18,899 matches
-
a declarat explicit niciodată că la originea ideologică a ciclului său Licht ar sta de fapt Urantia Book, o imitație a Bibliei concepută în cercuri spiritiste din prima treime a secolului 20, în S.U.A. Cartea e datată 1934, a fost tipărită în 1955, la Chicago. Scopul ei era să "corecteze" și să "înlocuiască" Biblia și alte scrieri sfinte printr-una nouă, care se dorește tot creștină, o "ultimă și finală revelație divină". Desigur, pentru a spori misterul, există o anumită ambiguitate
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
se vorbește masiv românește (chiar în acest roman se specifică faptul că este cea de-a patra limbă ca răspîndire în această țară). Poți surprinde pe stradă o conversație în limba română, există două ziare rivale scrise în românește, se tipăresc cărți, se poate vorbi de o viață culturală mai mult sau mai puțin performantă. Poți avea surpriza ca, în timpul unei audiențe, să constați că un înalt funcționar de stat este originar din România, dispus să-ți evoce cu duioșie locurile
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
a neplății chiriei, de arhivă se alesese praful. Cele câteva ediții critice în lucru (unele dintre ele aflate în pragul încheierii) păreau a fi definitiv abandonate, puținii îngrijitori de ediție încă în activitate, în lipsa unei edituri calificate, care să le tipărească textele, erau dezorientați, neînțelegând o dată cu noi cum oficialitățile mai mult, sau mai puțin culturale ale țării putuseră să asiste impasibile la acest efectiv asasinat, în ciuda unor proteste unanime (găzduite, printre altele și de revista la care lucrați dv., Familia, fapt
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
le fac un rechizitoriu îngrijitorilor ediției Sadoveanu, dar mă întreb ce se întâmplă, cum se explică acest blocaj. George Gană, un alt istoric literar de un excepțional profesionalism, a început ediția critică de Opere Lucian Blaga, în 1982, cu poezia, tipărită în două volume; a continuat în volumul 3 cu teatrul (o parte), apărut în 1986, iar volumul 4 (tot teatru) a venit abia în 1991 și volumul 5 (ultimele două piese), în 1993. Volumul 6, deocamdată ultimul apărut, în 1997
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
știe. Probabil că altcineva ar trebui să preia ștafeta, până ar avea de la cine învăța ce să facă. E adevărat că în paralel Editura Minerva și-a completat misiunea, în ceea ce-l privește pe Lovinescu, cu două gesturi excepționale. A tipărit patru volume din �Sburătorul�. Agende literare, prin grija Monicăi Lovinescu și a Gabrielei Omăt, cu adnotările lui Alexandru George, căruia i s-au adăugat ulterior Margareta Feraru și din nou Gabriela Omăt, în intervalul 1993-2000, pentru ca ultimele două volume ale
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
de conștiință, întrucât este circumscrisă obiectivelor ce și le-a propus demersul nostru despre Coresi și tipăriturile sale. Diaconul Coresi (1519?-1581) este originar din Târgoviște și și-a făcut ucenicia la Tipografia lui Dimitrie Liubavici. În 1557 el a tipărit un Triod Penticostar slavonesc. În același an, a fost invitat de autorități, la Brașov, ca maistru tipograf, să tipărească, cu literă chirilică, unele cărți. Tipărirea cărților de către Coresi a constituit un mijloc potrivit de răspândire a acestora. Cea dintâi carte
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
Coresi (1519?-1581) este originar din Târgoviște și și-a făcut ucenicia la Tipografia lui Dimitrie Liubavici. În 1557 el a tipărit un Triod Penticostar slavonesc. În același an, a fost invitat de autorități, la Brașov, ca maistru tipograf, să tipărească, cu literă chirilică, unele cărți. Tipărirea cărților de către Coresi a constituit un mijloc potrivit de răspândire a acestora. Cea dintâi carte tipărită de el, la Brașov, împreună cu logofătul Oprea, al cărui ucenic fusese, este Micul Octoih, la 1557. Din 1559
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
un Triod Penticostar slavonesc. În același an, a fost invitat de autorități, la Brașov, ca maistru tipograf, să tipărească, cu literă chirilică, unele cărți. Tipărirea cărților de către Coresi a constituit un mijloc potrivit de răspândire a acestora. Cea dintâi carte tipărită de el, la Brașov, împreună cu logofătul Oprea, al cărui ucenic fusese, este Micul Octoih, la 1557. Din 1559, el se va stabili pentru mai multă vreme la Brașov și va tipări mai multe cărți românești, slavone și slavo-române. Cercetările întreprinse
