3,208 matches
-
Fluierul său, care de o viață fredona „zărzărică, zăr �zărea” a încetat să mai răsune pe străzile Domneștiului. S-a stins acea luminiță din viața satului. S-a stricat acea rotiță din marele angrenaj al localității. Ca orice mu �ri �tor, Nae lu' Doguță merge să ducă la moară și pentru cei ce au fost și nu mai sunt. Oare tot așa de zbuciumată îi va fi și viața de dincolo? Oare aceeași soartă de truditor o are? Știe doar Dumnezeu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
Fluierul său, care de o viață fredona „zărzărică, zăr �zărea” a încetat să mai răsune pe străzile Domneștiului. S-a stins acea luminiță din viața satului. S-a stricat acea rotiță din marele angrenaj al localității. Ca orice mu �ri �tor, Nae lu' Doguță merge să ducă la moară și pentru cei ce au fost și nu mai sunt. Oare tot așa de zbuciumată îi va fi și viața de dincolo? Oare aceeași soartă de truditor o are? Știe doar Dumnezeu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
dintre Logos si logoi (rațiuni), după Sfântul Maxim Mărturisitorul, nu poate să fie o simplă iden¬tificare, deoarece unitatea și diversitatea se mențin. Logosul însă este prezent întreg în fiecare natură umană. Apropiat de această viziune a Sfântului Maxim Mărturisi¬torul, Teilhard de Chardin vorbește de un centru de convergență a tuturor, de un punct spre care tind să se întâlnească toate spiritele umane. Acest punct el îl nu¬mește "Punctul Omega", centrul personal și spiritual ce strălucește din inima cen
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
și stabilirea câștigătorilor celei de a VII-a ediții a festivalului. Iar la Bibliote- ca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea - Sala Multimedia, între orele 18.oo - 19.oo, a avut loc dezbaterea pe tema: Ce șanse mai are dramaturgia națională ?; modera- tor: Mircea M. Ionescu, dramaturg. Între 19.oo - 19.3o, actori ai Teatrului „Ariel” din Rm. Vâlcea au oferit un specta- col-lectură cu piesa „Bun de legat sau Deschis pe dinăuntru”, farsă într-un act, de Vic- tor Cilincă, câștigătorul marelui
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
dramaturgia națională ?; modera- tor: Mircea M. Ionescu, dramaturg. Între 19.oo - 19.3o, actori ai Teatrului „Ariel” din Rm. Vâlcea au oferit un specta- col-lectură cu piesa „Bun de legat sau Deschis pe dinăuntru”, farsă într-un act, de Vic- tor Cilincă, câștigătorul marelui premiu la ediția a VI-a; 2013. Aici e momentul potri- vit să spun că festivalul se desfășoară din doi în doi ani, pentru că în România cultura, și nu numai, suferă din lipsă de fonduri, lipsă de
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
cei necredincioși, al neputinței noastre de a ne desăvârși, este mântuirea sufletului nostru din înclinările păcătoase ale trupului stricăcios, este întrevederea cu Dumnezeu, pacea și ordinea veșnică. Ce frumoasă este deci moartea și binecuvântată! Demonul, cel ce gelozește puterea Crea �torului și care, vrând să se facă asemenea Lui, a fost izgonit din ceruri, a corupt pe primul om, și de atunci și până azi continuă ispitirea oamenilor, el, care vrea să-L concureze pe Dumnezeu. Omul din ziua de azi
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
ci s-au rătăcit în gândurile și în inima lor cea nesocotită s-a întunecat"(Rom. 1, 18-21). În acest text apare succint exprimată doctrina raportului între Creator și creatura cugetătoare. Omului i s-a dat să cunoască pe Crea �tor, să beneficieze de darurile Lui și recunoscându-L ca atare, să-L slă �vească și să-I mulțumească. Nefăcând aceasta, omul se rătăcește, iar de �părtarea de Dumnezeu îl duce la nesocotință și la întunecarea ini �mii: Termenul "a mulțumii
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Hristos, recunoscătorul nu este numai cel ce-L recunoaște pe Dumnezeu ca Stăpan, ci și cel ce-și conduce întreaga existență ca mulțumire în act. Cu alte cuvinte, prin cunoaștere crești �nul dobândește puterea discernământului, prin care se recunoaște da �tor binefăcătorului său, mărturisește aceasta și mulțumește cu smerenie. Recunoștința este răspunsul de iubire al creștinului către Dumne �zeu, proporțional cu măsura propriei sale dumnezeiri - o desăvârșire în continuă, permanentă și neîncetată desăvârșire. Recunoștința este o virtute, pentru că este puterea de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
