870 matches
-
ce te mustră cugetul. Așa am trăit-o și așa am văzut că rodește bine. Pentru că eu făcându-mi spovedania ca frate (de mănăstire) întru început, având și experiența scrierii de mai înainte, m-am trezit odată după ce mi-am tocmit spovedania: „Măi, părintele o să-mi rupă spovedania asta, n-ar fi bine s-o copiez, s-o am și eu, s-o trag la xerox, că așa o spovedanie extraordinară cum am făcut-o eu poate folosi și la alții
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
vorba. E suficientă aluzia că tocmai țiganca desculță vinde florile atît de sugestiv numite, dar mai ales faptul că vremurile împing tăvălugul terminologic al economiei de piață peste realități mult mai trainice și e păcat că nimeni nu se mai tocmește asupra prețului. Globalizarea uniformizează nepermis. Trist și un pic vesel. rumoare surdă - amiaza respiră în tremur de frunze Corneliu T. Atanasiu Armonia primăverii definitv instalate. Nicio stridență, rumoarea aduce la un numitor comun toate zgomotele, le împletește într-un freamăt
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
și nici măcar nu se mirau și nu se arătau îngrijorați de frămîntările văgăunenilor cu privire la soarta salamului de Sibiu și a cașului din Suceava cea plină de istorie medievală, cu domnitori și prințese, luptători duri pentru cruce și negustori ce se tocmeau, cu un calm exasperant, începînd de la gerul Bobotezei și pînă la apariția primilor ghiocei mai albi și mai puri ca zăpada, pentru a cîștiga o amărîtă de carboavă, pe care o încercau în dinți, după gust, și nu după strălucirea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
de mână cu mama emoționată, ba la vârsta minunilor în care tot ea se află țonțoroi - în centrul poveștii, așteptând gata topită prințul frumos, ascuns în pielea Broscoiului . Oamenii locului au o mândrie aparte și vor ca Iisus al lor, tocmit la un meșter fierar din localitate sau de peste deal, să fie, nici mai mult, nici mai puțin decât : bărbat fain ca mine și ... ca dumneata . Așa se ruga tata de tinchigiu, un evreu sadea, care tăcea și-l croia pe
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Nu de la puiul aromind Se lasă dus, cuprins de vraja, Ci la împăturita glaja Privește el cu jind. - Ținutul Secuiesc primești? - O, Vodă, chiț de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela, Sau Hunor, tinerul acela Cu care tu tocmești. Secuiul ia, cu ochi hapsâni, Decretul și îl strânge-n mâini. De-acum, de-acum ei sunt bogați, Vor fi stăpâni peste Carpați, Nu slugă la români! Va fi ținutul lor de vis, Au pentru asta și zapis, Un El
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
Cine să-mi poată da Răspunsuri la-ntrebări fără răspuns : Cât să te am, cât să mă ai? Cât mi-e de-ajuns? De m-ar chema la judecată, Destinul, soarta, Dumnezeu...vreodată, Așa cum tu mă știi, eu m-aș tocmi Ca...într-o clipă să încapă-o zi. Dar, cred, că tot puțin ar fi.. Și-atunci, eu aș propune, ca în schimbul meu (Deși-ți iubesc prezența ca pe Dumnezeu ) Să-ți zburde sufletul un pic mai mult ca mine
SCRISOARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356115_a_357444]
-
trântită amară și slută? cui pasă că zgârii cu unghia-n cer când vise se nasc și pier în mister, ca ... cel cer al meu străin e acum, ca vraja s-a rupt și-i moartă în drum? placid mă tocmesc cu vântul răscruce de ce nu mi-ai spus că otrava e dulce? SĂ-MI FIE SLOVA ULTIM SUSPIN ! e vina mea ca brațul l-am deschis c-am pus un zâmbet acolo în abis e vina mea ca flori iubesc
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
aud, Parcă astăzi timpul îi surd, Mă izbesc de gânduri sumbre, în apusuri însângerate, Înecând dorurile mele. Inimă cu gând hoinar, Mult mai suferi cât trăiești, Și mereu tu pribegești. În zadar te tot mâhnești, Căci destinul nu ți-l tocmești, Zilele și anii, nu poți să- i hotărăști. Taci inimă, taci! Azi tu ești dulce lumină, Fericit pentru o zi prea divină, Nu lăsa durerea să-ți strivească pacea, care e senină. ----------------------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
