433 matches
-
teritoriul respectiv. Ambele categorii de semne sunt marcate lingvistic, deci trebuie descifrate lingvistic. Cu trecerea timpului, urmele toponimice ale faptelor istorice se depun în straturi din ce în ce mai „afundate“ lingvistic, care pot fi descoperite numai prin folosirea metodelor și procedeelor corespunzătoare. Stratificarea toponimică poate releva originea numelor de locuri, vechimea fiecărui loc și eșalonarea în timp a nașterii lo curilor dintr un teritoriu, etiologia istorico-geografică a denomi nației topice, legăturile acesteia cu frămîntările istoriei, structurarea și restructurarea periodică a ansamblului de nume de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a plecării lor din teritoriile romînești; unele perioade în care au funcționat în limbă anumite fenomene fonetice sau gramaticale), de cele mai multe ori cele două tipuri de criterii putînd fi aplicate împreună, așa cum se va constata în cuprinsul reconstituirii unor „biografii toponimice“ romînești. Este necesar să se țină seama că vechimea unui nume de loc este corelată de multe ori cu originea sa (traco-dacică, romînească, slavă, maghiară etc.), stabilită pe baza etimologiei, dar că nu derivă automat și precis din aceasta. Originea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cioburi, grîu carbonizat etc., rămase printre ruinele cetăților și satelor distruse de populațiile migratoare), Orăștie (care pare a fi format, în ultimă instanță, de la apelativul oraș, în perioada în care pe valea respectivă exista o așezare de acest fel). Stratul toponimic imediat următor, în ordine cronologică, este cel romînesc, și anume tranșa lui cea mai veche, pentru care, așa cum se întîmplă în toate regiunile țării, nu există atestări sau există foarte puține, și acelea destul de tîrzii (cam după secolele XII-XIII). Explicația
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o zonă străjuită de hidronime străvechi, autohtone: Mureș, Olt, Dunărița (diminutiv al numelui autohton, cel puțin în ceea ce privește formantul secund -re, al fluviului Dunărea). Astfel de investigații sunt încă rare, din cauza pregătirii lingvistice ultra specializate necesare și a lipsei unui material toponimic cît mai bogat cules de pe teren și din arhive, cum sperăm să avem atunci cînd vor fi finalizate și publicate Dicționarele/ Tezaurele toponimice regionale. A se vedea, pentru edificare, mul titudinea de informații și argumente din domeniul toponi miei, dialectologiei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Astfel de investigații sunt încă rare, din cauza pregătirii lingvistice ultra specializate necesare și a lipsei unui material toponimic cît mai bogat cules de pe teren și din arhive, cum sperăm să avem atunci cînd vor fi finalizate și publicate Dicționarele/ Tezaurele toponimice regionale. A se vedea, pentru edificare, mul titudinea de informații și argumente din domeniul toponi miei, dialectologiei și lingvisticii romanice aduse de V. Frățilă în sprijinul reconstituirii drumului îndelungat și sinuos al toponimelor menționate (și al apelativelor de la care s-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fost evacuată „în totalitate“ de către Aurelian, la anul 271, cînd armata și administrația romană au părăsit teritoriul Daciei, cum susțin unii, ci masa populației civile a rămas, continuîndu-și viața pe teritoriul strămoșesc, pe care l-a denominat prin aceleași repere toponimice tradiționale. „Vidul“ documentar de după plecarea armatelor și administrației romane e cauzat de haosul provocat de migrațiile barbarilor, care au obligat populația autohtonă să se retragă în comunități mărunte, neștiute de cronicarii timpului și oricum irelevante pentru ei, pe văile împădurite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vorba de toponimele pseudoslave ori pseu domaghiare, despre care a scris de atîtea ori Emil Petrovici. Așadar, vechimea toponimiei romînești este susținută de predominanța ei cantitativă covîrșitoare (care i-a împiedicat pe nou-veniți să-i „copleșească“ denominativ pe autohtonii „înrădăcinați“ toponimic înainte de venirea lor). Chiar păstrarea de către romîni a unor toponime slave (Tîrnava, Belgrad), spre deosebire de maghiari și de sași, care au preluat traducerea turcică (Küküllő, respectiv Kokel) sau le-au tradus ei înșiși (Fehérvár, Weissenburg) demonstrează că romînii au fost prezenți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prezenței lor la nordul Dunării, romînii n-ar fi fost aici și de aceea n-ar fi fost păstrate toponimele create de germanici, pentru că nici la sudul Dunării unde au fost, de asemenea, prezenți (îndeosebi gepizii) nu au lăsat urme toponimice. Caracterul bulgăresc al toponimelor slave din teritoriul romînesc nu poate fi nici el o dovadă a formării romînilor în sudul Dunării și a emigrării lor ulterioare în nord, întrucît tot slavi de tip bulgar erau și cei din nordul Dunării
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o ramură mai nouă a toponimiei, a dezvoltat o direcție istorică de cercetare dedicată desco peririi straturilor denominării topicelor din perimetrele orașelor. De pildă, Adrian Rezeanu, care se preocupă în mod special de urbanonimie, a realizat o periodizare a spațiului toponimic bucureștean, urmărind reminiscențele rurale în toponimia capitalei și direcțiile de evoluție ale toponimiei acestei metropole. Orașul pivot, considerat satul primar supus presiunilor evoluției spre urban, a antrenat treptat, în acest proces, unități administrative periurbane. În cazul Bucureștiului, în prima etapă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În Băltiș, În Grindiș, În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor, Ulița Tăierii (de vite), Vadurile Mirelui, Via Brînzaru, Vadul Moșului, Via Cupețului, Viile Paharnicului Enache Rohanu etc. Numele satelor încorporate devin nuclee denominative polarizante, structurînd adevărate familii toponimice: Broșteni, Mahalaua Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nuclee denominative polarizante, structurînd adevărate familii toponimice: Broșteni, Mahalaua Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor cu demotivarea prin încadrarea în serii denominative. Formele, tipurile, direcțiile de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor cu demotivarea prin încadrarea în serii denominative. Formele, tipurile, direcțiile de „ipostaziere“ sunt diverse. Iată un exemplu de extensiune pe verticală: Calea Rahovei, Podul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Calea Mehedințiului, Calea Prundului, Calea Craiovei, Podul Calicilor. Și un exemplu de extindere pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc treptat enclavele toponimice rurale, încorporate orașului și dispărute prin destructurare sau menținute prin fragmente fosilizate. Sunt un fel de sectoare urbane, organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Podul Calicilor. Și un exemplu de extindere pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc treptat enclavele toponimice rurale, încorporate orașului și dispărute prin destructurare sau menținute prin fragmente fosilizate. Sunt un fel de sectoare urbane, organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric, în funcție de profunzimea și de tipul urbanizării
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc treptat enclavele toponimice rurale, încorporate orașului și dispărute prin destructurare sau menținute prin fragmente fosilizate. Sunt un fel de sectoare urbane, organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric, în funcție de profunzimea și de tipul urbanizării. Astfel, la 1834, Mahalaua Mihai Vodă este descrisă, à la Caragiale, astfel: „Podu Domnescu ce să începe de la Zlătari, drept înainte pînă în Curtea Arsă. De acolo apucă în stînga
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mihail Kogălniceanu, după aceea s-a revenit la vechiul nume, iar pe plăcuțele indicatoare scrie: Regina Elisabeta (fostă Kogălniceanu). Numele actualei străzi Berthelot a fost schimbat, de-a lungul timpului, de cinci ori. Este și acesta un fel de stratificare toponimică, oficial-ad ministrativă de data aceasta. Normarea lingvistică și standardizarea geografică a numelor de locuri Fiind elemente ale limbii, numele de locuri se raportează la norma lingvistică pe de o parte și la norma literară pe de alta. Ca repere sociografice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița etc. Un avantaj, poate neavut explicit în vedere de autorii standardizării, dar sesizabil în multe