461 matches
-
sărutăm curul unul altuia, impietând asupra cinstirii pe care creștinii o dau Sfintei Cruci și Sfintelor Icoane. Unul dintre cei opt aduși de curând, era din când în când strigat pe nume și dus în altă cameră de unde venea mai torturat. Acest martir se numea Mihai Timaru, fusese unul din capii rezistenței din Munții Vrancei. Se mai afla împreună cu noi un tată cu fiul său, pe nume Iorga. Pe tată îl chinuiau și-l obligau să-i ceară fiului să declare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
contact cu cineva. În această perioadă mă rugam în mine lui Dumnezeu să pot rezista sau să mor necompromis. Trăiam o stare de bucurie inconștientă și mă supusesem fără rezervă comenzilor. Era ca o nebunie plăcerea de a mă simți torturat. Așa rezistam la cele mai îndelungate și mai feroce schingiuiri. Faptul îi uimea pe torționari, alteori îi indigna, întărâtându-i în răutate. Chinurile trupești nu mi distrugeau rezistența morală. Atunci mă puneau în așa zisele poziții, care aveau scop să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
grăunte de speranță favorabilă mie, o infimă posibilitate de a o face să dorească ceea ce doream eu? Doar era firesc să dorească și ea să fie liberă și fericită, toată lumea dorește acest lucru. Undeva, într-un colțișor din sufletul ei torturat, trebuia să tânjească s-o iau cu mine, s-o eliberez de suferință, de servitute. Trebuia să fie impresionată de gândul la Titus, de răscumpărarea iubirii pentru el, de ideea unei familii noi, a unei lumi noi! Nu avea decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dar ce mă șochează acum este faptul că, la un moment dat, pentru a-mi ușura mie situația, am hotărât, aproape pe ascuns, că o consider pe ea drept o mincinoasă. Pentru a mă ușura de povara propriului meu atașament torturat, am început, cu acea viclenie caracteristică egoului uman care se autoprotejează, să văd în ea o biată scorpie isterică; și mila degradantă pe care i-o purtam, și în care mă străduiam să văd un soi de compasiune spirituală, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mama spunea: Să vină băiatul să semneze el. Fratele a fost și el arestat, pe urmă i-a’ dat drumul. El o avut de suferit și după, fiindcă nu au putut să învețe la școală... Și nici surorile mele. Eram torturați... Din ’64 până în ’89, toată viața am fost supravegheat. După ’89 cum s-a schimbat viața dumneavoastră? Când a fost revoluția era într-o vineri, tăiam porcul. Și mă cheamă soția: Băi, vino încoace. A fugit Ceaușescu. Am lăsat porcul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Iancu, Horia, Cloșca și Crișan, mai apoi Domnitorul Constantin Brâncoveanu și fiii săi). Și chiar în epoca comunistă, o mulțime de eroi care au luptat ca partizani în munți (mișcarea de rezistență din Munții Făgăraș - vezi Ogoranu), care au murit torturați și schingiuiți în inchisorile politice (Pitești, Jilava, Aiud, Sighet, Râmnicul-Sărat), în lagăre de exterminare (Canalul Dunărea-Marea Neagră) sau în detașamentele de reabilitare prin luptă (trimiși la moarte sigură nici 10 % dintre aceștia nu au supraviețuit). Prin anii 1950, după cum relatează
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lui Arafat nu face nici el excepție de la această regulă. Analistul Steven Emerson remarcă, într-un articol din "Wall Street Journal", că 'forțele de securitate' ale lui Arafat, sub pretextul cooperării pe linie de securitate în ținuturile ocupate, au "ucis, torturat, răpit ori terorizat mii de palestinieni". Paradoxal, constată Emerson, dar au fost mai mulți israelieni masacrați după acordurile de la Oslo, din 1993, cu OEP și Arafat, decât în orice altă perioadă de la fondarea statului Israel. Un alt analist american declară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dintre care 10 greco-catolic (Ioan Bălan, Ioan Cherteș, Tit Liviu Chinezu, Ioan Dragomir, Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Ioan Ploscaru, Alexandru Rusu, Ion Suciu, Alexandru Todea) și 5 episcopi romano-catolici (Marton Aron, Adalbert Boros, Anton Durcovici, Augustin Pacha, Joseph Schubert), torturați, umiliți, înfometați, cu bestialitate. În același an au fost condamnați la ani grei de închisoare nenumărați preoți, călugări romano-catolici și greco-catolici. Scopul era clar și precis: distrugerea totală a Bisericii Catolice de rit latin și bizantin. Citim în articolul 5
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mănăstiri represiunea era excepțională și terapia duhovnicească exprima o înțelegere umanitară, alienații din penitenciare aveau, desigur, un tratament dur. Prin structura bolii, deseori aceștia sunt negativiști, violenți, nesupuși, impulsivi. Căutându-i în lumea închisorilor timpului, îi vom găsi înlănțuiți și torturați. Reputația tratamentului umanitar al alienaților, recunoscută țărilor românești, ca de altfel întregii lumi ortodoxe și orientului mijlociu în genere, necesită corectivul: blândețea se adresa bolnavilor recunoscuți ca atare. Ceilalți, a căror boală era ignorată, erau condamnați la temniță. Folosind aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
datinile și practicile folosite de localnici, respectiv 200 de descântece. De ce magia? răspunsul lui Gheorghe Pavelescu este foarte clar și convingător. Pentru a cunoaște mai bine mentalitatea românească. „Sufletul țăranului este plin de experiențe ancestrale, multimilenare, fiind stăpânit, uneori chiar torturat, de elemente arhaice care vin din străfundurile istoriei.” chiar experiența și orientarea practică a țăranului român sunt legate de viziunea magică. Ea se mai păstrează în satele răsfirate, situate departe de căile moderne de comunicație, dar „cu fiecare octogenar ce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a fost racolat de Securitate, prin generalul Emil Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața șantajului. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
zi, să-i sucesc gâtul”; sau „pe monștrii ăștia i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihicătc " Tortura psihică" Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor se realiza prin supunerea lor unui tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de pildă, unui anchetat