mii de petale omul s-a simțit ca în rai. Se trezea dimineața în zori și își făcea de lucru numai printre flori. Într-o zi, sosi la poarta lui un cumpărător care voia toată recolta de flori. S-au tocmit și urma ca a două zi, dis-de-dimineață, să vină să le ia. Costache s-a reîntors printre flori, a început să vorbească cu ele... "Vă știu de mici, când nici nu scoseserăți capul afară... Cum să vă tai?" Le privea
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din daci noi fost-am plămădiți, De veacuri mult prea asupriți - Dar vitejește am luptat, Și glia ne-am eliberat. Dar vremuri grele au venit, Iar trădătorii s-au tocmit Să vândă trupul țării sfânt - Se-torc străbunii în mormânt! Se-ntorc, căci moștenirea lor, Ne-au dat, și-un mândru tricolor Iar noi răbdăm, ca niște fameni Să guverneze peste oameni, Să vândă țara la străini, Pentru o brumă
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
însă nu-i lăsă timp să mai întrebe ceva. -Tâlharul este de negăsit! -Ce vă face să spuneți asta? -S-ar părea că nu mai e în Ierusalim mărite procurator! -Dar de unde știți asta? -E foarte simplu. Arhiereul Caiafa ne-a tocmit să-l aducem viu sau mort, mărite procurator, preferabil viu totuși. -Și arhiereul Caiafa știe că ați venit aici? -Bineînțeles că nu, spuseră cei doi într-un glas privindu-se între ei. În discuția avută cu el n-a fost
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
dar acest Baraba e cel care i-a făcut praf caravana în urmă cu mulți ani lăsându-l aproape ruinat. Mai știm că și-a revenit cu greu din această lovitură. -Dar voi de unde știți asta? -Pe vremuri am fost tocmiți de senatorul Curtius Lepidus Pesonius Aemilianus să-i aducem fata înapoi din Gaza unde Hasim din Rekem o luase cu el. -O răpise? se miră procuratorul. -Ei aș! exclamă Maydan. Ba bine că nu! A plecat cu el de bună
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
că nu e voie de tăiat lemne din pădure dacă n-au bonuri de tăiere aprobate de la Ocolul Silvic. Dar ei tot mai încearcă, poate le-o merge, poate pădurarul nu-i vede, sau, chiar dacă-i vede, speră să se tocmească cu el. Așa că, plin de griji, pădurarul părăsi căsuța lui cea caldă și frumoasă de la marginea satului, situată într-o poiană largă, și plecă în control prin păduri, să-i prindă pe acei care au ieșit la furat lemne. Pentru
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
se prăvăli pe banchetă. Scrâșnetul ouălor făcut scrob nu se auzi. Nici icnetul de durere al domnului T dar nici umbra rău prevestitoare din frumoșii ochi albaștri ai doamnei R. Se auzea doar sporovăiala Ciumei Negre despre cum s-a tocmit ea cu hoții de țărani ca să ia ceapă la jumătate de preț. Peste alt sfert de oră care i se păru un mileniu, domnul T deschise, la fel de galant, portiera doamnei R care se ridică cu buzele făcute ață și se
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PRECIS... Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului într-un capăt de lume precis colorez niște aripi de fluturi m-ai tocmit și atunci mi-ai promis că-ți voi fi ostatică- alături. și-am luat de la capăt un fir deșirata dreptate -mi v-oi face am pupile, mă uit și mă mir mi-ai înfipt numai vârfuri de ace. cu inima
PRECIS... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353315_a_354644]
-
demență, Într-un ceas de rătăcire, Într-o zi de somnolență, Într-o lună de-amăgire, Într-un an de neglijență, Într-un veac de despărțire... Câtă țară și prigoană De la iudele perfide Ce-i înfig pumnalu-n rană Și-s tocmite a ucide Pruncul maicii din icoană, Țara-n hălci a o divide Într-o clipă de sfidare, Într-un ceas de viclenie, Într-o zi de dezbinare, Într-un lună de-agonie, Într-un an de resemnare, Într-un veac
IUDE DE ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353335_a_354664]
-