pricinuită de dușmanii credinței. În acest fel, mărturisirea și moartea presupun o legătură interioară serioasă și prifundă, care trebuie privite și abordate împreună. Puterea de a mărturisi pe Iisus Hristos vine din harul Duhului Sfânt, care este viu și lucră �tor în sfinții mucenici. Cu toate acestea, lucrarea harului presupune și conlucrarea omului cu el. Sfântul Ioan Gură de Aur afirma în acest sens că "Domnul nu îngăduie totul harului, în orice împrejurare, ci porun cește ca și ucenicii lui să
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Cambridge 1953, p. 110-111. 12 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Caracterul permanent și mobil al Tradiției, în revista Studii Teologice (XXV), nr. 3-4, p. 156. 13 R. Taft, The byzantine rite..., p. 18-21; a se vedea, de asemenea, referi �tor la această temă: Miguel Arranz, Les grandes etapes de la Liturgie Byzantine: Palestine-Byzance-Russie. Essai d'operae historique în Liturgie de l'eglise parti culiere, liturgie de l'eglise universelle, BELS, 7, Roma 1976. p. 43-72; J. Betz, Die Eucharisie in der
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe la începutul primăverii anului urmă- tor, țin minte că era lapoviță și tocmai murise Gheorghe Gheorghiu-Dej, mă întorceam de la școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
ur¬mat pierderea identității na¬țio¬nale și nu mai putem vorbi de o na¬ți¬une, de un popor unit în jurul unor concepte și valori fun¬damentale, ci vorbim de un a¬¬malgam, de o unire a mai mul¬tor culturi, care nu mai dă iden¬¬titatea aceea profundă ca¬re a fost înainte. - Înaltpreasfințite Părinte Ioan, județele Covasna și Harghi¬ta sunt în acest pericol? - În mod cert, timp de o mie de ani, cea mai frământată istorie din
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
dintre Logos si logoi (rațiuni), după Sfântul Maxim Mărturisitorul, nu poate să fie o simplă iden¬tificare, deoarece unitatea și diversitatea se mențin. Logosul însă este prezent întreg în fiecare natură umană. Apropiat de această viziune a Sfântului Maxim Mărturisi¬torul, Teilhard de Chardin vorbește de un centru de convergență a tuturor, de un punct spre care tind să se întâlnească toate spiritele umane. Acest punct el îl nu¬mește "Punctul Omega", centrul personal și spiritual ce strălucește din inima cen
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
sau de ce nu, mai mici. Sau uite ce blană și-a cumpărat aia. Sau uite că aia are nasul mai mic...sunteți RANCHIUNOASE UNELE PE ALTELE. Noi, bărbații cu obeli-scu(ri)le egiptene (da ,noi suntem faraoni, și voi Cli(tor)opate) nu avem treabă, ne batem, apoi bem o bere, ne culcăm îmbrăcați, mâncăm nespălați, și...suntem măsculini și solidari. Voi, în ciuda toaletelor voastre pretențioase, a cizmelor cu tocuri înalte, tot vă chinuiți să fiți feminine, dar nu reușiți. Acum
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
De, bă, Marinică, ieu știu ce să zâc... - mi-a răspuns cu îndoială Lisaveta. Între timp a ieșit din curte și taică-meu care, văzând despre ce e vorba, mi-a spus: - Ia, ascultă, bă, de cân’ iești tu negus- tor de câini, he? Dacă ierea vorba de unu’ sân- gur hai, măi treacă-meargă, îl loam noi, da’ să te angajăz tu că vinz’ alțî trei? Șî măi sânt șî cățele pă deasupra! În cele din urmă l-am convins pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
condusă de unul de la raion - Udeci, omul partidului, căruia lumea, văzându-l bântuind zi și noapte prin sat, îi striga de departe: - Huo de-ciii! Paradoxal, într-o vreme în care alți oa- meni erau anchetați - se-nțelege, în urma unor turnă¬torii ordinare -, că au ascultat „Europa Liberă” sau „Vocea Americii”, că au înjurat partidul sau chiar că au cântat „Deșteaptă-te române!” (tatăl meu), Mărian Frântu nu a pățit nimic. Ba, la un moment dat, s-a răspândit în sat zvonul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
