1,430 matches
-
Contrastul dintre esență și aparență aduce în prim-plan un personaj pus pe glume, hâtru, maestru al disimulării, care știe să-și dezarmeze opozanții prin jocul său nuanțat, precum și pentru modul cum pregătește răzbunarea, când nimeni nu se așteaptă. Personajul tipologic este Păcală, eroul popular îndrăgit, care, prin felul cum sancționează răul, ilustrează istețimea ca trăsătură spirituală proprie românilor. Păcală a devenit simbolul eroului inteligent și iscusit, care prin mijloace ingenioase demască și combate unele aspecte negative din societate. De multe
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
expunerea NARATORULUI, tipurile de tratament favorizate (DRAMA sau PANORAMA) și TIPURILE DE DISCURS adoptate. Mai general, se consideră că el izvorăște din relațiile dintre narator și NARARE, narator și NARATAR, narator și NARAT (Lanser). S-au propus mai multe descrieri tipologice ale narațiunii pornind de la punctul de vedere (într-un sens mai larg, și nu mai restrîns). Astfel, Brooks și Warren (care folosesc termenul de CENTRU AL NARAȚIEI) oferă o clasificare cvadripartită bazată pe două distincții: între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
coordonatele situației de comunicare didactică, metoda se constituie astfel într-o componentă esențială a acesteia, conferind actului didactic în sine stabilitatea, concretețea pe care raportul (raportarea) realitate univers al cunoașterii le implică pentru subiecții educației. 6.2. Metodele didactice abordare tipologică Sistemul metodelor didactice este abordat tipologic în literatura de specialitate prin prisma raportării la diferite criterii, plasate în sfera diacroniei, respectiv a sincroniei acestor componente ale demersului instructiv-educativ sau construite, pe de o parte, din perspectiva funcțiilor (vezi supra) pe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se constituie astfel într-o componentă esențială a acesteia, conferind actului didactic în sine stabilitatea, concretețea pe care raportul (raportarea) realitate univers al cunoașterii le implică pentru subiecții educației. 6.2. Metodele didactice abordare tipologică Sistemul metodelor didactice este abordat tipologic în literatura de specialitate prin prisma raportării la diferite criterii, plasate în sfera diacroniei, respectiv a sincroniei acestor componente ale demersului instructiv-educativ sau construite, pe de o parte, din perspectiva funcțiilor (vezi supra) pe care metodele didactice le îndeplinesc în cadrul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conținuturi nivel preșcolar (posibile direcții de abordare) / 77 Capitolul 6. Metode și procedee valorificabile în activitățile de educare a limbajului în ciclul preșcolar / 81 6.1. Perspectivă teoretică asupra metodelor și procedeelor distincții conceptuale / 81 6.2. Metodele didactice abordare tipologică / 84 6.3. Sistemul metodelor și procedeelor valorificabile în activitățile de educare a limbajului preșcolarilor / 87 6.3.1. Activitatea/lucrul cu cartea / 87 6.3.2. Algoritmizarea / 90 6.3.3. Brainstorming-ul / 92 6.3.4. Conversația / 94
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
naturaliste), fie cu Necondiționatul, Absolutul (reconstrucții absolutiste). 304 Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, p. 13. 305 "Trebuia să fie mai multe (începuturi ale filosofiei n.n.), exact trei, pentru că tipologic vorbind, trei erau posibilitățile de reconstrucție 'experimentală' a lumii." (Cele trei începuturi sunt: cel milesian, cel eleat și cel atenian.) Gheorghe Vlăduțescu, Deschideri către o posibilă ontologie, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1987, p. 30. 306 Georges Gusdorf, Mit și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o cunoaștere temeinică mai cu seamă a literaturii vechi și premoderne, către care autorul se întoarce adesea, ca de exemplu, în volumul Scriitori și curente (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor). După ce parcursese literatura română de până la 1840 sub raport istoric și tipologic, A. avansează în timp, lărgindu-și câmpul de cercetare cu Introducere în opera lui Grigore Alexandrescu (1973) și mai ales cu monografia Ion Heliade-Rădulescu. O biografie a omului și a operei (1986; Premiul Academiei Române). De la început se remarcă bogăția informației
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
se poate concepe ca o „listă” de rețete din care cel interesat să fie îndrumat ce să aleagă în fiecare caz în parte. Managementul ca disciplină oferă un set de posibile mijloace de acțiune, practici exemplare cu valoare de soluții tipologice, reguli care ne pot ajuta să evităm repetarea unor greșeli sau erori, sau să pregătim accesul spre o decizie bună. Dar nimeni niciodată nu ne va oferi mijlocul gata elaborat pentru a fi aplicat în recunoașterea unor probleme, interpretarea lor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care se dă sens vieții, oferind, astfel, o critică socială și un mecanism care dezvăluie contradicțiile implicite din societate (M. Winkelman, Ph. Peek, 2004, p. 8). Formele de exercitare a divinației sunt deosebit de variate. De aici derivă și complexitatea modelelor tipologice. Astfel, după Annemarie Malefijt (1968, pp. 216-225) există trei mari categorii de divinație: divinația fără experiment uman, divinația care implică experiențe umane și divinația prin vise sau transă. În prima categorie intră: auguratul (citirea unor omen), geomanția (interpretarea urmelor din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
