762 matches
-
cunoscut și în județele Argeș, Constanța, Neamț, Olt, Vaslui; în aceeași situație Viișoara - Argeș, Bihor, Botoșani, Cluj, Dâmbovița, Mureș, Neamț, Satu Mare, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. Referitor la structura numelor de locuri din Valea Trotușului, pot fi deosebite, ca în întreaga toponimie românească, două categorii : 1) simple (monomembre) și 2) compuse (în cele mai multe cazuri un apelativ urmat de un determinant - adjectiv sau substantiv în cazurile genitiv sau acuzativ cu prepoziție). În toponimia actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
locuri din Valea Trotușului, pot fi deosebite, ca în întreaga toponimie românească, două categorii : 1) simple (monomembre) și 2) compuse (în cele mai multe cazuri un apelativ urmat de un determinant - adjectiv sau substantiv în cazurile genitiv sau acuzativ cu prepoziție). În toponimia actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase sunt numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pârâul Sărat, Ulița pe Pârâul Sărat ; substantiv + prepoziție + substantiv + articol + substantiv - Ulița la Ion a Paraschivei ; adverb + prepoziție + substantiv + prepoziție + substantiv - Sus în Deal la Ocoale. Alte tipuri și structuri, cu exemple adecvate, se găsesc în lucrarea lui Vlad Cojocaru, Toponimia Văii mijlocii a Trotușului. Dinamica structurilor toponimice (2005). Ca și în toponimia românească, în general, și în cea din Valea Trotușului întâlnim două aspecte complementare, de mare importanță pentru formarea ( etiologia ) și originea ( etimologia ) numelor topice. Este vorba de: 1
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la Ion a Paraschivei ; adverb + prepoziție + substantiv + prepoziție + substantiv - Sus în Deal la Ocoale. Alte tipuri și structuri, cu exemple adecvate, se găsesc în lucrarea lui Vlad Cojocaru, Toponimia Văii mijlocii a Trotușului. Dinamica structurilor toponimice (2005). Ca și în toponimia românească, în general, și în cea din Valea Trotușului întâlnim două aspecte complementare, de mare importanță pentru formarea ( etiologia ) și originea ( etimologia ) numelor topice. Este vorba de: 1)câmpul toponimic și de 2) polarizarea toponimică. Cel dintâi reprezintă un ansamblu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
hidronim - oronim - oikonim. Evident, nu toate câmpurile toponimice urmează aceste două direcții. Dar polarizarea contribuie, în mod evident, la îmbogățirea și diversitatea peisajului toponimic dintr-o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic, cultural, religios și lingvistic, toponimia din Valea Trotușului este bogată, veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
este bogată, veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui Iorgu Iordan din Toponimia românească: “...toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot felul de evenimente din viața unei colectivități umane: istorice (în sens strict), sociale, economice, politice, psihologice, găsesc ecou, adesea foarte prelungit, uneori permanent și definitiv
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui Iorgu Iordan din Toponimia românească: “...toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot felul de evenimente din viața unei colectivități umane: istorice (în sens strict), sociale, economice, politice, psihologice, găsesc ecou, adesea foarte prelungit, uneori permanent și definitiv, în toponimie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot felul de evenimente din viața unei colectivități umane: istorice (în sens strict), sociale, economice, politice, psihologice, găsesc ecou, adesea foarte prelungit, uneori permanent și definitiv, în toponimie”.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
s-a anulat recunoașterea oficială și subvenția. Prima publicație care inaugurează seria publicațiilor Institutului de Filologie și Folclor, este monografia Graiul din Tara Hațegului (București 1919) În 1914-1915 Ovid Densusianu prezintă cursurile: Literatura nouă la popoarele romanice, Monografia limbilor romanice, Toponimie Reto-romană. În lunile de vară ale lui 1915, Densusianu pleacă în Elveția, apoi la întoarcere se retrase din fața nemților, provizoriu, la Iași. Ii ținea locul la catedră I.A.Candrea. Apropierea frontului tot mai mult l-a pus din nou
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
