984 matches
-
XXXVII, nr. 7-8-9. - „Academia de Arte frumoase”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. - „Cronica plastică: Expoziții. Pictură: Nutzi Acontz Hasefer; Salonul oficial: Pictură și sculptură”, în "Viața românească, "anul XXXVII, nr. 7-8-9. 1946 - „Cronica plastică: Pictura: Cazul Damian, Salonul tinerimii, Salonul oficial de toamnă (alb și negru)”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Expoziția pictorilor români cari au lucrat în Franța”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Cronica plastică: O expoziție ideologică: Maxy (sala Dalles), în "Viața românească
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Epoca, Ecoul, Viața Literară, Cetatea lui Bucur, Dacologica, Neamul Românesc, Universul literar, Noul Orfeu, TABOR, Slova Creștină, Glas Comun, Luceafărul românesc, Reflex, Helis, StarPress,Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize și Fapte, Glasul Națiunii, Limba română, Florile Dalbe, Revista Română, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia, Orizont literar contemporan, Gînd românesc, Literaria, Climate literare, Pietrele Doamnei, Portal Măiastra
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
Radu Beligan, artist al Poporului și director al Teatrului Național din București își exprimă nemulțumirea vis-a-vis de piesa de teatru în cauză, pe motivul că Liviu Ciulei a întors spatele țării și a emigrat în străinătate (1980). După părerea lui, tinerimea română nu are ce învăța din piesa lui Ciulei, care se constituie într-o „crimă pentru actul de cultură în sine”. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Radu
Radu Beligan () [Corola-website/Science/297537_a_298866]
-
Moldova 1981 Popa Nicolae, "„Incomodul anonimat cu opere plastice”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. Chișinău, Moldova 1984 Dabija Nicolae, "„A. Mudrea. Pensulă muiată în Lumină”", revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 Urecheanu Anatol, "„Tradiție fluidă și certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1985 Colesnic Iurie, "„Memoria Memoriei”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova 1985 Lari Leonida, "„Asemeni unui rîu solar”", ziarul „Literatura și Arta
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
în Lumină”", revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 Urecheanu Anatol, "„Tradiție fluidă și certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1985 Colesnic Iurie, "„Memoria Memoriei”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova 1985 Lari Leonida, "„Asemeni unui rîu solar”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 iunie. Chișinău, Moldova 1987 Cuciuc Sergiu, "„De la răscrucea căutărilor”", revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
căutărilor”", revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Moment”, „Peisaj”, „Situație”": [reprod.] Andrei Mudrea, „Orizontul”. Nr. 1. Chișinău, Moldova 1989 Nechit Irina, "„E frig fără himere”", revista „Tinerimea Moldovei”, Chișinău, Moldova 1989 Gescu Clima, "„Ocrotirea sentimentelor sacre”", ziarul „Moldova Socialistă”, Chișinău, Moldova 1989 "„Pictură”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Orizontul”. Nr. 8. Chișinău, Moldova 1989 Zbîrciog Vlad, "„Mudrea Andrei”, cartea „Vămi pentru valorile sufletului”". Chișinău, Moldova 1990 Bălteanu Lorina
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Clima, "„Ocrotirea sentimentelor sacre”", ziarul „Moldova Socialistă”, Chișinău, Moldova 1989 "„Pictură”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Orizontul”. Nr. 8. Chișinău, Moldova 1989 Zbîrciog Vlad, "„Mudrea Andrei”, cartea „Vămi pentru valorile sufletului”". Chișinău, Moldova 1990 Bălteanu Lorina, "„Prăsadul lui Andrei Mudrea”", revista „Tinerimea Moldovei”. Chișinău, Moldova 1990 "„Zodie”, „Pătrundere...”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1990 Nedelescu Vasile, "„Trăiesc sub obsesia albului...”", revista „Moldova. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1991 Cotoman Ludmila, "„Laureați ai Saloanelor Moldovei”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr.
