825 matches
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva, când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
individual. Jacheta cu benzi retroreflectante este confecționată din material tip softshell întro combinație de două culori, culoare RAL 3026 roșu-fluorescent pentru culoarea de bază și DARK 6 U pentru părțile în culoare contrast, cu două benzi retroreflectante aplicate circular pe tors și pe mâneci. (2) Prima bandă retroreflectantă se aplică la cca 3 cm de linia imaginară de la subraț, iar a doua bandă la cca 10 cm de prima bandă. La închidere se folosește fermoar. Umerii produsului sunt din material
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
culori RAL 3026 roșu-fluorescent și RAL 5011 bleumarin; ... b) partea superioară a fețelor și spatelui sunt în culoarea roșu-fluorescent, precum și 2/3 din lungimea superioară a mânecii; ... c) părțile inferioare, precum și terminația mânecilor sunt în culoarea bleumarin; ... d) pe tors și mânecă se dispun câte două rânduri de benzi reflexive în cercuri complete închise; ... e) haina are două buzunare laterale la partea inferioară a fețelor, asigurate cu fermoar, și două buzunare la piept asigurate cu scai și clapă de buzunar
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva, când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
Kim își întindea picioarele acum făcând un fel de scheme prin care mișca tacticos când piciorul stâng, când piciorul drept. În finalul exercițiului a tras un căscat și de bucurie s -a urcat pe picioarele mele și a început cu torsul. Kim îmi este așa dragă, așa o iubesc! Am început și eu să o mângâi pe căpșor, pe blănița ei moale ca un puf și zgătia a început să se răsfețe. S -a așezat cu piciorușele în sus și din
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
împletesc zorelele-n volane Culori de ametist și malachit. Cobor pe două trepte de lemn vechi Spre stratul învrâstat de micșunele Și mă salută din înalt, perechi, Săgetând aprig cerul rândunele. Pe-o bancă, sub cireșul altoit Se-ntinde-n tors molatec o pisică, Mișcând urechea spre un ciripit De vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă. În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet, cafeaua în pridvor. Steluța
APROAPE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381333_a_382662]
-
împletesc zorelele-n volane Culori de ametist și malachit. Cobor pe două trepte de lemn vechi Spre stratul învrâstat de micșunele Și mă salută din înalt, perechi, Săgetând aprig cerul rândunele. Pe-o bancă, sub cireșul altoit Se-ntinde-n tors molatec o pisică, Mișcând urechea spre un ciripit De vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă. În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet, cafeaua în pridvor. Steluța
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
doi nepoți. Nu prea îi surâsese ideea de a-și lua pe cap drăcușorii, dar nu avusese de ales, căci nevastă-sa Rița trebuia să dea lâna la dărac pentru ca atunci când s-o pune vremea, s-o aibă gata de tors. “Treburi fimeiești!”, își zise; și o lăsă într-ale ei. Numai că dracii de copii o țineau într-o șotie. Ba se gâdilau, ba se înghionteau așa că, la un moment dat, tata Nițu fu nevoit să-i apostrofeze: - Și măi
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
spre el. Peisajul era stupefiant! Era așezată într-o poziție lascivă, perfect ispititoare pentru orice bărbat. Capul îi era sprijinit pe brațul stâng. Țâțele, mere coapte, cu sfârcuri maronii, parcă doreau să-l împungă. Abdomenul supt cu o curbură între tors și șold expunea între coapse un ciuf ce marca genunea. Avusese de unde să se inspire. Colecția de nuduri ale jandarmului supraveghetor, înșirată pe pereți, era remarcabilă. - Păi, ce facem? întrebă el nedumerit și depășit de situație. - Aștept, fiindcă te doresc
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
