1,222 matches
-
de oi fiind, Vlăduț era tare cuminte, sâmțât - cum spunea moșu’ Hobza, care se atașase de el mai abitir decât de frate-său Dumitrică. Niciodată nu tăbăra peste noi atunci când mâncam în băraca din fața casei sau, după ce da frigul - în tindă. La fel, nu tăbăra nici pe mine atunci când îi dădeam să mănânce, ci aștepta cuminte să-i dau din mână câte o bucățică pe care o lua tacticos, cu mare grijă să nu cumva să mă zgârie cu colții lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
fântâni de piatră, prevăzute cu acoperiș, cu găleată de lemn și cu roată. Am vizitat o casă tradițională, cochetă, mică și plină de viață, cu pereți văruiți în culoarea bleu-albastru, cu acoperișul de stuf, alcătuită din prispă și trei camere: tinda, camera de dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Articolele Autorului CUM... versuri, Bertoni D Albert Cum se vede mamă, cerul, de acasă Tot albastru este, și nemărginit? Iarba tot înaltă-i, verde și frumoasă Iazul încă are, luciul liniștit? Cum se-aude tată, freamătul pădurii De la geam din tindă, toamna, când asculți? A pustiu îți sună vremea goliciunii Eu sunt unul singur, arborii sunt mulți Cum e mamă, mierea, scoasă din prisacă Dulce, aromată, cu parfum de tei? Lumea este rea, viespile m-atacă Și piedut sunt mamă, doar
CUM... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1474482615.html [Corola-blog/BlogPost/384370_a_385699]
-
14 iulie 2009) Îmi lipsesc Crede-mă! Îmi lipsesc soarele carpatin și ceața din grădină. Mă-ntreb pașii mei de unde-mi vin? Umbletu-mi lasă umbră pe loc străin deșirat cărări pe care alerg în van s-ajung la mama-n tindă. Îmi scapă condeiul jos, oprindu-mi scrisul... nu mă-ndur să îl ridic... colbul din mansardă seamănă cu cel lăsat la mine în ogradă. Și dacă este chiar același puf de aur? O Doamne! Uite cum pot contura cu degetul
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
poate lua vântul Ci ce-i ascuns și bun pe dinlăuntru. Privește-ți sufletul nu chipul în oglindă, Și vezi dacă e gata să împartă Cu cei ce-s în nevoi aceeași soartă Sau doar deasupra celorlalți el vrea sa tindă. Referință Bibliografică: De-atâtea ori noi ți-am greșit părinte / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DE-ATÂTEA ORI NOI ŢI-AM GREŞIT PĂRINTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_atatea_ori_noi_ti_am_grresit_parinte.html [Corola-blog/BlogPost/356160_a_357489]
-
efort psihic atât de prelungit moșu’ încercă și el un urlet de victorie, dar nu reuși decât un fel de cârâială precum o găină cu gâtul tăiat. Așadar, considerând că-și făcuse, pe deplin, datoria, se retrase, dar numai până în tindă, unde se și prăbuși într-o binemeritată comă alcoolică. Afară eroii luptei pregăteau, cu o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405442803.html [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
Pământul acesta în care O brazda înseamnă sudoare, Mai are speranțe și vise Și porți către mâine deschise, Și sânge vărsat în izvoare. Trăiește Câmpia Română Când sapă o strângem în mână, Cănd arșiță verii colinda Cu tălpile goale prin tinda Cu buza pe-un ghizd de fântână. Trăiește ogorul părinte, Semințele-n brazdă-s cuvinte Și cântece nasc din țărâna. E mama Câmpia Română La suflet, la flori, la morminte ! Noi trecem cu pacea pe gură, Cu pacea în pas
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439990536.html [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
-i o treaptă, Vibrează Câmpia-nțeleaptă, Bat clopote, suntem o limbă, Voința în noi nu se schimbă, Căci clopot e inima dreapta. Trăiește Câmpia Română, Cînd sapă ne-o punem în mână, Cănd arșiță veri colinda Cu tălpile goale prin tinda, Cu buza pe-un ghizd de fântână. Pământul acesta în care O brazda înseamnă sudoare, Mai are speranțe și vise Și porți către mâine deschise, Și sânge vărsat în izvoare. ISTORIA CREȘTE DIN GRÂNE... Cand vremea de fructe apasă, Mi-
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439990536.html [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
de spasme, Ni se răzvrătește firea. În văzduh plutesc fantasme, Amenințând omenirea. Tot ce este viu pe Terra Își trăiește din plin clipa. Ruinează biosfera, Desfătarea și risipa. Sub a zăpezii hlamidă Nu se odihnește grâul. Ne stă sărăcia-n tindă, Apele-și revarsă râul. Pașaportul diplomatic, Cu minciuna s-aliază, Iar cu zâmbetu-i flegmatic, Prim ministru ne sfidează. Cu minciuni și în confuzii Ne conduc aleșii țării. Viețuim doar cu iluzii, Daruri slute ale puterii. Ni se pierde tineretul Într-
ÎN VĂZDUH PLUTESC FANTASME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1407442206.html [Corola-blog/BlogPost/353879_a_355208]
-
perioadei prepașoptiste, se mai vorbește de existența altei școli particulare aflată sub conducerea dascălului Gheorghe Istrate, despre care însă se știe foarte puțin. Nu se știe nici locul unde a funcționat această școală. Unii spun că ar fi funcționat în tinda bisericii hramul Sf. Gheorghe din Rucăr-Suseni, biserică devenită astăzi monument istoric, alții că ar fi fost o clădire pe terenul băncii "Piscul Mânăstirii"cunoscută sub numele de școala de la "Puicuș", alții susțin că în altă parte. Un document care atestă
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/346476_a_347805]
-