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Turtucaia a fost rănit și luat prizonier de bulgari. După război s-a întors la București, iar în 1920-1921 a făcut o lungă călătorie de documentare în Italia. În perioada 1919 - 1947 a participat constant la Salon și la expozițiile Tinerimii Artistice, iar prima expoziție personală a deschis-o în 1927. Doi ani mai târziu a întreprins o călătorie care i-a marcat profund opera. Plecat pentru doar două săptămâni în Egipt, avea să rămână acolo 4 ani, fascinat de lumea
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
mai apar studii și volume de meditații sau de calătorie, iar revista "Rost" din luna mai 2010 îi va dedica două studii despre viața și activitatea ei, semnate de Adina Nanu și Liliana Ursu (www.rostonline.ro). - Societatea femeilor pictore - Tinerimea artistică
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat articole și studii în revistele: Basarabia, Sud-Est cultural, Contrafort, Semn, Columna, Observatorul, Sfatul Țării, Flux, Jurnal de
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
de Arte Decorative din Budapesta (intre 1909-1912), unde a lucrat cu sculptorul György Zala. Între anii 1912-1913 a întreprins călătorii în diverse țări europene, vizitând muzeele de arte plastice. Din 1914 participă la Saloanele Oficiale din București, la expozițiile grupărilor "Tinerimea artistică", "Arta română" etc. Expune la Bienala din Veneția (în anii 1928, 1938, 1956 și 1958) și la multe alte manifestări artistice din străinătate. Între anii 1939 - 1964 a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București
Cornel Medrea () [Corola-website/Science/297688_a_299017]
-
an se căsătorește cu "Anisia Dumitru" născută la 30 aprilie 1911 la Dobridor, Dolj. Între 1931 - 1941 este angajat ca sculptor animalier la Institutul Național Zootehnic. În 1934 este primit ca membru asociat, iar în 1935 ca membru definitiv al „Tinerimii artistice”. În 1945 se stabilește definitiv la Oradea, unde va realiza cea mai mare parte a lucrărilor sale. "„Un bloc de piatră se înalță în fața mea. Silueta lui perpendiculară așteaptă mută să o desfac din indiferența paralelelor, să-i frîng
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
1904 la Paris, expunând apoi la Berlin alături de Claude Monet și Edgar Degas La 3 decembrie 1901, în timp ce se afla la studii în Paris, a pus împreună cu Gheorghe Petrașcu bazele unei grupări artistice a pictorilor români plecați la Paris, numită Tinerimea Artistică. Din asociație făceau parte: Kimon Loghi, Ipolit Strâmbescu, Frederik Storck, Nicolae Vermont. În anul 1905 devine la Paris membru al grupului "Cercle des étudiants roumains", din acest grup select de artisti fac parte: Constantin Brâncuși, George Enescu, Traian Vuia
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
membrii fondatori pe George Enescu, Constantin Brâncuși, Edouard de Max, Gheorghe Mărculescu, Theodor Pallady, medicul Levaditi și avocatul Virgil V. Stănescu. Pictează în anii următori în Franța, Elveția, Turcia, Italia, Grecia, Iugoslavia, Maroc, Alger, Tunisia, Germania etc. A expus la Tinerimea artistică cu regularitate, până în 1924 și la Saloanele Oficiale până în 1946. Ca și ceilalți colegi de generație, este fascinat de peisajele de la Balcic pe care îl pictează cu mare plăcere. În anul 1922 organizează la Balcic cu ajutorul asociației Cercul Intim
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]
-
si Ștefan Petică. Vădește mare talent la desen. Se dovedește foarte bun executant la vioară și la alte instrumente din orchestra școlii, pe care o și dirijează. Se evidențiază la gimnastică. În 1899 obține premiul I pe țară la concursul Tinerimii române pentru "desen artistic de pe natură". Îi apare în Literatorul din 30 martie poezia "Și toate", scrisă cu un an înainte, semnată V. George. În 1900 se înscrie la Școala Militară din Iași, de unde se retrage în al doilea semestru
George Bacovia () [Corola-website/Science/297545_a_298874]
-
partener EUROPAfest Activitățile se desfășoară în săli de concert, cu tradiție istorică și culturală, dar și în spații neconvenționale: , Sala Auditorium - Muzeul Național de Artă, Arcub - Centrul de proiecte culturale al Bucureștiului, Teatrul Excelsior, Teatrul Odeon, Centrul Național de Artă Tinerimea Română -ArCuB, LOFT, Muzeul Țăranului, Sala Thalia Sibiu, Tribute, Hard Rock Café, Ibis Caffe. EUROPAfest promovează educația muzicală, iar anual un număr de aproximativ 70 de voluntari se implică în organizarea activităților din cadrul festivalului. Pentru a susțile rolul educativ al
EUROPAfest () [Corola-website/Science/327496_a_328825]
-
aforisme și al unei cărți de cântece pentru copii. În 1991 a devenit președinte al Asociației de Creație TOCONO și a fondat Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu”, primul liceu particular din Moldova. A debutat cu proze scurte în ziarul „Tinerimea Moldovei”. A publicat articole și eseuri în diverse ziare și reviste. A tradus monografii și manuale de psihologie din limba rusă. Ulterior publică manualele de psihologie: „Cunoaște-te pe tine însuți” (1983), „Vârsta barierelor” (1987); iar mai apoi cărți de