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
mijloc potrivit de răspândire a acestora. Cea dintâi carte tipărită de el, la Brașov, împreună cu logofătul Oprea, al cărui ucenic fusese, este Micul Octoih, la 1557. Din 1559, el se va stabili pentru mai multă vreme la Brașov și va tipări mai multe cărți românești, slavone și slavo-române. Cercetările întreprinse, cu câtva timp în urmă, la Muzeul primei școli românești din Șcheii Brașovului, ne-au dat posibilitatea să aflăm - prin amabilitatea domnului director al acestei instituții - unele dovezi interesante în legătură cu activitatea
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
acest manuscris trece în posesia Mănăstirii Ostrov (Călimănești), de unde este adus în Șcheii Brașovului, cu siguranță înainte de 1562, de către (probabil!) popa Toma, fostul copil de casă al banului Craiovei, cunoscut colaborator al lui Coresi. În 1574 și 1575, Coresi a tipărit singur, din porunca lui Alexandru Vodă al Țării Românești (1568-1577) și a mitropolitului Eftimie, Octoihul Mare în două volume, fără să se menționeze locul tipăririi. Se presupune că acest Octoih ar fi o reproducere a celui tipărit de Macarie, la
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
Mare în două volume, fără să se menționeze locul tipăririi. Se presupune că acest Octoih ar fi o reproducere a celui tipărit de Macarie, la Târgoviște, în 1510. De asemenea, că ar avea legături și cu Octoihul lui Bojidar Vukovici, tipărit la Veneția, în 1537. Dar, cercetând cu minuțiozitate Octoihul din 1530, scris de Nicola din Păuliș și Octoihul Mare, tipărit de Coresi în 1574 și 1575, se constată o mare asemănare între cele două documente, reieșită, în primul rând, din
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
celui tipărit de Macarie, la Târgoviște, în 1510. De asemenea, că ar avea legături și cu Octoihul lui Bojidar Vukovici, tipărit la Veneția, în 1537. Dar, cercetând cu minuțiozitate Octoihul din 1530, scris de Nicola din Păuliș și Octoihul Mare, tipărit de Coresi în 1574 și 1575, se constată o mare asemănare între cele două documente, reieșită, în primul rând, din identitatea conținutului lor. Apoi, manuscrisul a fost corectat ulterior de un copist din redacție, iar corectura e preluată și de
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
de grafie, ornamentare și folosire a literelor roșii sunt la fel, atât în manuscris, cât și în exemplarul tipărit. Toate aceste considerente au dus la concluzia firească ce stabilește că Octoihul Mare al lui Coresi, nu numai că a fost tipărit la Brașov (având și hârtie cu filigran brașovean - coroana), dar că a avut, cu certitudine, drept izvor pentru tipărire, Octoihul de la Păuliș, din 1530. În lumina acestor repere ale valorificării moștenirii noastre culturale, cercetarea istoriei tipăriturilor coresiene, pune în evidență
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au reușit să tipărească până acum trei volume, care acoperă împreună anii 1951-1954: primul, în 2000, restituie integral cele patru numere apărute în 1951; al doilea, din 2002, reia numerele 5 și 6 apărute în l952; iar cel de-al treilea, din 2003, reproduce
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
seama ce-am simțit. Imaginați-vă ce-ați simți dumneavoastră dacă ați fi lăsat să atingeți un oscior de fildeș, ornat cu rubine și safire, al piciorului sfintei Faustina. Sau o pagină din ediția princeps a incunabilului La danse macabre tipărit la Paris, la Guy Marchant, în o mie patru sute optzeci și șase. Ori să fiți invitat la ceai de Papa ca să vă răsplătească, astfel, pentru meritele dumneavoastră în păstorirea bisericii din estul Tirolului. Sunt reprezentări care v-ar putea da
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
un număr mare de pagini criticii literare, cronicilor de teatru, film și plastică, meselor rotunde ori semnalării cărților străine. Poezia, proza, teatrul n-au lipsit, în măsura în care o publicație în formatul Gazetei literare (ca și, pe urmă, al României literare) putea tipări și literatură propriu-zisă. A existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile (sau convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
al prestigioasei Accademia di România de la Romă. Urmează cursuri la Facultatea de Litere și Filozofie, În specialitățile limba și literatura italiană (printre profesori, Giulio Bertoni), spaniolă veche și modernă și franceză. În Italia, prima apariție În volum a lui Eminescu tipărit de Editură Sansoni din Florența, În anul 1927 se datorează lui Ramiro Ortiz (1879 1947), fost profesor de limbă și literatura italiană la Universitatea din București, Facultatea de Litere și Filozofie, si critic literar, cu numeroase studii de italienistica și