rând ca profesor și filolog, istoric literar cu lucrări ca Aliterațiunea în limbile romanice (Iași 1895), Rotacismul în dialectul istrian (Revista Critică Literară 1897, p. 15-20, 33-40)’ La Prisee de Cordres de Sebille (Paris, 1896), Urme vechi de limbă în toponimia românească, (București, 1898), Histoire de langue roumaine (Tome I, Les origines ", Paris, 1901 ). În perioada de tranziție începe să se afirme și ca publicist, critic și istoric literar, poet, dialectolog, etnolog și folclorist cu volume și studii ca Graiul nostru
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
istorie a vocabularului romanic și în special a celui românesc. Densusianu este cel care corelează vorbirea de factorii reali colaborând astfel la semnificația practică a etimologiilor. Această problemă îl preocupă încă din 1898 când publică Urme vechi de limbă în toponimia românească, lămurind în această lucrare câteva 1 Marin Bucur, Ovid Densusianu, București, Ed. tineretului, 1967, p.266 11 chestiuni din trecutul nostru. Publică numeroase etimologii, în reviste ale vremii 2 și redactează în colaborare cu prietenul său I.A.Candrea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
locuri, subcapitol în care Densusianu ne ține un adevărat curs de dialectologie și istorie a limbii române, subcapitol care prezintă particularitățile de fonetică, morfologie, lexic, prezentând la sfârșitul Introducerii, care se întinde pe parcursul a 55 de pagini un material consacrat toponimiei acestor locuri, numelor de persoane caracteristice oamenilor din Țara Hațegului, numelor de animale folosite mai ales pentru oi și capre, dar și pentru vaci, boi, câini, țapi. Urmează esența monografiei, capitolul Texte, la începutul căruia Densusianu prezintă alfabetul diacritic pe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
AS: Programul de auto-corectură arată că nu e vorba de un cuvânt înregistrat în dicționarele recunoscute de Union Linguistique Hexagonique. Ar trebui eliminat dar îl voi menține pentru a arăta deschiderea editorului față de promovarea românismelor fie ele și sub forma toponimiei. E cam puțin... 113 "O gustărică" în jargonul cârciumez din Șoldo-Malahia. 114 "O ciordeală", "o pungășie". 115 Relație finalizată prin împreunarea partenerilor. 116 Crocantă; chiar "pipărată" de e vorba de povestiri (cele cu "pipe" și "pipițe" intră pe lista preferințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lui Garson și al Gigichii, soră cu Zambilica... Dacă insignifianța purtătorului se răsfrînge asupra numelui producînd, prin desemantizare, confuzii care anulează intenția de diferențiere și, practic, anonimizează personalitatea numită Costică sau Mitică, aceeași confuzie poate avea loc și pe terenul toponimiei producînd o adevărată odisee a căutării panicate între strada Pacienții și Sapienții (Căldură mare); uneori situarea toponimică sugerează un spațiu ireal, între oniric și absurd (Urbea Târgul de munte se află așezată pe malul stîng al Dâmbului Sec) iar acumularea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele satului în care urma să înnopteze Trașcă și nu ajunge, nu e unul real sau pus la voia întâmplării. El e o creație a scriitorului, întrucât nu a existat în toponimia românească a secolului al XIX-lea vreo localitate cu numele Cîrcei 157. Fascinat de locuri și oameni ca în toate nuvelele sale, Slavici e atent atunci când hotărăște localizarea acțiunii. Scriitorul păstrează întotdeauna în textul literar câteva elemente reale ale geografiei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și spală tot ce-i pică-n cale. Numele de locuri din citatul de mai sus apar ca impuse de "valoarea impresivă"175 a apelativului care le determină prezența în textul narativ. Structura lor, mai ales că e vorba de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a acordării numelui − scriitorul își creează un ținut al său, "o enclavă și o mentalitate". Am citat expresia folosită în analiza spațiului literar din romanul Ion al lui Liviu Rebreanu de către Aurel Șorobetea. Privită prin prisma circulației, frecvenței și fonetismului, toponimia din roman și din variante aparține într-adevăr, zonei Năsăudului, observa criticul ca om al locurilor. Localizarea contribuie însă, la Rebreanu, la conturarea unui ținut al textului pe care îl schițează topografic din primele rânduri ale operei. Grație excelentei ediții
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
