorba mai degrabă de "a săvârși un act cu-adevărat gratuit", de "a atinge libertatea cu degetul". Procedând în felul acesta, tânăra Simone dăduse în mod magistral cu tifla mediului său social și familial, care se făcea răspunzător de inhibițiile sale. Însă nu te eliberezi niciodată decât de lanțurile tale. Comportându-se astfel, tânăra burgheză își încearcă și își forțează în egală măsură propriile limite. Ea învață, se descoperă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și corecți". Totuși, aceste jocuri ale seducției rămăseseră foarte superficiale, cu totul nevinovate. Sunt chiar cu dublu tăiș. Tânăra are plăcerea răutăcioasă de a se declara, în prezența ofițerilor naziști, "înnebunită după Anglia". Micheline îi provoacă, uneori le dă cu tifla curtezanilor ei germani. Marea Britanie, le spune ea mereu, n-o să cadă niciodată. Iar Franța, lasă ea să se înțeleagă, va sfârși prin a se ridica... În aprilie 1944, Micheline, acum în vârstă de 18 ani, își petrece vacanța de Paște
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
moduri de abordare a problematicii sociale și politice. Primul îl constituie intransigența poetului față de manifestări, caractere, realități incompatibile cu o morală publică sau cu politica, exprimată în negație. În această categorie se numără poeme ca "Trădătorilor de țară", "Clovnul politic", "Tiflă". Verbul este tăios, iar atitudinea tranșantă, neconcesivă. Nu v-a fost milă nici măcar de mame, Ați aruncat idei în pușcării,/ Voiați să moară patria de foame/ și dacă ați mai putea, ați mai voi". Al doilea mod al lirei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de secol. Prima dovadă semnificativă o constituie numărul mare de publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a autorilor de cărți umoristice: D. D. Pătrășcanu (Schițe și amintiri, înzăpădiți), D. Teleor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de a mai funcționa ca manipulare justificată etic (în mai multe dintre Scrierile alese fusese descrisă ca "spadă de lemn"), poezia lui Ovidiu Nimigean începe să își refuze histrionismul și butaforia ("nimigean ovidiu/ fire trimbulindă/ își dă singur seara/ cu tifla-n oglindă// nimigean ovidiu/ straniu histrion/ ca să nu bocească/ se ia în balon// nimigean ovidiu/ ca profilaxie/ el de sine însuși/ face bășcălie" etc.), însă tentația reciclării registrelor lirice canonice se dovedește totuși irepresibilă. Astfel, Însemnări în proză, din Week-end
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
coreean, în care Cepex-ul local al PDL-ului îl implora, precum Postelnicu pe Ceaușescu, să nu-i lase singuri, să nu cumva să părăsească jilțul de conducător, că ei numai pe El îl au, chiar dacă votanții i-au dat cu tifla), dar asta e, îmi pun cenușa în cap și admit spășit că domnul Cârlan sprijină reforma morală în partid, că luptă impotriva nepotismului și a principiului dinastic în politică, că vrea ca structura de finanțare subterană a partidului său să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cât, de mai multe ori până acum, a fost salvată chiar când se pregătea să treacă pragul pe ușa întredeschisă pe care scria Exit. A învățat, deci, să strunească moartea, fie doar și din irepresibila pornire de a da cu tifla, de a rămâne, la 37 de ani, o adolescentă rebelă și sensibilă, gata să facă gașcă cu fetele ei, spre eterna stupoare a minților închistate și spre vibrantul lor amuzament iubitor. "Care crezi că va fi ultimul tău gând înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea, fiind negustor, încheie "daraveri", aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie" la joc, casa îi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
era însă și un gest apotropaic, aidoma celui constând din pumnul strâns în așa fel încât degetul mare (policele) să iasă în afară printre degetul arătător și cel mijlociu, de la care au derivat expresiile: cotul și pișcotul, a da cu tifla, a da cu tifla pe la spatea se alege cu ciuca, în față te linge - în dos te frige, a trimite la dracu, ori pur și simplu englezescul give a fig - a nu primi nimic. Expresia românească a da cu tifla
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
gest apotropaic, aidoma celui constând din pumnul strâns în așa fel încât degetul mare (policele) să iasă în afară printre degetul arătător și cel mijlociu, de la care au derivat expresiile: cotul și pișcotul, a da cu tifla, a da cu tifla pe la spatea se alege cu ciuca, în față te linge - în dos te frige, a trimite la dracu, ori pur și simplu englezescul give a fig - a nu primi nimic. Expresia românească a da cu tifla, care corespunde parțial expresiilor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
tifla, a da cu tifla pe la spatea se alege cu ciuca, în față te linge - în dos te frige, a trimite la dracu, ori pur și simplu englezescul give a fig - a nu primi nimic. Expresia românească a da cu tifla, care corespunde parțial expresiilor cu figa (smochin), este descripția unui gest cu substrat magico-sexual, astăzi batjocoritor, care constă din palma întinsă cu degetul mare apropiat de vârful nasului și cu celelalte degete desfăcute și agitate aidoma cântării unui fluier, în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]