T. Pamfile cu a sa (neterminată) colecție Mitologie română, M. Beza (Paganism În Romanian Folklore, 1928), A. Cosma (Cosmogonia poporului român, 1942) și M. Olinescu (Mitologie românească, 1944). În a doua categorie s-ar Înscrie două scurte sinteze cu vocație tipologică (C. Eretescu, Ființe mitologice În legendele românești, 1976; V. Kernbach, „Mitologie românească”, În Dicționar de mitologie generală, 1989) și alte două lucrări mai ample, una desenând o hartă exhaustivă (R. Vulcănescu, Mitologie română, 1985) și alta inaugurând un traseu din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu caracter teoretic și aplicativ, la care se adaugă numeroase contribuții publicistice, reprezintă un aport incontestabil la revigorarea mișcării comparatiste în România. Cel dintâi, Conceptul de literatură universală și comparată (1967), oricât ar părea de neomogen din punct de vedere tipologic și tematic, este unitar în concepție. Studiile teoretice referă lămuritor asupra conceptului în lumina ultimelor cercetări, asupra criteriilor generale ale universalității, virtuale și reale, și a categoriilor lor active - difuziunea, influențele și paralelismele. Cercetarea informează asupra principalelor direcții de investigare
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Bucescu, Viorel Bârleanu, Un tip de doină specific Moldovei de Nord. Contribuții la cunoașterea cântecului popular românesc, ALIL, t. XXIV, 1973; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 344-346; Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic, I-IV, București, 1985-1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel - monografie folclorică zonală, MCF, 1990, partea II; Gheorghe O. Oprea, Doina - concept și stil muzical, MCF, 1995; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 544-547
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
suporte brutalitățile și sadismele altora, preponderent masculine. Vietățile și femeile devin astfel victime predilecte, pe un fundal al mizeriei materiale și morale, desenat aproape naturalist. Prozatoarea are un auz fin, vorbele „eroilor” relevându-le pregnant condiția socială și intelectuală, esența tipologică. Poveștile Monei (1999) e o construcție mai ambițioasă și, evident, mai matură, ilustrând talentul epic și disponibilitățile autoarei. Trei secvențe, trei „povești” au în centru câte o Monă cu ochi albaștri: una la vârsta și experiențele dulci-amare ale maturizării erotice
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
catalitică a culturii germane și reprezintă concomitent descrierea unei mișcări de grup, descrierea operelor semnate de autorii care au alcătuit-o, o istorie a speciilor literare ilustrate cu predilecție de acel grup - balada și drama - și un studiu comparativ și tipologic asupra a două culturi, română și germană. Lucrarea conține caracterizări fundamentale ale operei lui Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, I. D. Sîrbu, Ion Negoițescu ș.a. Publicată ca și postum, referindu-se la o grupare literară care dăduse tonul în cultura română
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
încercând să deduceți caracteristicile procesului de bază. Verificați apoi dintr-o sursă credibilă de altă natură dacă deducția realizată a fost satisfăcătoare. 3. Utilizați ca subiect de benchmarking o universitate cunoscută. Schițați planul de analiză pentru toate cele patru categorii tipologice descrise. Care ar fi indicatorii relevanți pentru comparațiile realizate? Argumentați o listă scurtă de trei indicatori pentru fiecare tip de benchmarking. 4. Realizați aceeași abordare pentru o altă organizație publică despre care aveți cunoștință că funcționează; spre exemplu: - spital; - primărie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de batjocură, se deslușește și o undă de simpatie, ipochimenii (care moștenesc, tipologic, date ale personajelor din comedia clasică - demagogul, încornoratul credul, servitorul slugarnic și duplicitar, confidentul ș.a.) fiind, în definitiv, o expresie a unei dispoziții jubilante. Inapți de devenire sufletească, eroii lui comici par să fi încremenit într-o mărginire definitivă. Modul
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
științelor contemporane, avansând unghiuri de vedere insolite, eliberate de sub rutina unor opinii, poate prea degrabă clasicizate” (Ion Șeuleanu). D. Caracostea, în propunerea de tipologizare a folclorului românesc, acordase mare atenție raporturilor de rudenie, pe care își fundamentase de altfel schița tipologică, iar școala de cecetare sociologică de la București, condusă de D. Gusti, înscrisese între preocupările ei chestiunea raporturilor de rudenie. Aceste două repere precedă studiul lui C., Relațiile de rudenie în societățile tradiționale. Reflexe în folclorul românesc (1987; Premiul „S. Fl