-vă că o haită de câini înfometată vede că teritoriul îi este violat de cineva care intră furișându-se pe el; vă așteptați cumva ca acea haită să rămână pasivă la așa ceva? Cunosc oameni care n-ar da unui cerșe¬tor un leu sau o bucată de pâine, în schimb, cresc în apartamente, nu unul, ci mai mulți câini, unii dintre ei în stare să-și ia târâș stăpânii când sunt scoși la plimbare, comporta¬ment perfect explicabil din moment ce bietul animal
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... VI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016. VII Pe la începutul primăverii anului urmă- tor, țin minte că era lapoviță și tocmai murise Gheorghe Gheorghiu-Dej, mă întorceam de la școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
crez că s-a pierdut de vr’un cio- ban, l-aș loa ieu da’ n-am ce face cu iel că am doi plus ăia din Chiceră di la oi. Citește mai mult VIIPe la începutul primăverii anului urmă- tor, țin minte că era lapoviță și tocmai murise Gheorghe Gheorghiu-Dej, mă întorceam de la școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pricinuită de dușmanii credinței. În acest fel, mărturisirea și moartea presupun o legătură interioară serioasă și profundă, care trebuie privite și abordate împreună. Puterea de a mărturisi pe Iisus Hristos vine din harul Duhului Sfânt, care este viu și lucră¬tor în sfinții mucenici. Cu toate acestea, lucrarea harului presupune și conlucrarea omului cu el. Sfântul Ioan Gură de Aur afirma în acest sens că "Domnul nu îngăduie totul harului, în orice împrejurare, ci porun¬cește ca și ucenicii lui să
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
devenit anacronice și frâne în democratizarea țării. Încă se mai predau în școala românească opere literare scrise în mentalitatea regimului criminal, de tristă amintire. Raporturile dintre politică și artă au fost înlocuite de dispute aprige între neoconservatori și o tabără tor mai puțin numeroasă de intelectuali cu vederi liberale. Prin însăși ocupația lor, intelectualii au alcătuit întotdeauna o elită adversativă. Intelectualii de astăzi tind să adere la ceea ce deține putere. Contracultura din timpul regimului trecut a discreditat vocația culturală“, spune el
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
Viena de la domnul Ioan Godja, reprezentantul Asociației românești "UNIREA", ocazie cu care să-mi lansez ultimile trei cărți în cadrul programului de mai jos: «Bine ați venit la Sărbătoarea „Ziua Europei“ la Poarta Maramureșană Herzlich Willkomen zum „Europa Tag“ beim Maramureș- Tor Sâmbătă (Samstag) 10 mai 2014, orele (Uhr) 11:00, Böhmischer Prater, Laaer 14 (fost 5),Viena ORGANIZATORI: Ambasada Română la Viena, Cercul Cultural Româno Austriac și RadioTv Unirea, Primăria Sectorului X Favoriten din Viena și Asociația Austro - Română din Viena
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
la Poarta Maramureșeana au avut loc adevăratele manifestări culturale. La intrarea pe Poarta Măr amureșeană (iată că maramureșenii au o poartă și la Viena, noi vâlcenii, ba), în partea stângă lucrările superbe ale marilor sculptori români ( stabiliți în Austria) , Ioan Tor z și Dumitru Verdianu, parcă întâmpinau pe toți cei care își făceau apariția la această sărbătoare, iar pe marea scenă amplasată cu ocazia acestei sărbători europene cântă o fanfara. Cunoscându-i cântecele, am început să mă apropii mai repede de
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
părul ei bogat, ușor buclat, ce‑i cădea în valuri pe umerii rotunzi. Uneori încercau să o sărute pe obraji ori pe gură. Atunci Iuliana se supăra. Ochii i se umpleau de scântei sub sprâncenele ce se arcuiau acu �za �tor și le vorbea scurt, fără a ridica tonul, dar hotărât, privindu‑i în ochi pe cei în cauză: - De ce faceți asta? Credeți că deveniți mai importanți în felul acesta? Haideți să ne respectăm un pic. Nu suport bădărăniile, băieți. Vă
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
de încheieturi, ca în cătușe. Bărbatul nu a încetat opintirile, pătruns subit de o bucurie vecină cu sminteala. După ce s‑a simțit satisfăcut, a coborât, și‑a tras pantalonii și i‑a aruncat un prosop vorbindu‑i batjo �co �ri �tor: - De ce n‑ai spus, târfă, că ești neîncepută? Poate te iertam și te luam de nevastă. Ha, ha, ha! Ai pătat și frumusețe de așternut. Șterge‑te bine că mai avem de lucru, proasto! Nu am canalizare aici. O să‑ți
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]