un frig timpuriu ce-ți dedea fiori. Cu o săptămână înainte bătuse și Vântu’al Mare și vremea se schimbase. După ce m-au ascultat, parcă-l văd pe betu’ taica, cum s-a sculat de pe pat și a eșit în tindă. Muma, șădea pe lavița ce o adusăsără de-afară și era pusă lângă sobă. Ședea dusă pe gânduri. După un timp a venit cu o ulcea de la Joi Mari plină cu vin din care măi sărea năstrapii. - Mărie! i-a
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
prin casă. Uimită stau, privesc cu nesaț, O rază jucăușa furată de vânt Ce- mi lunecă domol pe braț, În priviri , în suflet și -n gând. Se desface -n flăcări de petale, Prelung, mângâios și-ncet, Lăsându-și bucatele-n tindă, Cu taraf, mă invita la zaiafet. Băurăm la masă vin d-ăl negru Și ne cinstirăm numai de bine Plecă soarele meu pe lumină , Lăsând să se-nteleagă că mai vine. Referință Bibliografică: Soarele meu / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SOARELE MEU de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1429088944.html [Corola-blog/BlogPost/372996_a_374325]
-
doare Țara”), lansează îndemnul păstrării neștirbite a memoriei lui: ,, Prin tezaurul verbal/ Eminescu strălucește/ Cel ce simte românește/ I se-nchină iar și iar/.../ Să nu uiți, oriunde-ai fi,/ Eminescu-ți este limba,/ Prin El nu-ți vei uita tinda/ Celor morți și celor vii”. Din Ardeal, de unde ne parvine prima teză de doctorat dedicată lui Eminescu tot de către un înalt prelat , preotul-poet Valeriu Anania îi dedică un întreg volum: Imn lui Eminescu (1992). Imaginea emblematică eminesciană, ca quintesență a
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul. Un nechezat ușor mă trezește în zori și am simțământul ciudat că se întâmplă ceva. Propagată în tonuri calde, ca o mângîere, vocea bunicului îmi încântă auzul și curiozitatea mă împinge în tindă. Un mânz roșcat, cu stea în frunte, cu picioare ca niște lujeri, susținut de mâinile puternice și protectoare ale bunicului, încearcă să se ridice. Îmi era teamă că nu va reuși. Deodată, bunicul Costea îl ridică și-l pune pe
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul.Un nechezat ușor mă trezește în zori și am simțământul ciudat că se întâmplă ceva.Propagată în tonuri calde, ca o mângîere, vocea bunicului îmi încântă auzul și curiozitatea mă împinge în tindă.Un mânz roșcat, cu stea în frunte, cu picioare ca niște lujeri, susținut de mâinile puternice și protectoare ale bunicului, încearcă să se ridice. Îmi era teamă că nu va reuși. Deodată, bunicul Costea îl ridică și-l pune pe
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
în discuții, Ci s-au îndreptat spre Marea Egee Ca să dureze aspre instituții: Muntele Athos, Ortodoxa Lege ... „Doamne, izbăvește-ne și de turiști!” „Doamne, izbăvește-ne și de turiști! Cred că ating a Raiului oglindă Sau chiar că intră în cereasca tindă; Nu vezi nici ochi roșiți de plâns ori triști, Atât de mulți-s, nu poți să te miști, Unii din ei chiar vor să te surprindă Că știu cum o pădure zace-n ghindă, Iar pierderea - isihiei cu ei riști
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
un sărut. Nu-i așa că-s bun platnic? GHICIT ÎN CAFEAUA NEGUSTORULUI DE UMBRE Ies pe prispa unui gând: Umbră cumpăr, umbră vând! Ce te-ascunzi după copaci? Undă-a nopții ce mai faci? Ies din gând și-aud din tindă oleandru din oglindă. S-a prostit. Spre mine latră să nu mă ascund sub piatră. Cea de umbre, unde-i țara? I-a ars harta ca țigara. O întreb pe neagra hoașcă: Mi-a ieșit vreun drum în ceașcă? E
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401149541.html [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
Acasa > Poezie > Familie > E TIMPUL SĂ REVII Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când ai plecat plângeau copacii cu frunzulițe încă verzi, Plângea măicuța noastră-n tindă, tăcută, ca să nu o vezi... Iar tata -ngândurat stătea sub mărul nostru de la poartă, În ochii lui păreau că plâng, și sufletul, și a lui soartă. Erai prea tânăr să-nțelegi, cum e să îți petreci copilul, Priveai zâmbind spre
E TIMPUL SĂ REVII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1480020426.html [Corola-blog/BlogPost/376882_a_378211]
-
așteptă ca cineva să-i răspundă și să-i deschidă. Insistă când intensitatea țipetelor se înteți. Văzând că nu-i răspunde nimeni, avu curajul să apese pe clanța ușii și să pătrundă în întunericul ce-l întâmpină când intră în tinda casei. Vaietele se auzeau dintr-o cameră alăturată. Deschise ușa, obișnuindu-se cu semiîntunericul din cameră. Când pătrunse în odaia slab luminată, văzu o femeie tânără, cam la douăzeci și trei de ani, poate mai mult cu doi - trei, întinsă
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
romantic Unde teii-și varsă floarea Într-un dans profund hieratic Răspândind în jur visarea. Luna-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de
IAŞUL – FILE DE POVESTE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1458366078.html [Corola-blog/BlogPost/368970_a_370299]
-
comunități omenești, este locul sacru care îl ajută pe om să se tanspună într-un plan spiritual, mai bun, mai purificat, unde legătura cu Divinitatea este mai ușor de realizat. Casă tradițională din lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în țeavă!”, „Vorbești stereo sau văd eu dublu?” etc. Casa tradițională din Gurghiu este alcătuită din: târnaț, hol, un fel de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare, icoane cu ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]