situații, l-ar putea constitui diferențierea formală între omonimele toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice (determinanții) nefiind suficiente pentru a le distinge și a le permite, astfel, exercitarea funcției de individualizare. Cît privește riscul ambiguității semantice, care la apelative constituie argumentul principal pentru neacceptarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de lucrare s-ar dovedi foarte utilă pentru formarea orizontului multicultural și multilingvistic, în spiritul politicii Uniunii Europene, al cetățenilor romîni, în primul rînd al elevilor și studenților. Merită consemnată și lucrarea recentă a lui Nicolae Constantin, Mic dicționar de toponimice istorice romînești, în care sunt cuprinse numele de locuri cu rezonanță istorică pentru romîni, pornind din Antichitate și pînă în perioada modernă. Puține dintre numele antice se păstrează astăzi, din cauza numeroaselor distrugeri și pîrjoliri ale cotropitorilor de-a lungul istoriei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin toponimele străvechi care au denumit odată locurile respective, pentru a face cunoscută și în acest mod istoria poporului romîn și a spațiului geografic în care a trăit. Astfel, după modelul Cluj Napoca sau Drobeta-Turnu Severin, ar putea fi recomandate compuse toponimice care să dubleze numele actuale cu cele vechi. Iată cîteva sugestii: TulceaAegyssus, Zlatna-Ampelum, Cernavodă Axiopolis, ConstanțaTomis, Celei-Sucidava, Cenad-Morisena, Chilia-Lacostromo, Rîșnov Cumidava, Orșova-Dierna, Geoagiu-Germisara, IsacceaNoviodunum, Reșca-Romula, Măcin Arrubium, Mehadia Praetorium, Moigrad-Porolissum, Turda-Potaissa, AdamclisiTro paeum Traiani, Zalău-Zyloc. Considerăm că în ceea ce privește numele de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
conversiune a acestui apelativ; Almaș toponimizează, tot prin conversiune, apelativul derivat maghiar almás, „livadă de meri“; Hălmașu este o variantă fonetică regională a lui Almaș; Hălmagiu provine din magh. alma, „măr“ + -ágy, „pîrîu, albie de rîu“; Almășel este un derivat toponimic, în limba romînă, de la Almaș, cu sufixul diminutival -el (la fel Almăjel < Almaj, Hălmăgel < Hălmagiu); Almășeni e toponimizarea unui nume de grup cu sufixul -eni („cei veniți din Almaș“); Almăj este o variantă fonetică dialectală a lui Almaș (formele cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este însă cu totul alta. Revenind la baza apelativă adevărată a toponimului Apahida, precizăm că termenul apàt (< sl. opati < lat. abbas, -atis), care este atestat și ca antroponim (Apati), se regăsește ca formant în numeroase alte toponime: Abadia (< apàt + sufixul toponimic -a), Păgida (adaptare fonetică romînească pentru Apahida), Apalina, Apateu, Apatiu, Apața (< magh. apáca, „călugăriță“), Opatița. Înrudite onomasiologic sunt toponimele care provin din magh. atya, „părinte“, termen de respect pentru monahi (Atea, Atia) din magh. barát, „prieten, monah“ (< sl. brat „frate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numeroase. Unele au în structură chiar sufixul -otă: Albotă, Breotă, Leaota, Șerbota etc. În ceea ce privește sufixul (de fapt, infixul) -n-, el se regăsește și în alte toponime cu bază antroponimică: Borniș, Bozna, Boznea, Coșna, Moșna, Stoina etc. Ascura Este un unicat toponimic în teritoriul romînesc și nu are corespondență nici în teritoriile romanice sau sud-est europene. Apare în Dicționarul toponimic al Banatului (1984) ca numele unui deal din hotarul comunei Armeniș, județul Caraș-Severin. Dicționarul geografic (2009) consemnează un deal Ascuri la nord-est
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-n-, el se regăsește și în alte toponime cu bază antroponimică: Borniș, Bozna, Boznea, Coșna, Moșna, Stoina etc. Ascura Este un unicat toponimic în teritoriul romînesc și nu are corespondență nici în teritoriile romanice sau sud-est europene. Apare în Dicționarul toponimic al Banatului (1984) ca numele unui deal din hotarul comunei Armeniș, județul Caraș-Severin. Dicționarul geografic (2009) consemnează un deal Ascuri la nord-est de Armeniș, ceea ce însemnează că e același nume, decupat defectuos din context. (V. Frățilă a găsit în zonă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]