în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului FOTBAL • Ca să nu avem probleme, vom discuta numai cu cine ne aprobă... • Minciună credibilă se bazează pe un sâmbure de adevăr. • Prostia se plătește, dar uneori te mai poți tocmi. • Nu vreau să dau lecții la nimeni, mai ales gratuite! • Moartea naturală e atunci când mori singur, fără tratamentul unui medic (Mark Twain). • Un discurs echivoc conține inevitabil informații false. • Exista o extremă stângă și o extremă dreaptă... Am spus eu
FOTBAL & ADEVĂRATA VALOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352881_a_354210]
-
Blaga preciza că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil maramureșean, la intrarea în frumoasa sa Biserică. Pentru această ispravă, părintele Romică l-a tocmit pe meșterul Teodor Bârsan din Bârsana, de lângă Sighetul Marmației, preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Veche, străjuit de lampioane. Doar o crâșmă nu s-a-nchis și e plină de cheflii, Care sunt clienți fideli, beți și plini de datorii. Și-un bordel mai e deschis, până înspre dimineață, Este plin de amatori de amor, tocmit la piață. Luna-și plimbă strălucirea în înaltul boltelor, Somnul pune stăpânirea și pe iarba holdelor, Doar zefirul mai veghează, unduindu-le ușor, Boarea lui desăvârșește pâlpâitul stelelor. Este vremea ca ”poetul” să se ducă la culcare, Și să retrăiască
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după toamnă, spre iernat. Se tocmesc ciobani cu plată în natură și în bani. Rânduială-n timp purtată, spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face număratul oilor. Și în registru se trece, pentru evidența lor. Oile sunt dezbrăcate de haina crescutâ-n iarnă că, astfel
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
nu murim de tot în astă lume, Păstrăm prin voi în sat un strop de viață, Lăsându-vă zălog aici un nume Și-un sipet în odaia cea din față. Noi nu plecăm la cer când bate vântul, Ci ne tocmim aici cu noimă dusul, De când e lumea noastră și pământul Amiaza ne-a hrănit mereu apusul. Noi nu plecăm de-aici cu tot cu vlagă, Lăsăm și-o adiere de suflare În tot ce-am strâns cu sârg într-o desagă, Drept
MOŞTENITORILOR... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353137_a_354466]
-
de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede dă la distanță. Ștefan plăti fără să mai comenteze prețul cerut, cu toate că văzuse un preț mult mai mic pentru firul de trandafir. Îl dublase țigăncușa. Nu se mai tocmi că era tânără și frumușică foc. Nu avea mai mult de cincisprezece - șaisprezece ani. - Auzi conașule? Ai să tă’nsori cu fata, să știi! Îi mai strigă țigăncușa din ușa florăriei. - ”Nu-i în toate mințile”, gândi bărbatul. Când reveni
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
atunci când era cătrănit și apăsat de necazuri. Apreciat pentru hărnicia și omenia lui, nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii să li se adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă aceștia cu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
celor trei celebre monumente: Coloana infinitului, Poartă sărutului, Masa Tăcerii, Aflu mai departe că artistul stătea în timpul săptămânii la Târgu Jiu unde supraveghea personal lucrările, iar la sfârșitul săptămânii, sâmbătă sau duminică venea acasă la sora lui Frusina, unde a tocmit lăutari pentru un an, care aveau obligația să vină cu regularitate duminică, după slujba să cânte pentru tot satul care participă la hora. Tatăl fetiței de atunci, povestitoarea de acum era prieten cu tatăl lui Brâncuși de la care păstra un
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru, un zâmbet blând și adânc melancolic ... ” Trupa ambulantă era a actorului Mihai Pascally, din care făcuse parte și Caragiale ca al doilea sufler și copist de roluri. Iorgu Caragiale l-a tocmit ca sufler pe Eminescu și de atunci nu s-au mai despărțit. Eminescu a redactat petiția prin care trupa solicita Ministrului sala Teatrului cel Mare pentru a da spectacole, „ spre a se putea hrăni onorabil”, prin mijlocirea artei dramatice. Nemulțumiți
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]