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
și Muzeul Kogălniceanu, și Muzeul Unirii. Instituție aflată sub directa oblăduire a Ministerului Culturii. În anul 1997, se realiza proiectul general de restaurare. Dar un proiect nefinanțat rămâne un simplu dosar. Care a costat totuși destui bani. Într-un pliant, tipărit în urmă cu șase ani, intitulat „Salvați Palatul Culturii”, se afirmă limpede: edificiul se află într-o stare accentuată de deteriorare și la un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter nu va rezista. Să mai pomenm și de alte
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
cu stăruitoare relevanță editorială din Europa (Germania, Franța, Spania, Italia), ca și din USA, unde scriitorul găsește În partenerul instituției de a-i face cartea tipărită și importantă pe adevăratul comiliton gândit și găsit. Demersul relevant În a i se tipări cartea Începe de la editor. El Întâmpină venirea și apariția cărții după ce constată valoarea sau nonvaloarea acesteia. Ba, la edituri devenite celebre, tocmai prin randamentul producției ofertat, se și cumpără manuscrise, prin negocieri (convenabile) cu autorul. Atunci când evenimentele politice, de cultură
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
obârșii și dincolo de ele se pierduse În negura vremurilor până la strămoșii strămoșilor. Numai Într-un asemenea context motivat deducem reticența sculptorului de a-și publica mărturiile aforistice. Și totuși... În 1980, la Editura „Scrisul Românesc”, din Craiova, Constantin Zărnescu a tipărit cartea Aforismele și textele lui Brâncuși, 250 de pagini, cu o prefață de Marin Sorescu. Criticul din Cluj-Napoca preciza că reunirea aforismelor brâncușiene este o operație editorială (deși selectivă) În premieră, cartea incluzând 13 aforisme, publicate de sculptorița Irina Codreanu
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
joacă magistral, alături de Maestrul Dan Puric. Este un spectacol de zile mari, la care cu greu se pot găsi bilete. Dacă ajungeți În România, faceți tot ce vă stă În putință să Îl vedeți. Nu veți regreta, o să vă rămână tipărit În memorie pe viață. În Încheiere, revin la Întrebarea mea inițială: Ce caută un canadian În România? Răspunsul ar fi cultură, dacă este avid după așa ceva. V-am convins? Referitor la Întrebarea a doua - Încă nu mă pot pronunța. Se
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Minerva Chira Pentru cei ce nu știu și vor să afle, opera poetică tipărită între 1992-2007 a doamnei Minerva Chira, locuitoare în Negreni-Cluj, numără următoarele volume: Manual de tîrîre, cu o prefață de Ana Blandiana, Fosforescența putregaiului, Poemele absenței, Dir Reise auf dem Todesstreifen, apărut la Berlin, Leandrii Greciei, Cântecul lumînării, RamaDaNu, Jar și
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
G. Pienescu Acum vreo doi ani și mai bine, după ce am parcurs atent, cu ochi de cărțar, vreme de câteva luni, mai multe ediții academice, neacademice și școlare din literatura română clasică, tipărite după 1990, am inițiat, cu bunăvoința României literare, o rubrică de critică textologică, deci filologică. Intenția inițială, mărturisită în primul articol, a fost și a rămas neclintită: combaterea gravelor manifestări de incompetență profesională, evidente mai cu seamă în colecțiile "populare
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
și asprime), aparatnicii regimului fiind sensibili la rezonanțele folclorice ale „noii” muzici culte, în măsură să reflecte realismul socialist. Prima audiție absolută va avea loc mult mai târziu, abia în anul 1971, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din Los Angeles. Opusul, tipărit la Editura Schott din Mainz (în 1996, în format de buzunar, și în 2002, în format mare), a fost înregistrat pe CD-ul The Ligeti Project II (în premieră mondială), în editarea Casei de Discuri „Teldec”, în interpretarea orchestrei Berliner
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
stins din viață la Viena în 2006. Din câte cunoaștem, niciun exeget nu a identificat balada belințeană Miorița ca izvor al duoului Baladă și Joc (implicit al variantei pentru orchestră de școală) și al părții I din Concert Românesc, partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]