folosit de scriitor ne ajută să înțelegem mai bine mecanismul general al atribuirii numelor în operă, câtă vreme, ca artist al cuvântului, el reușește să-și creeze arealul fictiv, nu copiind lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Morii, Pitești. La Răscruci (1906) Răscruci, Pitești. Concluziile periplului critic prin "geografia" operei slaviciene sunt interesante. Pentru Slavici spațiul e un loc de întâlnire între autor și personaje. El face un efort evident în a contura perimetre geografice identificabile prin toponimie. Realizează "descripții realiste" după tehnica turistului încântat de un peisaj spectaculos, "descrieri memorialiste" ale unui spațiu geografic concret și "spații literare" în care realul suportă "structurile imaginarului" (G. Durand). Cu alte cuvinte scrierile lui Ioan Slavici surprind peisajele în lucrările
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cuvinte scrierile lui Ioan Slavici surprind peisajele în lucrările științifice, le modifică creator în Amintiri și le reelaborează în creațiile literare. Existența la Slavici a unei evidente "preocupări de situare în spațiu geografic" se materializează în opera literară într-o toponimie reală, mai frecventă decât una inventată. Realitatea "adusă" în creația sa din toposul natal identificabil cu ținutul zărăndean mai extins decât cel podgorean are vigoare, consistență și cauzalitate narativă. Cercetătorii consideră că reușita își găsește motivație "în amprenta pe care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mijloace prin care autorul Crengii de aur produce "ceața mitică": o anume întrebuințare a numelor (de locuri și de persoane), crearea spațiului circular și viziunea vieții ca icoană a lumii. În romanele istorice, Slavici este scrupulos doar în ceea ce privește antroponimia și toponimia aleasă. El cercetează denumirile localităților din zona geografică în care situează acțiunea și transformă numirile toponimice în nume patronimice. Bodea, unul din eroii principali ai romanului Din bătrâni, preia numele satului Bodeni, Cândea al Cândeștilor, Ursan al Ursenilor. Din toponimia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
toponimia aleasă. El cercetează denumirile localităților din zona geografică în care situează acțiunea și transformă numirile toponimice în nume patronimice. Bodea, unul din eroii principali ai romanului Din bătrâni, preia numele satului Bodeni, Cândea al Cândeștilor, Ursan al Ursenilor. Din toponimia locală sunt luate și numele altor eroi ca Bran, Moroiu, Mateiaș sau Dragoslav. Pentru eroii de neam slav, scriitorul caută nume corespunzătoare, astfel eroina feminină a primului volum Din bătrâni se va numi Mala, iar surorile ei: Luda și Ringa
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
eminesciene, Editura Albatros, București, 1990. Balotă Nicolae, De la Ion la Ioanide. Prozatori români ai secolului XX, Editura Eminescu, București, 1974. Bădărău George, Fantasticul în literatură, Editura Institutul European, Iași, 2003. Brémond Claude, Logica povestirii, Editura Univers, București, 1981. Dan Ilie, Toponimie și continuitate în Moldova de Nord, Editura Junimea, Iași, 1980. Eliade Mircea, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991. Evseev Ivan, Cuvânt-simbol-mit, Editura Facla, Timișoara, 1983. Girard René, Violența și sacrul, traducere de Mona Antohi, Editura Nemira, București, 1995. Goicu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
istorie a literaturii române, vol. III, Editura Minerva, București, 1987. Șorobetea Aurel, "Rebreanu și Yoknapatawpha?", în Steaua, XXI, 1970, nr. 11. Todorov Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de Magdalena Boiangiu, Editura Univers, București, 1973. Toma Ion, "Categorii socio-geografice în toponimia din Oltenia I. Oiconimele", în Studii de onomastică, IV, 1987. Vișan Florentina, "Titlu figură a textului poeziei chineze clasice", în Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 1988, nr. 4. Zalis Henri, Naturalismul în literatura română (Contribuții bibliografice), Biblioteca Centrală Universitară, București
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pp.1-2, apud George Potra, Hanurile bucureștene, "Tiparul românesc" SAR, București, 1943, pp. 3-4. 155 Roger Caillois, În inima fantasticului, Editura Meridiane, București, p. 14. 156 George Bădărău, Fantasticul în literatură, Editura Institutul European, Iași, 2003, p. 24. 157 Vezi Toponimia românească a lui Iorgu Iordan, Editura Academiei, București, 1963. 158 Cornel Ungureanu, op. cit., p. 12. 159 Dimitrie Vatamaniuc în Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 481, (Note la "Hanul Ciorilor"). 160 Vezi piesa lui Camil Petrescu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]