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
de o perspectivă cuprinzătoare, C. face observații de finețe și aprecieri pe care, în cazul contemporanilor, timpul le-a validat. Preocupat de poezie și din perspectiva criticii literare, C. a încercat să înțeleagă creația confraților sub aspect analitic, dar și tipologic. În volumul Complicitatea fertilă, publicat la Paris în 1992 și tradus în 1994 în limba română, el a studiat aproape un sfert de secol de poezie românească (1950-1973) într-o suită de 32 de medalioane, consacrate unor identități poetice marcante
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
literară. În 1992 a publicat volumul teoretic Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Narrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, devenit în scurt timp un titlu de referință în domeniu. Anatomia balenei albe este o contribuție, impecabil articulată metodologic, la explorarea tipologică a romanului american, aflat în curs de a-și impune canoanele proprii, în contrast cu cele europene consacrate. Conform lui C.-P., într-o atare întreprindere poetica ar beneficia de o perspectivă privilegiată asupra structurii multiplu etajate a romanului: planul tematic, arhitectura
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
Marino); cealaltă opinie (Edgar Papu) atribuie caracter baroc unor momente de civilizație și unor fapte de creație artistică realizate în tot cursul istoriei noastre, începând de la daci. Construcțiile geto-dace (din care s-au păstrat, desigur, doar fragmente) s-ar încadra tipologic în stilul baroc etern și universal (Eugenio d’Ors vorbește de „eonul baroc”), prezentând asemănări cu Machu Picchu, enigmatica așezare incașă din Peru. Eclipsat timp de peste un mileniu, după cucerirea romană, b. reapare în spațiul românesc, avant la lettre, în
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
important capitol al cărții. În cercetările ulterioare, din perioada exilului, o serie de studii, precum Tradiția istorică și originea românilor (publicat în franceză, italiană și germană) sau Sfințenia românească (redactat în limba română), vor completa în chip definitoriu schița sa tipologică privind specificitatea românească în raport cu celelalte popoare europene, mai ales cu cele de origine latină. Despre literatura comparată și principiile ei, C. a alcătuit și un riguros și succint manual, intitulat ca atare. El se evidențiază prin limpezimea metodologică, dar atestă
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
apare mai puțin ca o reacție "rațională" față de schimbările tehnologice și de emergența noilor amenințări, decât un artefact cultural al sfârșitului Războiului Rece și al evoluției unei noi amenințări, pentru securitatea Vestului, construită discursiv. Folosind criteriile și subscrierile de analiză tipologică, pot fi individualizate variate tipuri de sisteme militare globale și multiple, precum și sisteme militare unitare. Tipuri de sisteme militare: CRITERII SUBSCRIERI TIPURI DE SISTEME 1. Forțe și mijloace Arme nucleare Arme convenționale la nivel super Arme convenționale la nivel super
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a cărui incantație are menirea de a trezi gazda sau chiar pe Dumnezeu și, odată cu el, întreaga natură : „Scoală, Doamne, nu dormi !”. În această formulă imperativă pare să supraviețuiască relictual unul dintre arhaicele rosturi rituale ale colindei. În utilul Index tipologic și bibliografic al colindelor românești realizat de Monica Brătulescu (42, pp. 165-168) sunt decelate tipurile de colinde care tratează exclusiv acest subiect : colindătorii „trezesc” din somn pe oameni, pe Isus, pe Crăciun, pe sfinți, pe Dumnezeu. Dar chiar multe tipuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fată (în postura clasică a lui Samson sau Heracles) răpunând un leu, nu cu ajutorul armelor, ci prin „forța dragostei” (84, p. 91). în aceste cazuri, eroina își asumă toate prerogativele, eroul dispărând complet din economia emblemei (tipul 5 din cadrul schemei tipologice propuse). În legenda răpunerii inorogului, situația nu este radical diferită. Chiar dacă eroul (vânătorul) nu a dispărut complet, el rămâne un personaj secundar și anonim. Singurul lui merit/rol este acela de a prinde fiara, supusă („legată”) deja de fecioară. Ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative care imploră, ademenesc sau „îmbunează” fenomenele meteorologice. O altă categorie importantă este aceea a recitativelor de tip imperativ. Din punct de vedere tipologic, ele pot fi încadrate în rândul descântecelor de tip „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”, conform primei încercări de clasificare a descântecelor românești făcute de Artur Gorovei (15, p. 107). Iată sintetic un astfel de recitativ care, sub diferite forme
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]