îi vezi dungile , dar îi simți garronele dulce-amărui, adică gheruțele, proaspăt lăcuite cu stratageme inteligente, cum doresc a-ți fura tiptil identitatea „moțată”, tradusă la nivel imaginativ, ca o savarină în stare de delir. Îi poți adulmeca mirosul blăniței , al torsului accelerat ,al urechilor-antene ce pun pe on elementele afective. Cum procedeză această “mamaie” matusalemică? Îmbată carcasa, apoi se răspândește lent în scorburile vii. Este instrumentul acela pufos care hipnotizează dominatorii și supușii. Dragostea e capcana aceea nevăzută la lichidările de
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
îl purta strâns cu o panglică de catifea sau pânză mai groasă de mătase naturală, colorată și asortată cu ținuta. Aceasta și-o impunea pentru a-i scoate în evidență cerceii, două tortițe din aur și un bob de ametist. Torsul era suficient de plinuț, iar azi pieptul provocator era ascuns discret sub bluza albă din satin. Buzele îi erau senzuale și totdeauna acoperite cu un ruj sidefiu. Palmele aveau degete lungi cu unghii îngrijite și lăcuite cu oje străvezie. Nimic
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la roșu, țigle cu inscripția ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furcă de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate. Primele cercetări științifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 până in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor. ZEIȚA NEMESIS Specialiștii români si lumea științifică
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
Ciocârlan, care a mărturisit celor prezenți, cât de emoționată era, pe vremea când mama sa organiza la casa părintească un astfel de eveniment. Cum se umplea casa de femei, veneau nașa, fina, mătușa și vecinele care participau cu plăcere la tors, urzit, curățat porumb și pregătit războiul de țesut așternuturi pentru zestre și nu numai. Cu lacrimi în ochi, parcă, povestea cum îi încălzeau sufletul astfel de clipe și cum speră ca, aceste momente de întoarcere în timp, să ne emoționeze
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
tîmple.” ( “Spectru”) Și o altă poezie, care nu are nevoie de comentariul meu: “Piatra și marmura / își scot inima la vedere / Ca un soare alb trimite săgeți / ce se strecoară în retină / Lumina îngheagă arcul de triumf / se unduiește în torsuri / în bărbi încîlcite / în sîni și pe pulpe / în vis de zeițe și zei nenăscuți // Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) POEME CU CEASURI ȘI FLORI UNELTE ȘI INOROGI , SENTIMENTALE , MIRESME AMARE “ Oare cum e să fii / căutător de comori
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
general al Expoziției, Dr. C.I.Istrati, de a participa și la secțiunea Trecutul, (ce urma să devină Muzeul Trecutului Nostru), fiecare cu ce poate și astfel găsim participanți de la Mătăsari, Lupoaia, Ploștina, Zegujani, Tiroiu, Broșteni cu monede, pristolnice, furci de tors, etc. Viața spiritualăa comunităților și așezărilor din arealul Văii și Dealurilor Motrului, izvora din zona credinței. Astfel, centrul spiritual al comunității era reprezentat de lăcașul de cult, biserica, prezentă în fiecare așezare. ( Unele care se remarcă prin frumusețea arhitecturii, picturii
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
sunete, rostogolite umbre, dragoste lasă să curgă. acidul minciunii, așternuturile arde. tâmpla ta, tâmpla mea zdrobesc fumul alb al întâmplării. ne-am întâlnit pe cheile solului. partitura s-a dizolvat. hârtia înnegrită - istorie a mâinilor deschise în gol, îmbrățișând nimicului torsul. alb-negru film se derulează, pe pânza cinematografului aflat de mult în faliment. spectatorii surâd nopții. fiare ale pădurii indiferenței, lasă aplauzele să sperie copilul din inima gândului, remodelat de frică. sărut între două forme. tăiere a moțului liniștii, când fetița
SĂRUT ÎNTRE DOUĂ FORME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348391_a_349720]
-
