466 matches
-
și se are în vedere poziția ulterioară a liniilor percutanate, a canulelor, a tuburilor de dren, a liniilor de monitorizare a presiunii înainte de a se efectua incizia cutanată inițială. Inima este expusă prin sternotomie mediană sau, în unele cazuri, prin toracotomie laterală stângă. Pompa și componentele sale sunt pregătite în mod special, prin spălarea cu ser fiziologic și apoi sunt umplute cu ser heparinat. Înainte de canularea atrială se efectuează canularea aortică. Pentru canularea atrială stângă se poate folosi partea laterală dreaptă
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
intervenții chirurgicale toracice, dar diferă calea de abord a leziunii. Chirurgia toracică video-asistată este o intervenție chirurgicală toracică majoră, practicată în anestezie generală cu intubație selectivă, în care abordul leziunii toracice se face bipolar: prin intermediul orificiilor port, respectiv prin intermediul unei toracotomii minime. Utilizează instrumentele specifice toracoscopice, dar și pe cele clasice. Toate cele trei metode constituie intervenții CTM. Incidența traumatismelor toracice este în creștere, însă majoritatea lor necesită doar monitorizare clinică asociată sau nu cu drenaj pleural. Practic, mai puțin de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
cele trei metode constituie intervenții CTM. Incidența traumatismelor toracice este în creștere, însă majoritatea lor necesită doar monitorizare clinică asociată sau nu cu drenaj pleural. Practic, mai puțin de 15% din traumatismele toracice necesită intervenții chirurgicale majore, cum ar fi toracotomia de urgență pentru leziuni cu potențial vital (hemoragie masivă, leziuni traheo-bronșice severe, sau pentru alte leziuni ce pun viața în pericol). Pentru mulți pacienți cu leziuni toracice traumatice, CTM pentru diagnostic și tratament este o opțiune bună. INDICAȚIILE GENERALE ALE
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
fost introduse în practica traumatologiei toracice la Spitalul Clinic Militar Central din București (Nicodin, 1999) [21], pentru vidarea cheagurilor toracice posttraumatice, cu rezultate excelente. CONTRAINDICAȚIILE CTM ÎN TRAUMATISMUL TORACIC Relative: sindromul aderențial pleural, empiemul pleural peste 3 săptămâni de evoluție, toracotomia sau CTM ipsilaterală în antecedente, plămânul necompliant, imposibilitatea intubației selective. Absolute: pahipleurita masivă cu retracție toracică, pneumonectomia în antecedente, bolnavul tarat biologic, cu disfuncție ventilatorie severă sau coagulopatie severă, instrumente inadecvate pentru realizarea procedurii. Specific traumatice: instabilitate hemodinamică, șoc hipovolemic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
inadecvate pentru realizarea procedurii. Specific traumatice: instabilitate hemodinamică, șoc hipovolemic, leziuni traumatice ale marilor vase, sângerare masivă pe tubul de dren pleural, leziuni severe bilaterale (Prabhakar, 2000) [25]. APLICAȚII PRACTICE Evaluarea plăgilor toracice penetrante Plăgile toracice penetrante necesită de regulă toracotomie de urgență pentru inventarierea și tratamentul chirurgical al leziunilor constatate. În anumite circumstanțe, toracotomia poate fi înlocuită cu CTM, de exemplu când se bănuiește o plagă diafragmatică, dar mijloacele neinvazive de diagnostic nu sunt eficiente (Symbas, 2000) [28]. Liu, (1997
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
vase, sângerare masivă pe tubul de dren pleural, leziuni severe bilaterale (Prabhakar, 2000) [25]. APLICAȚII PRACTICE Evaluarea plăgilor toracice penetrante Plăgile toracice penetrante necesită de regulă toracotomie de urgență pentru inventarierea și tratamentul chirurgical al leziunilor constatate. În anumite circumstanțe, toracotomia poate fi înlocuită cu CTM, de exemplu când se bănuiește o plagă diafragmatică, dar mijloacele neinvazive de diagnostic nu sunt eficiente (Symbas, 2000) [28]. Liu, (1997) [18], analizează 19 pacienți cu plăgi toracice penetrante, la care evaluarea lezională s-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
traumatism operator minim pentru pacient. Yim [30] recomandă de principiu CTM la toți pacienții cu plăgi toracice penetrante și care sunt stabili din punct de vedere hemodinamic. În cazurile ce nu pot fi rezolvate prin CTM, se trece la efectuarea toracotomiei. Tratamentul hemotoraxului coagulat traumatic Chirurgul toracic este frecvent solicitat pentru evaluarea pacienților traumatizați care au dezvoltat un hemotorax. CTM poate fi utilizată pentru evaluarea unui hemotorax în creștere la un pacient stabil hemodinamic, sau pentru evacuarea unui hematom persistent. Reprezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
dezvoltat un hemotorax. CTM poate fi utilizată pentru evaluarea unui hemotorax în creștere la un pacient stabil hemodinamic, sau pentru evacuarea unui hematom persistent. Reprezintă o modalitate ideală de diagnostic și control al hemoragiei și o șansă de evitare a toracotomiei. Etiologia hemotoraxului coagulat cuprinde: traumatisme toracice închise și deschise (plăgi). Sursele sângerării sunt vasele intercostale, sângerarea costală (fracturi), vasele mamare interne, rupturi sau plăgi pulmonare, vasele pulmonare mari, cord și pericard, mai rar rupturile de diafragm cu hepatotorax sau splenotorax