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deosebit sunt intoxicările media de la Timișoara: genocidul și ororile confecționate ale gropilor comune, Castex susținând că au existat „revoluționari” traficanți de cadavre, care au manipulat imaginile despre gropile comune din Timișoara, speculând mincinos, de pildă, celebra imagine a pretinsei mame torturate, cu sugarul pe burtă. În ceea ce privește mult discutata fugă a lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, Castex consideră că acesta fusese, de fapt, abandonat de Securitate, care îl trădase, așa explicându-se de ce nici o „gardă pretoriană” nu l-a apărat ori
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
antimaghiare, fie ea adevărată sau neadevărată. După cum am văzut, în zilele premergătoare intrării trupelor, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, dar, în același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră câteva lovituri, nu fuseseră torturați. În Țara Secuilor au existat locuri în care comandantul i-a rugat pe localnicii ieșiți să-i întâmpine
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Siguranței 1, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate. Anchetarea în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea era organizată și condusă de cadre rămase din regimul anterior: directorul era un om cumsecade, absolvent de drept, iar gardienii erau cei vechi, abia la sfârșitul anului 1949 fiind înlocuiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Majoritatea celor care loveau (trecuți și ei prin torturi) încercau, pe cât era posibil, să facă mai mult zgomot decât daune ori să atenueze loviturile, însă toate acestea pe ascuns, fiindcă, dacă erau observați, erau trecuți și ei în rândurile celor torturați. Șocul produs de violența ieșită din comun, dar și de conștiința faptului că foști prieteni și colegi îi atacau din senin și aparent fără motiv, ducea la prăbușirea sufletească instantanee a celor mai multe victime. Năuciți de schimbarea bruscă a condițiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau astfel obligați să mintă și să inventeze acuze la adresa familiei și modelelor, iar în timp s-a ajuns la grozăvii greu de închipuit, de tipul orgiilor sexuale cu animale ori descrieri amănunțite de înșelăciuni și blasfemii. Unul dintre cei torturați astfel (ajuns mai târziu agresor și executat în urma mascaradei din procesul Țurcanu - Cornel Popovici) a exclamat derutat în cameră: Cum adică, părinții mei mi-au vrut răul? Profesorii pentru care am rămas cu un cult până aici ne vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ianuarie 1950 a avut loc ultima intervenție directă a administrației - spune același Pătrășcanu în anchetă -, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a avertizat pe Pătrășcanu că declarația
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la Gherla, în timp ce Pafnutie Pătrășcanu, Octavian Voinea, Dan Dumitrescu, Cornel Pop ori Constantin Juberian au fost printre cei mai torturați. Câteva exemple: Voinea activase într-un grup de rezistență armată, fiind, în același timp, fiu de legionar. Tatăl lui Octavian Zbranca era și el un cunoscut legionar cu legături în străinătate. Juberian, Sobolevschi și Țurcanu erau înscriși și în Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la 8 ani de detenție, a făcut parte din primul mare lot torturat în camera 4-spital, începând cu 31 decembrie 1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia 1. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întâmplătoare, ci pentru a elimina martorii. Scopul mutării sale în camera 16 era acela de a-i trage de limbă pe cei de aici. Pe la sfârșitul lui iulie 1950, a fost dus la camera 3-subsol, unde a fost în continuare torturat, dar și obligat să-i lovească pe alții. Se pare că torturile au început abia în decembrie 1950, până atunci „comitetul” camerei (printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sa că Drohobeczky ar fi făcut parte din organizația „Leitz”2. În fapt, este vorba despre o organizație anticomunistă a etnicilor maghiari din Cluj-Napoca, înființată de Leiz György, care era omul Securității 3. Drohobeckzy a fost unul dintre cei mai torturați deținuți din Gherla (el a scăpat de Pitești, întrucât nu era student), iar Mihai Livinschi descrie unele dintre schingiuirile la care a fost supus de către Murărescu: îl lega cu mâinile la spate, îi punea ochelari confecționați din cârpă, îi astupa
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
l-a văzut ținut zile și nopți de-a rândul în picioare. I s-au dat să bea două gamele a câte trei litri de apă, după care i s-a interzis să urineze. A fost unul dintre cei mai torturați deținuți și a fost plimbat prin mai multe camere ca să se compromită și să slăbească rezistența altora, întrucât se știa că activase în spionaj 1. Până la eliberare a mai trecut prin închisorile de la Gherla și Aiud2, fiind implicat în cel
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
victime directe ale acțiunii din Pitești. Născut la 31 mai 1927, era student la Politehnică și la Facultatea de Drept din Iași, fiind arestat pe 25 septembrie 1949. A primit o condamnare de 7 ani de privare de libertate 1. Torturat în camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu a asmuțit „comitetul” de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acolo unde vor merge, și să se folosească din plin de victimele sistemului. Scopul răspândirii, spunea Țurcanu, ar fi intensificarea acțiunii, îndeosebi asupra tinerilor. Cornel Pop a fost implicat și el în procesul deținuților, chiar dacă fusese unul dintre cei mai torturați studenți. A fost condamnat la moarte și executat în decembrie 1954. Alexandru Popa („Țanu”)3tc "Alexandru Popa („Țanu”)3" Născut la 13 noiembrie 1924 în comuna Prașila, județul Soroca (în Republica Moldova de astăzi), era student la Facultatea de Agronomie din
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]