de 3 ani, părinții au dus-o la Biserica Domnului(Templu), după cum îi făgăduiseră lui Dumnezeu înainte ca Ea să se nască. Fecioara a petrecut aici 12 ani, timp în care s-a rugat, a studiat scripturile, a deprins arta torsului și a cusutului și a trăit în curățenie sufletească alături de celelalte fecioare. Generozitatea inimii îi era nemărginită, căci hrana pe care o primea o dădea săracilor spre mulțumirea și bucuria acestora. În urma postului pe care îl ținea și a rugăciunilor
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
tîmple.” ( “Spectru”) Și o altă poezie, care nu are nevoie de comentariul meu: „Piatra și marmura/ își scot inima la vedere/ Ca un soare alb trimite săgeți/ ce se strecoară în retină/ Lumina îngheagă arcul de triumf/ se unduiește în torsuri/ în bărbi încîlcite/ în sîni și pe pulpe/ în vis de zeițe și zei nenăscuți// Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) 2. „Unelte și inorogi, sentimente. miresme amare” „Oare cum e să fii/ căutător de comori/ printre ruine?” Aici este
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
Kim își întindea picioarele acum făcând un fel de scheme prin care mișca tacticos când piciorul stâng, când piciorul drept. În finalul exercițiului a tras un căscat și de bucurie s -a urcat pe picioarele mele și a început cu torsul. Kim îmi este așa dragă, așa o iubesc! Am început și eu să o mângâi pe căpșor, pe blănița ei moale ca un puf și zgătia a început să se răsfețe. S -a așezat cu piciorușele în sus și din
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
cu ușurință mâinile și o acoperi din nou cu sărutări pe corp, pe sâni, pe gură, cercetând-o cu mișcarea limbii, simțindu-i răspunsul voluntar. Fata îl cuprinse cu brațul de după gât ținându-l captiv la sânul său, destinzându-și torsul. Se lipi strâns de el, excitată de pulsațiile simțite în zona fântâniței. Apoi el întinse mâna, luă sticla cu șampanie și picură ambrozia cu stele de aur, printre sânii fetei, culegând-o cu buzele din gropița ombilicală. Lăsă sticla la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Miau-Miorlau, motan isteț, Ham, cățelul nătăfleț, Cum de regulă sunt câinii, Își urmează-atent stăpînii, Hotărâți să-nvețe-n grabă Cum se circulă pe stradă. Dar Ham-Ham și pisoiașul Nu prea cunoșteau orașul Miau, cu torsul, Ham, cu zgarda, Neobișnuiți cu strada, Mergeau tot într-o mirare: Măi, da câte reguli are! Câte semne, indicații Și-au căzut pe gând fârtații. Mara și Dănuț, ce-și zic? Hai să ne distrăm un pic! Să le dăm
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
februarie 1999 A fost inclus în mai multe antologii românești și străine. Colaborează la diverse reviste literare din țară și din străinătate. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău, 2014. SONETUL ETERNEI POVEȘTI Madona, a sfintei naturi minune, Cu tors de regina nemuritoare, Atâta perfecțiune nu te doare? Cu pioșenie de rugăciune, Cine te-a răsădit, gingașa floare? Din ce stele-a reușit să te-adune? Ce taine moștenești de la străbune De ești atâta de amețitoare? Basmul tău e un
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
un patefon, al cărui braț era asemenea unei crengi cu noduri iar la capat avea un ac în formă de gheara de pisică. Aproape adormisem. M-am trezit brusc, ca dintr-un coșmar visat de un brăduț. Se ... ÎI. ÎN(TORS), de Gelu Odagiu, publicat în Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014. Toate le înțeleg pe dos Lumină e un pom umbros Rămân în mână cu săgeată Iar arcul pleacă spre o țintă Inima roșie-i... de pică Învăț să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după soiul lor - plăcintari pentru plăcinte, unii erau copți în cuptor și unși cu miere din pepeni verzi, alții pentru hrana porcilor și constituirea nutrețurilor. Iarna, la claca pentru curățatul porumbului de pe știuleți și torsul lânii sau bumbacului, bunica făcea o bunătate de plăcinte crețe umplute unele cu dovleac, altele cu brânză de oaie, peste care turna smântână bătută cu ouă. Foaia de plăcintă, ce constituia specialitatea ei în pregătirea vestitele plăcinte dobrogene, transparentă de
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]