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
examenului CT (Nicodin, 1999) [21]. Dacă s-a efectuat o pleurotomie și în borcanul de drenaj se acumulează peste 1500 ml sânge imediat după drenaj, sau dacă pierderile sanguine depășesc 200 ml pe oră timp de 2-4 ore, este indicată toracotomia de urgență sau CTM prin 3 porturi, cu vidarea completă a cheagurilor (Meyer, 1997) [19]. Jones, în 1981, a urmărit 36 de pacienți, stabili hemodinamic, care au dezvoltat un hemotorax după traumatisme toracice penetrante. CTM a contribuit cu succes la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
sursele de sângerare. Pe o altă serie mai redusă de traumatisme toracice penetrante (5 pacienți), sursa de sângerare a fost artera intercostală. Sângerarea a putut fi controlată cu succes la 3 pacienți, utilizând tehnici mini-invazive, iar la ceilalți 2 pacienți, toracotomia a fost facilitată de identificarea leziunii prin CTM. S-a raportat un succes de 89% al evacuării hemoto¬raxului coagulat prin CTM, iar autorii au apreciat că evacuarea a fost facilă din punct de vedere tehnic în primele 10 zile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
în trei faze anatomo-clinice: faza exudativă, faza fibrino-purulentă și faza de cronicizare. CTM este utilă doar în primele două faze de evoluție, fiind indicată de urgență, în timp ce în faza de cronicizare se recomandă doar tehnicile chirurgicale clasice (decorticare pleuropulmonară prin toracotomie, tehnici de toracoplastie). Abordul mini-invaziv precoce (Landreneau, 1996) [17], este foarte util la pacienții selectați. Obiectivele CTM sunt: evacuarea lichidului purulent, liza aderențelor, evacuarea depozitelor fibrinoase, desființarea loculațiilor și a spațiilor închise, decorticarea pleuropulmonară (Scherer, 1998) [26]. CTM este net
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
Obiectivele CTM sunt: evacuarea lichidului purulent, liza aderențelor, evacuarea depozitelor fibrinoase, desființarea loculațiilor și a spațiilor închise, decorticarea pleuropulmonară (Scherer, 1998) [26]. CTM este net superioară în tratamentul empiemului în primele două stadii de evoluție în comparație cu toracocenteza, pleurotomia minimă sau toracotomia precoce. Mulți autori o recomandă ca prim gest terapeutic (Battistela, Benfield, 2000) [2], cu condiția să poată fi convertită în toracotomie clasică în orice moment, dacă nu se poate realiza o bună decorticare video-asistată. De multe ori transformarea unuia din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
26]. CTM este net superioară în tratamentul empiemului în primele două stadii de evoluție în comparație cu toracocenteza, pleurotomia minimă sau toracotomia precoce. Mulți autori o recomandă ca prim gest terapeutic (Battistela, Benfield, 2000) [2], cu condiția să poată fi convertită în toracotomie clasică în orice moment, dacă nu se poate realiza o bună decorticare video-asistată. De multe ori transformarea unuia din porturi în minitoracotomie, cu plasarea unui minidepărtător este suficientă (Horvat, 1998) [13]. Chilotoraxul posttraumatic Lezarea ductului toracic și acumularea chilului în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
trigliceride, prezența de chilomicroni, colorație pozitivă la Sudan III), care, din punct de vedere bacteriologic, este steril. Dacă tratamentul conservator (nutriție parenterală totală) este ineficace timp de două săptămâni, intră în discuție tratamentul chirurgical. CTM este o bună alternativă la toracotomia clasică. Se efectuează, cel mai frecvent, ligatura în masă sau directă a ductului toracic deasupra diafragmului, în recesul interazygoesofagian, sau acoperirea defectului, când acesta este identificabil și abordabil, cu Bioglue sau Tachosil. Leziunile diafragmatice Testele diagnostice folosite în mod curent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
si/sau omentumul protruzionează intratoracic. Defectele lineare sunt mai mici sau egale cu 5 cm. Ele pot fi rezolvate prin suturi simple non-absorbabile. Aceasta presupune inserția unui port suplimentar pentru realizarea nodurilor. Leziunile diafragmatice stelate sau cele largi, recomandă o toracotomie minimă pentru rezolvarea lor. Unii autori au utilizat endostaplere pentru repararea leziunii diafragmatice. Defectele diafragmatice largi, diagnosticate după luni sau ani de la traumatism, necesită frecvent reconstrucție cu material sintetic (Goretex sau Prolene mesh). În aceste situații, se poate interveni printr-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
Intraoperator se va urmări pulsoximetria și se va monitoriza EKG-ul. Se va monitoriza dioxidul de carbon pentru evaluarea unei ventilații adecvate și presiunea arterială invazivă. Alte monitorizări invazive sunt rareori necesare. Poziția pacientului Cea mai uzitată este poziția pentru toracotomie axilară. Ea trebuie să corespundă și pentru o eventuală toracotomie de necesitate. Poziția pacienților traumatizați prezintă particularități speciale. Libertatea căilor respiratorii și poziția sondei de intubație reclamă vigilența și reevaluare frecventă. Trebuie ținut cont de leziunile traumatice asociate, care vor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