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
Gheorghe Petrașcu, deși apropiindu-se de opera lui Nicolae Grigorescu, ajunge să se deosebească de aceasta prin evoluția artei sale ce are un parcurs sigur spre perfecționism. Întors în București în 1901, artistul participă ca membru fondator la înființarea grupării „Tinerimea artistică”. Gheorghe Petrașcu abordează în lucrările sale o atmosferă sumbră, romantică, în care se folosește mult negru, motiv pentru care ajunge să fie numit „primul mare poet al nocturnului” din pictura românească. Petrașcu, ca și Grigorescu, a abordat peisagistica, însă
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pictori ai epocii, și Jean Al. Steriadi (1880-1956) parcurge același itinerariu pentru a se forma ca pictor desăvârșit. În 1904 la Paris expune, la „"Salonul de Toamnă"” o pânză numită „Chivuțele din Piața Mare”. Întors în țară, intră în rândurile „"tinerimii artistice"” unde expune numeroase tablouri, portrete, compoziții sau peisaje, realizate riguros, unele având chiar efect de clarobscur („Hamali în port”). Având un rafinament și o cultură vizuală demnă de un artist modern, acesta realizează lucrări deosebite cum ar fi: „Crapii
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
de artă medievală s-a datorat exclusiv lui Tzigara-Samurcaș, care prin prelegerile sale de istoria artelor, le-a insuflat studenților dragostea pentru trecutul și vestigiile României. Pictorul Baltazar a expus în mod constant, an de an, în cadrul expozițiilor pe care "Tinerimea artistică" le-a organizat. Ținând cont de evantaiul generos al preocupărilor artistice pe care le-a avut, care se regăsesc de altfel și în mod tipic la majoritatea reprezentanților curentelor care au format Art Nouveau-ul, a întrunit însușirile „artistului orchestră
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de profesor la catedra de istoria artei, locul fiind preluat de Alexandru Tzigara-Samurcaș. În anul 1896 s-a deschis prima "Expoziție a artiștilor independenți", care a făcut opoziție artei oficiale reprezentate de către "Salonul Oficial". În 1901 a luat ființă Societatea "Tinerimea artistică", societate care s-a bucurat de un mare succes chiar dacă nu a avut un program bine articulat. Apcar Baltazar a devenit membru al acestei societăți începând din anul 1903 și a participat la toate manifestările pe care aceasta le-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a avut un program bine articulat. Apcar Baltazar a devenit membru al acestei societăți începând din anul 1903 și a participat la toate manifestările pe care aceasta le-a organizat în timpul vieții sale. În anul 1903 a debutat la expoziția "Tinerimea artistică" cu un "Studiu de cap", iar în critica de artă a debutat sub pseudonimul Ion Grozea la ziarul "Voința Națională". George Demetrescu Mirea a considerat că studenții trebuie mai întâi să facă studii care să-i ducă la deprinderea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a început activitatea publicistică în domeniul istoriei artei în anul 1904, când a publicat în "Voința Națională" mai multe cronici despre expozițiile acelor timpuri. În domeniul picturii el a expus în mod constant an de an în cadrul expozițiilor pe care "Tinerimea artistică" le-a organizat. În anul 1907 a deschis la Ateneul Român o expoziție personală, unde a prezentat 126 de lucrări în diferite genuri. Sculptorul Frederic Storck a comentat critic acest eveniment sub pseudonimul St. Sterescu și a vorbit despre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
au respins niciodată sugestiile care au venit din Occident, dar nici nu s-au depărtat de ideile curentului național. În acest fel arta populară, tematica țărănească și peisajele românești au reprezentat unele dintre principalele lor preocupări. Astfel, artiștii afiliați mișcării "Tinerimea artistică" au executat lucrări care contraveneau tradiționalismului cu toate că aveau o afinitate semănătoristă și au căutat noi forme de expresie și tematici împrumutate de la curentele moderniste sau simboliste. Într-un mod similar literaților, artiștii plastici au căutat să sintetizeze cultul pentru
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
participat. Acest demers este și el unul greoi, deoarece artistul a avut în timpul vieții sale doar o expoziție personală, iar cele colective au fost sporadice. O regularitate în activitatea expozițională, el a avut-o doar în cadrul evenimentelor artistice organizate de către "Tinerimea artistică". Dacă imposibilitatea realizării unei cronologii a operei sale este o certitudine, se poate constata că și analiza evoluției artistice suferă de aceleași cusururi. În susținerea afirmației vin mulțimea de procedee tehnice pe care le-a folosit, diversitatea preocupărilor și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]