-ul. Se va monitoriza dioxidul de carbon pentru evaluarea unei ventilații adecvate și presiunea arterială invazivă. Alte monitorizări invazive sunt rareori necesare. Poziția pacientului Cea mai uzitată este poziția pentru toracotomie axilară. Ea trebuie să corespundă și pentru o eventuală toracotomie de necesitate. Poziția pacienților traumatizați prezintă particularități speciale. Libertatea căilor respiratorii și poziția sondei de intubație reclamă vigilența și reevaluare frecventă. Trebuie ținut cont de leziunile traumatice asociate, care vor fi protejate. Mai frecvent leziunile toracelui sunt însoțite de leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
incidentele intraoperatorii Pot fi anestezice (poziționarea greșită a sondei cu dublu lumen) sau chirurgicale, apărute în timpul inserției trocarelor sau manipulării instrumentarului (lezare plămân, vase intercostale, vase mari mediastinale, lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile postoperatorii Sunt mai rare decât cele din toracotomia clasică (1% după Inderbitzi) [15]. Cele mai frecvente complicații sunt: pierderile aeriene persistente, refacerea hemotoraxului, pneumonia, atelectazia, empiemul, hipoestezia, parestezia sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la 0,09% [3]. Drenajul Se face la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2, T3) [11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
poate practica excizia unui fragment pericardic ce se trimite pentru examenul histopatologic. Lichidul pericardic aspirat va fi trimis pentru examenele cunoscute. Este tehnica cea mai utilizată. 2. Drenajul (fereastra) pleuro-pericardică stângă este mai puțin utilizată și constă în practicarea unei toracotomii minime antero-laterală în spațiul V intercostal stâng. Se face o pericardotomie mică prefrenică și excizia unei rondele (fragmentul excizat poate fi trimis pentru examenul histopatologic). Lichidul pericardic drenează astfel în cavitatea pleurală. Se instalează un tub de drenaj pleural. Metoda
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
extrem de greu de realizat). O atentă monitorizare perioperatorie, anestezie generală cu IOT, adaptată condițiilor hemodinamice și particularităților cazului, cu măsuri de menținerea a principalelor echilibre Intervenția se face prin sternotomie mediană cu excizia pericardului, anterior de nervii frenici. Abordul prin toracotomie nu este indicat. Deschiderea depărtătorului sternal se va face progresiv pentru a nu determina efracții miocardice. Este de preferat să se inițieze disecția - pericardectomia într-o zonă ușor decolabilă. Există o secvențialitate de eliberare a cavităților cardiace. Zonele calcare adânc
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2, T3) [11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
echipe chirurgicale specializate și antrenate, precum și dotare tehnică adecvată. SECHELE PARIETALE Viciile de consolidare - Întârzierea consolidării este mai frecventă decât în restul scheletului. Fractura costală nu se imobilizează, deoarece osteosinteza este rar practicată (doar în situațiile în care este necesară toracotomia), iar mișcările cutiei toracice sunt permanente (fig. 3.40). Vindecarea se obține la tineri în 3-6 săptămâni, mult mai lent la bătrâni. Nu pune probleme terapeutice deosebite. - Sinostozele intercostale apar mai frecvent în fracturile multiple și cu dislocare, datorită împrăștierii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
nu este o urgență, dacă sângerarea s-a oprit și poate fi efectuată după 1-3 zile de la traumatism, pentru a evita riscul de resângerare (Graeber, 2005) [7]. După 3 săptămâni de evoluție, se impune extirparea cheagului și decorticarea ple-uropulmonară prin toracotomie clasică (fig. 3.43). Empiemul posttraumatic Acumularea puroiului în cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin infectarea unui hemotorax sau hemopneumotorax posttraumatic, prin evoluția unor leziuni nerecunoscute esofagiene sau traheobronsice, sau reprezintă una dintre complicațiile drenajului pleural (fig. 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
forma de loculație, drenajul pleural precoce. Necesită un tratament energic. Primul gest chirurgical este drenajul pleural, la care se asociază spălături cu antibiotice și antiseptice. În empiemul precoce, abordul toracoscopic este o soluție recomandată. În formele cronicizate, se procedează la toracotomie cu decorticare pleuro-pulmonară. Splenoza pleurală Splenoza toracică definește autotransplantarea țesutului splenic în cavitatea pleurală, dar și în cavitatea peritoneală (O’Connor, 1998) [15]. Țesutul splenic crește și ia o formă nodulară. Este o entitate extrem de rară în torace, de regulă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]